|
|
avdu
avdu (áv-du) (mi) vb IV avdzãi (av-dzắĭ), avdzam (av-dzámŭ), avdzãtã (av-dzắ-tã), avdzãri/avdzãre (av-dzắ-ri) – aduchescu (cu ureaclja) sonurli (botsli) di deavãrliga-a mea; dãguescu, aflu, ascultu;
(expr:
1: s-avdi; s-avdu zboarã = sã zburashti;
2: (om) avdzãt = (om) di cari si zburashti (s-ari zburãtã) multu; cari easti ghini cunuscut di lumi; tsi easti cu anami (cu numã, cunuscut, shtiut, mãrit);
3: s-avdzã! = s-ascultsã! s-fats tsi dzãc!;
4: avdi cheatra s-avdã sh-el! = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu va s-avdã tsiva, tsi nu va s-ascultã dip;
5: avdi-tuti = om dit pãrmithi tsi avdi tuti-atseali tsi si zburãscu, cãt diparti s-hibã)
{ro: auzi}
{fr: ouïr, entendre, obeir}
{en: hear, listen}
ex: s-nu ts-avdu boatsea ningã nãoarã; avdu nã vreavã nãuntru n casã; aushi ma avdi ninga ghini; nãsh zbura shi mini, lj-avdzam la ushi; avdzãi (aflai) cã s-vãtãmarã n hoarã; prit cupaci s-avdi (aduchescu cu ureaclja sonlu di la) aroput; avdzãndalui aestã, minti n cap nu-avea; avdzã-mi
(expr: ascultã-mi) muljare; cãndu nu s-avdu furi
(expr: cãndu nu-avdzã vãrã vrondu, cãndu nu si zburashti di furi), atumtsea s-ti-aveglji di nãsh; s-nu-avdu zboarã
(expr: s-nu si zburascã di-aestu lucru), s-nu-avdu ncãceri; necã s-avdã nu vrea di el
(expr: nu vrea s-lji zburãshti di el); sã-lj si avdã numa
(expr: sã si zburascã di el, di numa-a lui); aestu om nu avdi
(expr: nu ascultã) di vãrnu; tsi-avdzãt shi tsi vidzut? [zbor cu cari sã nchiseashti multi ori un pãrmit]
§ avdzãt (av-dzắtŭ) adg avdzãtã (av-dzắ-tã), avdzãts (av-dzắtsĭ), avdzãti/avdzãte (av-dzắ-ti) – (son, boatsi di deavãrliga) tsi fu aduchit (cu ureaclja); dãguit, aflat, ascultat
{ro: auzit, celebru}
{fr: ouï, entendu, renommé, célèbre}
{en: heard; well known}
ex: pãrmit avdzãt di la mamã-mea; cãmbana fu avdzãtã; aestã muljar easti avdzãtã
(expr: cunuscutã, cu-anami) tu tutã dunjaea; un avdzãt
(expr: cunuscut, cu-anami) Fetu-Mari; avum doauã-avdzãti hori
(expr: multu cunuscuti, di cari s-ari zburãtã multu, cu-anami); mushat hii, poati sh-avdzãt
(expr: cu-anami) hii; bãna unãoarã noauã furi avdzãts
deaneavra
deaneavra (dea-neá-vra) adv – putsãn ma ninti; aoa sh-niheamã chiro, adeaneavra, adineavra,
{ro: adineaori}
{fr: depuis peu, il y a quelques instants, récemment}
{en: just before, recently}
ex: deaneavra nu vreai
§ daneavra (da-neá-vra) adv – (unã cu deaneavra)
§ adeaneavra (a-dea-neá-vra) adv – (unã cu deaneavra)
§ adineavra (a-di-neá-vra) adv – (unã cu deaneavra)
ex: adineavra agiumsi
gãrãor
gãrãor (gã-rã-órŭ) sm fãrã pl – earbã tsi s-veadi ca unã soi di chechirã (madzãri), cari creashti agrã tu agri (ma poati s-hibã sh-criscutã maxus di om trã hrana-a prãvdzãlor), cari s-tradzi-azvarna pri loc i s-acatsã di alti planti, cu lilici albi icã pembe shi simintsã ncljisi tu pãstãlj
{ro: mazăre de câmp}
{fr: pois du champ}
{en: field pea}
nior
nior (ni-órŭ) sm niori (ni-órĭ) shi sn nioari/nioare (ni-ŭá-ri) – adunãturã di aburi dit tser ãnsus cari pot s-cadã pri loc ca ploai i neauã; nãur, nor, nuor, nãor;
(expr: beau (mãc) niorlji = hiu gionj sh-alag (azboiru) multu agonja)
{ro: nor, nour}
{fr: nuage}
{en: cloud}
ex: di soari nu lj-u fricã, di vimtu s-dinjicã (angucitoari: niorlu); niori acoapirã tserlu; s-arãspãndirã niorlji; niori lã avea nvãlitã muntsãlj; un nior lai shi murnu; muntsãlj ca s-aibã niori; chinisirã ca nioarili giunari; muntsã di neauã mplinj, cu spulbir shi nioari; sfulgu di nioari; ca nã umbrã di nioari; aumbri shi nioari; si zghilescu pãn di nioari; si-nj yinã dit nioari; s-featsi ahãt gioni di-azboairã prit niori; un mãndzu tsi loclu mãca sh-niorlji bea
(expr: azbuira multu-agonja) di gioni shi di-azbuirãtor; calj azbuirãtori, tsi mãca loclu shi bea niorlji, s-lu-aducã aclo
§ nãur1 (nã-úrŭ) sm nãuri (nã-úrĭ) – (unã cu nior)
ex: umbra tsi, tu fuga mari, u-alasã un nãur (nior); pisti giuguri cresc anarga lãi nãuri (niori); nãurlui shi vimtului
§ nãor (nã-órŭ) sm nãori (nã-órĭ) – (unã cu nior)
§ nor1 (nórŭ) sm nori (nórĭ) – (unã cu nior)
ex: dupã nor (nior) shi dupã soari; deadi soarli pãn di nor (nior); ari oaminj multsã ca norlu (niorlu); pri cãrãrli a norlor (niorlor)
§ nuor (nu-órŭ) sm nuori (nu-órĭ) – (unã cu nior)
ex: nu s-dusirã nuorlji di pi tser
§ niureadzã (ni-u-reá-dzã) vb unipirs niurã (ni-u-rắ), niura (ni-u-rá), niuratã (ni-u-rá-tã), niurari/niurare (ni-u-rá-ri) – (tserlu) s-acoapirã cu niori; nuoreadzã, nãureadzã, nureadzã, vãrcuseashti
{ro: (se) înnnora}
{fr: (se) couvrir de nuages}
{en: cloud, to darken with clouds}
ex: acãtsã s-niureadzã; niurarã muntsãlj shi vãljuri; niurã nafoarã
§ niuredz (ni-u-rédzŭ) vb I niurai (ni-u-ráĭ), niuram (ni-u-rámŭ), niuratã (ni-u-rá-tã), niurari/niurare (ni-u-rá-ri) – mi ntunic la fatsã, dipun dzeanili; adun sufrãntsealili; chicusescu; nuoredz, nãuredz, nuredz
or
or (órŭ) vb I urai (u-ráĭ), uram (u-rámŭ), uratã (u-rá-tã), urari/urare (u-rá-ri) – lj-fac rigeai al Dumnidzã s-nj-agiutã tu banã (s-mi-agiutã tu oara di-ananghi); mi ncljin la Dumnidzã; lj-caftu (lj-pricad, lj-fac rigeai) a unui sã-nj facã unã vreari tsi u-am (un bun, unã hari, etc.); lj-dzãc a unui zboarã di alãvdari shi haraua tsi u-aduchescu cãndu avdu lucrili buni tsi ari faptã; lj-dzãc a unui (ti numa-a lui, bunãoarã) vrearea tsi u am ca lucrili sã-lj si ducã-ambar tu banã, s-hibã sãnãtos; lj-dzãc mirachea tsi u-am tra si s-vindicã agonja di-unã lãngoari tsi u-ari, etc.; aor, rog, ruguescu, pricad, mi-angrec, pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, pãrlãcãrsescu
{ro: ruga; ura, felicita}
{fr: prier; souhaiter, féliciter}
{en: pray; congratulate, wish the best}
ex: vã or (pãlãcãrsescu), nu mi cãrtits; nivolje, ti or (ti pãlãcãrsescu!); vã or (cad rigeai) s-nji spunets; durutili di mami la Dumnidzã oarã (caftã, sã ncljinã) s-bãneadzã; lã oarã ca s-bãneadzã; s-yinã soatsili sã-nj oarã; lj-urai trã numã; lã urã cãti buni sunt tu loc; njarsim s-lji urãm anj multsã; oarã-lj “cali-ambar”
§ uredz (u-rédzŭ) vb I urai (u-ráĭ), uram (u-rámŭ), uratã (u-rá-tã), urari/urare (u-rá-ri) – (unã cu or)
ex: calea mbar tini sã-lj uredz (ori)
§ urat1 (u-rátŭ) adg uratã (u-rá-tã), urats (u-rátsĭ), urati/urate (u-rá-ti) – (Dumnidzã) tsi-lj s-ari faptã unã rigeai; tsi easti pãlãcãrsit di cariva sã-lj facã unã hari; tsi-lj si-angricã cariva; tsi-lj s-ari dzãsã di cariva zboarã di-alãvdari (tri-atseali tsi-ari faptã) i di vreari tra sã-lj si ducã trãninti lucrili ambar; aurat, rugat, ruguit, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, pãrlãcãrsit
{ro: rugat; urat, felicitat}
{fr: prié; à qui on a souhaité quelque chose, félicité}
{en: prayed; congratulated, wished the best}
§ urari/urare (u-rá-ri) sf urãri (u-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi (atsea tsi s-aproachi) cãndu s-oarã; aurari, rugari, ruguiri, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, pãrlãcãrsiri; urãciuni, urciuni, urãcinã, urcinã, rãciuni, etc.
{ro: acţiunea de a ruga, de a ura, de a felicita; rugăminte, urare, urări, felicitări}
{fr: action de prier, de souhaiter, de féliciter; prière, félicitations}
pãlãcãrsescu
pãlãcãrsescu (pã-lã-cãr-sés-cu) vb IV pãlãcãrsii (pã-lã-cãr-síĭ), pãlãcãrseam (pã-lã-cãr-seámŭ), pãlãcãrsitã (pã-lã-cãr-sí-tã), pãlãcãrsiri/pãlãcãrsire (pã-lã-cãr-sí-ri) – lj-caftu (lj-pricad) a unui sã-nj facã unã vreari tsi u-am (un bun, unã hari, etc.); lj-fac rigeai al Dumnidzã s-nj-agiutã tu banã (s-mi-agiutã tu oara di-ananghi tu cari mi aflu); mi ncljin la Dumnidzã; ruguescu, rigiuescu, or, aor, pricad, mi-angrec, pãrlãcãrsescu, pãrãcãlsescu
{ro: ruga}
{fr: prier}
{en: pray}
ex: multu-l pãlãcãrsii (mi ngricai); ti pãlãcãrsescu (tsã fac rigeai, dzã-nj), iu dutsi calea aestã?; pãlãcãrsescu (cad rigeai al) Dumnidzã
§ pãlãcãrsit (pã-lã-cãr-sítŭ) adg pãlãcãrsitã (pã-lã-cãr-sí-tã), pãlãcãrsits (pã-lã-cãr-sítsĭ), pãlãcãrsiti/pãlãcãrsite (pã-lã-cãr-sí-ti) – a curi ãlj si fatsi unã rigeai, unã pãlãcãrii; ruguit, rigiuit, urat, aurat, pãrlãcãrsit, pãrãcãlsit, etc.
{ro: rugat}
{fr: prié}
{en: prayed}
§ pãlãcãrsiri/pãlãcãrsire (pã-lã-cãr-sí-ri) sf pãlãcãrsiri (pã-lã-cãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãlãcãrseashti (s-roagã) trã tsiva; ruguiri, rigiuiri, urari, aurari, pãrãcãlsiri, pãrlãcãrsiri, pãlãcãrii, pãrãcãlii, etc.
{ro: acţiunea de a (se) ruga; rugare}
{fr: action de prier}
{en: action of praying}
§ pãlãcãrii/pãlãcãrie (pã-lã-cã-rí-i) sf pãlãcãrii (pã-lã-cã-ríĭ) – atsea tsi fac cãndu-lj caftu (l-pãlãcãrsescu) pri cariva s-nj-adarã un lucru; rigeai, arige, rige, pãrãcãlii, angricari
{ro: rugăminte}
{fr: prière}
{en: favour, request}
ex: va s-tsã fac nã pãlãcãrii (rigeai), s-mi-ascultari; cu mari pãlãcãrii, mizi s-dicãilipsi
§ pãrãcãlsescu (pã-rã-cãl-sés-cu) vb IV pãrãcãlsii (pã-rã-cãl-síĭ), pãrãcãlseam (pã-rã-cãl-seámŭ), pãrãcãlsitã (pã-rã-cãl-sí-tã), pãrãcãlsiri/pãrãcãl-sire (pã-rã-cãl-sí-ri) – (unã cu pãlãcãrsescu)
ex: ahurhi s-pãrã-cãlseascã Dumnidzã
rog
rog (rógŭ) (mi) vb I rugai (ru-gáĭ), rugam (ru-gámŭ), rugatã (ru-gá-tã), rugari/rugare (ru-gá-ri) – lj-fac rigeai al Dumnidzã s-nj-agiutã tu banã (s-mi-agiutã tu oara di-ananghi tu cari mi aflu); mi ncljin la Dumnidzã; lj-caftu (lj-pricad) a unui sã-nj facã unã vreari tsi u-am (un bun, unã hari, etc.); ruguescu, rigiuescu, or, aor, pricad, mi-angrec, pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, pãrlãcãrsescu
{ro: ruga}
{fr: prier}
{en: pray}
ex: roagã-nj-ti a socru-tui (pãlãcãrsea-l socru-tu); pri Dumnidzã rugam (nã ncljinam, lj-cãftam s-n-agiutã); di ljirtari s-lu rugats (s-lu pãlãcãrsits); s-ruga (sã ncljina) la Dumnidzã
§ rugat (ru-gátŭ) adg rugatã (ru-gá-tã), rugats (ru-gátsĭ), ruga-ti/rugate (ru-gá-ti) – a curi ãlj si fatsi unã rigeai, unã pãlãcãrii; ruguit, rigiuit, urat, aurat, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, pãrlãcãrsit
{ro: rugat}
{fr: prié}
{en: prayed}
§ rugari/rugare (ru-gá-ri) sf rugãri (ru-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãlãcãrseashti (s-roagã) trã tsiva; ruguiri, rigiuiri, urari, aurari, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, pãrlã-cãrsiri, pãlãcãrii, pãrãcãlii, rige, arige, rigeai, arigeai, etc.
{ro: acţiunea de a (se) ruga; rugare}
{fr: action de prier}
{en: action of praying}
§ rugãciuni/rugãciune (ru-gã-cĭú-ni) sf rugãciunj (ru-gã-cĭúnjĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu sã ncljinã la Dumnidzã sã-lj caftã urãciunea (sã-lj caftã ljirtari, sã-lj caftã agiutor, etc.); duvai, pãrãcãlii, rigeai, arigeai, rige, arige, prosefhii, prusufhii, ifcheauã, ifchii, ifhii
{ro: rugăciune}
{fr: prière}
{en: prayer}
§ ruguescu (ru-gu-ĭés-cu) (mi) vb IV ruguii (ru-gu-íĭ), rugueam (ru-gu-ĭámŭ), ruguitã (ru-gu-í-tã), ruguiri/ruguire (ru-gu-í-ri) – (unã cu rog)
ex: dadã, ruguea-nj-ti (ncljinã-ti) la crutsi sh-la icoanã; shi s-ruguea (sh-roagã-ti) la Dumnidzã
§ ruguit (ru-gu-ítŭ) adg ruguitã (ru-gu-í-tã), ruguits (ru-gu-ítsĭ), ruguiti/ruguite (ru-gu-í-ti) – (unã cu rugat)
tãu
tãu (a tắŭ) pr pos a ta (a tá) shi a tauã (a tá-ŭã), a tãi (a tắĭ), a tali/tale (a tá-li) (numinativ shi acuzativ; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti) – zbor tsi tsãni loclu-a numãljei a atsilui cu cari zburashti cariva sh-cari ari un, i ma multi lucri; numa-a lucrului tsi lu-ari atsel cu cari zburashti cariva; zbor tsi aspuni cã un lucru easti (i ma multi lucri suntu) a atsilui cu cari zburashti cariva; -tu, -ts
{ro: tău, al tău}
{fr: ton, le tien}
{en: yours}
ex: cireshlu-a meu i njic, a tãu i mari; dipriunã cu-a tãi sots; a ta cu tuti a tali; s-cãdem pi tufeachea-a ta; agrili a tali; dã-nj frãmtea a tauã (a ta), pirushana-a meauã
§ a tãui (a tã-úĭ) pr pos a tãei (a tã-ĭéĭ), a tãor (a tã-órŭ), a tãlor (a tã-lórŭ) – (ginitiv shi dativ di la pronuma “ a tãu”; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti)
{ro: celui al tău}
{fr: le tien}
{en: yours}
ex: a suflitlui a tãui (atsel a tãu); a banãljei a tãei; a giudicariljei a tãei; a oaspitslor a tãor (atselj a tãi); a dimãndãciunjlor a tãlor (atseali a tali)
§ a tãl (a tắlŭ) pr pos a tauã (a tá-ŭã), a tãlj (a tắljĭ), a tali/tale (a tá-li) – (unã cu a tãu)
ex: cum sh-a tãl? (a tãu?); oaspitslji a tãlj ishirã; a tãlj (a tãi) vinjirã s-nã veadã
§ a tãlui (a tã-lúĭ) pr pos a tãljei (a tã-ljĭéĭ), a tãljor (a tã-ljĭórŭ), a tãlor (a tã-lórŭ) – (unã cu a tãui)
ex: dã-u a tãljei (a atsãljei a ta); a tãlui (a atsilui a tãu) nu-lj ded, a tãljei (a atsãljei a ta) va-lj dau; a oaminjlor a tãljor (a oaminjlor a tãi) nu lã dzãsh, a featilor a tãlor (a featilor a tali) va lã dzãc; a featãljei a tãljei (a featãljei a ta); a featilor a tãlor (a featilor a tali); ded di mãcari a tãlor (a atsilor a tãi)
§ tu3 (-tŭ) pr pos ta (-tá) (singular; formã shcurtã a pronumãljei posesivã “a tãu” tsi s-adavgã tu bitisita-a zborlui) – a tãu, ts
{ro: tău, al tău}
{fr: ton, le tien}
{en: yours}
ex: frati-tu (fratili a tãu) cu mã-ta (mama a ta) vinjirã; bãrbat-tu (bãrbatlu a tãu) nu-i acasã; a domnu-tui (a domnului a tãu, a tãui); a tatã-tui (a tatãlui a tãu, a tãui); a mã-tai (a mamãljei a ta, a tãei); a muljarã-tai (a muljariljei a ta, a tãei); isusirea a nipoatã-tai (a nipoatãljei a ta); dã-u a hilji-tai (a hiljiljei a ta)