DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aeri

aeri (a-ĭérĭ) adv – dzua nãinti di asãndzã; eri;
(expr: nu eara di-aeri, di-aoaltari = eara (om) alãgat, tricut prit multi, nu eara un ageamit)
{ro: ieri}
{fr: hier}
{en: yesterday}
ex: nivistitsi di aeri, di aoaltari
(expr: alãgati, tricuti prit multi); aeri searã, aoartari searã

§ eri (ĭérĭ) adv – (unã cu aeri)
ex: ncarcã caljlji tuts ca eri (ca-aeri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aoaltari

aoaltari (a-ŭál-tarĭ) adv – dzua tsi s-aflã nãintea-a dzuãljei di-aeri; aoaltadz, aoaltaz, aoartari, culoaltãdz;
(expr:
1: aoaltari = unã di dzãlili (dauã, trei, patru, etc.) tsi s-aflã nãintea-a dzuãljei di-aeri; aoa shi ndauã dzãli;
2: nu easti di-aeri, di-aoaltari = easti di multu chiro; easti cu minti, alãgatã, shtiutã)
{ro: alaltăieri}
{fr: avant-hier}
{en: day before yesterday}
ex: nu eara di-aeri, di-aoaltari
(expr: eara di multu chiro)

§ aoaltadz (a-ŭál-tadzĭ) adv – (unã cu aoaltari)
ex: aoaltadz agiumsi

§ aoaltaz (a-ŭál-tazĭ) adv – (unã cu aoaltari)

§ aoartari (a-ŭár-tarĭ) adv – (unã cu aoaltari)
ex: s-arsi aeri, aoartari

§ laltari (lál-tarĭ) adv – (unã cu aoaltari)
ex: dada-a mea mi isusi laltari, Dumãnicã

§ culoaltãdz (cu-lŭál-tãdzĭ) adv – (unã cu aoaltari)
ex: culoaltãdz (aoaltari) nu putu s-yinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciucutescu2

ciucutescu2 (cĭu-cu-tés-cu) (mi) vb IV ciucutii (cĭu-cu-tíĭ), ciucu-team (cĭu-cu-teámŭ), ciucutitã (cĭu-cu-tí-tã), ciucutiri/ciucutire (cĭu-cu-tí-ri) – li scot (talj) hãlãtsli (mãdularili) sixuali bãrbãteshti (i muljireshti) ashi cã omlu (pravda) nu mata poati s-facã njits; ascuchescu, scuchescu, dzigãrescu, shuts
{ro: castra}
{fr: castrer, châtrer, hongrer}
{en: castrate}
ex: prindi s-ciucutim (sã scuchim) birbetslji sh-tsachilji; ciucutii (dzigãrii) calu aoaltari n hoarã

§ ciucutit2 (cĭu-cu-títŭ) adg ciucutitã (cĭu-cu-tí-tã), ciucutits (cĭu-cu-títsĭ), ciucutiti/ciucutite (cĭu-cu-tí-ti) – (omlu i pravda) a curi ãlj s-ari scoasã hãlãtsli sexuali sh-nu poati s-mata facã njits; ascuchit, scuchit, dzigãrit, shutsãt, gagur, gãgur, munuh, monoh, scupac, scupat, strif, hudum, hadum
{ro: castrat}
{fr: castré, châtré, hongré}
{en: castrated}
ex: tsap ciucutit (dzigãrit, scuchit); carnea di ed ciucutit easti nostimã

§ ciucutiri2/ciucutire (cĭu-cu-tí-ri) sf ciucutiri (cĭu-cu-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-lj si scoasirã a omlui (a pravdãljei) hãlãtsli sexuali di nu mata poati s-facã njits; ascuchiri, scuchiri, dzigãriri, shutsãri
{ro: acţiunea de a castra}
{fr: action de castrer, de châtrer, de hongrer}
{en: action of castrating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cumnat

cumnat (cum-nátŭ) sm, sf cumnatã (cum-ná-tã), cumnats (cum-nátsĭ), cumnati/cumnate (cum-ná-ti) – atsea tsi easti trã un bãrbat, fratili i sora a muljari-sai; atsea tsi easti trã unã muljari, fratili i sora a bãrbat-sui
{ro: cumnat}
{fr: beau-frère, belle-soeur}
{en: brother in law, sister in law}
ex: cã ti plãngu dauãli cumnati; cumnatlu-nj muri aoaltari; cumnat-tu fudzi tu Amirichii; iu suntu doauã cumnati, armãn vasili nilati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cumnicãturã

cumnicãturã (cum-ni-cã-tú-rã) sf cumnicãturi (cum-ni-cã-túrĭ) – atsea (tsirimonja) tsi fatsi preftul (di-aradã tu bisearicã) cãndu da a crishtinjlor nã chicutã di yin s-bea sh-nã cumãtici di pãni ayisitã s-mãcã (tsi pãristisescu sãndzili sh-truplu-a Hristolui) tra s-lã si ljartã amãrtiili; pãnea sh-yinlu ayisit tsi-l da preftul a crishtinjlor la-aestã tsirimonji; cumãnicãturã, cuminicãturã, pãrtãciuni;
(expr: easti (ti) cumnicãturã = (easti) multu putsãn, (easti nã cumatã) multu njicã, canda easti cumnicãtura tsi u da preftul la bisearicã)
{ro: cuminecătură}
{fr: communion; eucharistie, sacrements}
{en: communion; eucharist, sacrements}
ex: preftul ãlj deadi cumnicãtura-al Chita; aidi! s-mi duc s-ljau cumnicãtura; tsi suntu scafili aisti ahãntu njits, canda nã dai cumnicãturã
(expr: nã dai multu putsãn)

§ cumãnicãturã (cu-mã-ni-cã-tú-rã) sf cumãnicãturi (cu-mã-ni-cã-túrĭ) – (unã cu cumnicãturã)

§ cuminicãturã (cu-mi-ni-cã-tú-rã) sf cuminicãturi (cu-mi-ni-cã-túrĭ) – (unã cu cumnicãturã)
ex: ishi preftul cu cuminicãtura; cãndu ljai cuminicãtura, lipseashti s-hii ljirtat cu tuts

§ cumnic (cúm-nicŭ) (mi) vb I cumnicai (cum-ni-cáĭ), cumnicam (cum-ni-cámŭ), cumnicatã (cum-ni-cá-tã), cumnicari/cumnicare (cum-ni-cá-ri) – (ca preftu) dau cumnicãturã a crishtinjlor tra s-lã si ljartã amãrtiili; (ca crishtin) ljau cumnicãturã di la preftu trã ljirtarea-a amãrtiilor tsi-am faptã; cumãnic, cuminic;
(expr:
1: nj-da, canda mi cumnicã = nj-da multu putsãn, ashi cum da preftul la cumnicãturã;
2: cumnicats-lu! = cljimats preftul s-lu cumnicã cãt cama-agonja, cã easti etim sã-sh da suflitlu)
{ro: (se) cumineca}
{fr: donner (recevoir) la communion}
{en: give (receive) communion}
ex: cãndu ti cumnicai la bisearicã; aoaltari lu cumnicarã; acljimats preftul sh-cumnicats-lu
(expr: cumnicats-lu unãshunã, cã tradzi s-moarã)

§ cumnicat (cum-ni-cátŭ) adg cumnicatã (cum-ni-cá-tã), cumnicats (cum-ni-cátsĭ), cumnica-ti/cumnicate (cum-ni-cá-ti) – tsi ari loatã yin sh-pãni ayisitã (cumnicãturã) di la preftu ca sã-lj si ljartã amãrtiili; (pãnea i yinlu) ayisit dit cumnicãturã tsi u lja omlu tsi s-cumãnicã; cumãnicat, cuminicat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn