DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anot

anot (a-nótŭ) vb I anutai (a-nu-táĭ), anutam (a-nu-támŭ), anutatã (a-nu-tá-tã), anutari/anutare (a-nu-tá-ri) – mi min pri apã (i sum apã) cu minãri (vãrtoasi) di mãnj shi di cicioari sh-caftu s-nu mi nec; (cu-unã parti di trup sum apã sh-cu minãri slabi di mãnã shi cicioari i fãrã minãri dip) caftu s-mi tsãn pristi apã, s-nu mi-afundu tu apã shi s-nu mi nec; fãrã s-mi min dip, caftu sã stau pri fatsa-a apãljei; fac un lucru sã sta i s-curã pri fatsa-a apãljei; not, amplãtescu, mplãtescu, avuzescu; (fig: anot tu... = hiu mplin di; am multu lucru; mi-aflu mintit multu tu...; etc:)
{ro: înota, pluti}
{fr: nager, surnager, flotter}
{en: swim, float, overfloat}
ex: anoatã, yinu pãnã aoatsi; priningã budza di-amari anuta sh-iu eara apa cama putsãnã; scãnduri di cãichi asparti anuta (avuzea, eara dusi di apã) pri-aoa sh-pri-aclo; anuta tu (fig: nuta tu, eara mplin di) sudori

§ anutat (a-nu-tátŭ) adg anutatã (a-nu-tá-tã), anutats (a-nu-tátsĭ), anutati/anutate (a-nu-tá-ti) – (om) tsi s-ari minatã cu mãnjli shi cicioarli pri apã; (lucru) tsi sta (i ari stãtutã) niminat pri apã; nutat, amplãtit, mplãtit, avuzit
{ro: înotat, plutit}
{fr: nagé, surnagé, flotté}
{en: swum, floated, overfloated}

§ anuta-ri/anutare (a-nu-tá-ri) sf anutãri (a-nu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva anoatã pri apã; anutari, amplãtiri, mplãtiri, avuziri
{ro: acţiunea de a înota, de a pluti; înotare, plutire; înot; nataţie}
{fr: action de nager, de surnager, de flotter; natation}
{en: action of swimming, of floating, of overfloating; swimming}

§ not1 (nótŭ) vb I nutai (nu-táĭ), nutam (nu-támŭ), nutatã (nu-tá-tã), nutari/nutare (nu-tá-ri) – (unã cu anot)
ex: cãnili shtea s-noatã; nu shtii ne s-noatã (s-minã pri apã, s-hibã dus di apa tsi s-minã), ne sã mplãteascã (si sta niminat pri fatsa-a apãljei)

§ nutat1 (nu-tátŭ) adg nutatã (nu-tá-tã), nutats (nu-tátsĭ), nutati/nutate (nu-tá-ti) – (unã cu anutat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

avuzescu

avuzescu (a-vu-zés-cu) vb IV avuzii (a-vu-zíĭ), avuzeam (a-vu-zeámŭ), avuzitã (a-vu-zí-tã), avuziri/avuzire (a-vu-zí-ri) –
1: mi min pri apã (i sum apã) cu minãri (vãrtoasi) di mãnj shi di cicioari sh-caftu si stau tu apã shi s-nu mi nec;
2: (cu-unã parti di trup sum apã sh-cu minãri slabi di mãnã shi cicioari i fãrã minãri dip) caftu s-mi tsãn, s-nu mi-afundu tu apã shi s-nu mi nec; fac un lucru sã sta i s-curã pri fatsa-a apãljei;
3: cu lupãtsli fac unã varcã si s-minã pri apã; lupãtedz (unã varcã); anot, not, amplãtescu, mplãtescu
{ro: înota, pluti, vâsli}
{fr: nager, surnager, flotter, ramer}
{en: swim, float, overfloat, row (boat)}

§ avuzit (a-vu-zítŭ) adg avuzitã (a-vu-zí-tã), avuzits (a-vu-zítsĭ), avuziti/avuzite (a-vu-zí-ti) – (lucru, varcã) tsi sta (i ari stãtutã) niminat pri apã; (om) tsi s-ari minatã cu mãnjli shi cicioarli pri apã; (lucru, varcã) tsi sta (i ari stãtutã) niminat, i s-ari minatã pri apã; anutat, nutat, amplãtit, mplãtit
{ro: înotat, plutit, vâslit}
{fr: nagé, surnagé, flotté, ramé}
{en: swum, floated, overfloated, rowed (boat)}

§ avuziri/avuzire (a-vu-zí-ri) sf avuziri (a-vu-zírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva avuzeashti; anutari, nutari, amplãtiri, mplãtiri
{ro: acţiunea de a înota, de a pluti, de a vâsli}
{fr: action de nager, de surnager, de flotter, de ramer}
{en: action of swimming, of floating, of over-floating, of rowing (boat)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

banji/banje

banji/banje (bá-nji) sf bãnj (bắnjĭ) –
1: aspilarea-a truplu ntreg; intrarea (a omlui) cu truplu ntreg tu apã tra si s-la (si s-ascaldã, s-anoatã, etc.);
2: cupanja (cãzanea) tu cari omlu intrã tra si-sh la ntreglu trup;
3: loclu ningã apã (amari, arãuri, izvuri di munti cu apã tsi-azvoami dit loc, etc.) iu s-dutsi dunjaea si sã scaldã, s-facã banji, s-bea apã acrã dit loc, etc.;
4: udãlu din casã iu omlu poati si s-ducã si s-la, si-sh facã apa (si s-chishi) icã s-easã nafoarã (si s-cacã)
{ro: baie}
{fr: bain, baignoire}
{en: bath, bath-tub}
ex: feci nã banji aeri (nj-lai ntreglu trup); adu banja (cupanja, cãzanea) s-n-ascãldãm; mi dush la bãnj (locuri di ningã apã iu lumea fatsi banji)

§ mbãnjedz (mbã-njĭédzŭ) (mi) vb I mbãnjai (mbã-njĭáĭ), mbãnjam (mbã-njĭámŭ), mbãnjatã (mbãnjĭá-tã), mbãnja-ri/mbãnjare (mbã-njĭá-ri) – intru tu apã (cupanji, arãu, etc.) tra s-mi lau (s-mi-ascaldu, s-anot, etc.); fac banji; mi-ascaldu, mi lau, mi-aspel; anot, mplãtescu
{ro: (se) îmbăia; scălda, înota}
{fr: (se) baigner; nager}
{en: take a bath; swim}
ex: cara mi mbãnjai (feci unã banji), nj-si ljishurã truplu

§ mbãnjat (mbã-njĭátŭ) adg mbãnjatã (mbã-njĭá-tã), mbãnjats (mbã-njĭátsĭ), mbãnjati/mbãnjate (mbã-njĭá-ti) – tsi ari faptã banji; tsi ari intratã ntreg tu apã (di s-featsi muceali, tra si s-la, si s-ascaldã, s-anoatã, etc.); aspilat, lat, ascãldat, anutat, mplãtit
{ro: îmbăiat; scăldat, înotat}
{fr: baigné; nagé}
{en: who has taken a bath, a swim}
ex: nu lu-alas s-easã tu vimtu mbãnjat (dupã tsi featsi nã banji)

§ mbãnjari/mbãnjare (mbã-njĭá-ri) sf mbãnjeri (mbã-njĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sã mbãnjadzã; fãtseari banji; aspilari, ascãldari, anutari, mplãtiri
{ro: acţiunea de a (se) îmbăia; de a (se) scălda, de a înota; îmbăiare, scăldare, înotare}
{fr: action de (se) baigner; de nager}
{en: action of taking a bath; of swimming}
ex: di-ahãtã mbãnjari (fãtseari banji, ascãldari) va ti doarã caplu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãnut

cãnut (cã-nútŭ) adg cãnutã (cã-nú-tã), cãnuts (cã-nútsĭ), cãnuti/cã-nute (cã-nú-ti) – (hromã) tsi nu easti ni lai ni albã ma namisa di eali doauã; hromã tsi sh-u-adutsi cu-atsea a cinushiljei; (om) tsi ari perlji alghi, griyi; (oai, njel, ed, etc.) tsi ari lãna albã, grivã; cãruntu, griv, psar, siv, sumolcu, murgu, amurgu, bagav, gãbur, albu
{ro: cărunt}
{fr: gris (en parlant des cheveux)}
{en: grey (hair)}
ex: aush cu barba cãnutã (albã); aveam nã caprã cãnutã (cu lãna sivã) shi doi edz cãnuts; tãmbãrli a lor suntu cãnuti (di hroma-a cinushiljei)

§ cãnutic (cã-nu-tícŭ) adg cãnuticã (cã-nu-tí-cã), cãnutits (cã-nu-títsĭ), cãnutitsi/cãnutitse (cã-nu-tí-tsi) – tsi easti niheamã ca cãnut
{ro: cărunţel}
{fr: un peu gris}
{en: little grey}
ex: adu-nj edlu-atsel cãnuticlu

§ cãnutsãscu (cã-nu-tsắs-cu) vb IV cãnutsãi (cã-nu-tsắĭ), cãnutsam (cã-nu-tsámŭ), cãnutsãtã (cã-nu-tsắ-tã), cãnutsãri/cãnutsãre (cã-nu-tsắ-ri) – nchiseashti s-nj-algheascã perlu (di la cap, barbã, mustatsã); ãnj si fatsi perlu albu; fac peri alghi; ncãnutsãscu, cãruntsedz, alghescu, mushcruescu, grivuescu; (fig: cãnutsãscu = aushescu)
{ro: cărunţi}
{fr: grisonner}
{en: grow grey}
ex: lj-cãnutsã (lj-alghi) perlu

§ cãnutsãt (cã-nu-tsắtŭ) adg cãnutsãtã (cã-nu-tsắ-tã), cãnutsãts (cã-nu-tsắtsĭ), cãnutsãti/cãnutsãte (cã-nu-tsắ-ti) – tsi-lj s-ari alghitã perlu; ncãnutsãt, cãruntsat, alghit, mushcruit, grivuit
{ro: cărunţit}
{fr: grisonné}
{en: grown grey}

§ cãnutsãri/cãn-utsãre (cã-nu-tsắ-ri) sf cãnutsãri (cã-nu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu a unui ãlj s-algheashti perlu; ncãnutsãri, cãruntsari, alghiri, mushcruiri, grivuiri
{ro: acţiunea de a cărunţi; cărunţire}
{fr: action de grisonner}
{en: action of growing grey}

§ ncãnutsãscu (ncã-nu-tsắs-cu) vb IV ncãnutsãi (ncã-nu-tsắĭ), ncãnutsam (ncã-nu-tsámŭ), ncãnutsãtã (ncã-nu-tsắ-tã), ncãnutsãri/ncãnutsãre (ncã-nu-tsắ-ri) – (unã cu cãnutsãscu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mplãtescu2

mplãtescu2 (mplã-tés-cu) vb IV mplãtii (mplã-tíĭ), mplãteam (mplã-teámŭ), mplãtitã (mplã-tí-tã), mplãtiri/mplãtire (mplã-tí-ri) – mi min pri apã (i sum apã) cu minãri (vãrtoasi) di mãnj shi di cicioari sh-caftu s-nu mi nec; (cu-unã parti di trup sum apã sh-cu minãri slabi di mãnã shi cicioari i fãrã minãri dip) caftu s-mi tsãn, s-nu mi-afundu tu apã shi s-nu mi nec; fac un lucru sã sta pri fatsa-a apãljei; amplãtescu, anot, not, avuzescu; (fig: mplãtescu = shed tu vimtu, azboiru)
{ro: înota, pluti}
{fr: nager, surnager, flotter}
{en: swim, float, overfloat}
ex: ca nã peanã mplãtea (sta niminat prisuprã pri apã); shtiu sã mplãtescu (si-anot) tu arãu; nãsã-i dit munti shi nu shtii ne s-anoatã, ne sã mplãteascã (si sta pristi apã fãrã si s-afundã); shtea di mplãtea (anuta) tu apã shi cu-unã scãndurã tu mãnã, dã-lj-u, dã-lj-u, ishi tu mardzinea di-amari; videa cã duhlu a Hristolui mplãtea (fig: azbuira) n casã

§ mplãtit2 (mplã-títŭ) adg mplãtitã (mplã-tí-tã), mplãtits (mplã-títsĭ), mplãti-ti/mplãtite (mplã-tí-ti) – (lucru) tsi sta (i ari statã) niminat pri apã; tsi s-ari minatã cu mãnjli shi cicioarli pri apã; amplãtit, anutat, nutat, avuzit
{ro: înotat, plutit}
{fr: nagé, surnagé, flotté}
{en: swam, floated, overfloated}

§ mplãtiri2/mplãtire (mplã-tí-ri) sf mplãtiri (mplã-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva mplãteashti pri apã; amplãtiri, anutari, nutari, avuziri
{ro: acţiunea de a înota, de a pluti; înotare, plutire; înot}
{fr: action de nager, de surnager, de flotter; nage}
{en: action of swimming, of floating, of overfloating; swim}

§ amplãtescu2 (am-plã-tés-cu) vb IV amplãtii (am-plã-tíĭ), amplãteam (am-plã-teámŭ), amplãtitã (am-plã-tí-tã), amplãtiri/amplãtire (am-plã-tí-ri) – (unã cu mplã-tescu2)

§ amplãtit2 (am-plã-títŭ) adg amplãtitã (am-plã-tí-tã), amplãtits (am-plã-títsĭ), amplãtiti/amplãtite (am-plã-tí-ti) – (unã cu mplãtit2)

§ amplãtiri2/amplãtire (am-plã-tí-ri) sf amplãtiri (am-plã-tírĭ) – (unã cu mplãtiri2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shtirnutedz

shtirnutedz (shtir-nu-tédzŭ) vb I shtirnutai (shtir-nu-táĭ), shtir-nutam (shtir-nu-támŭ), shtirnutatã (shtir-nu-tá-tã), shtirnuta-ri/shtirnutare (shtir-nu-tá-ri) – scot vimtu dit plimunj, prit nãri i prit gurã, dinapandiha sh-cu-un vrondu multu mari, di pari cãtivãroarã cã treamburã loclu; ashtirnutedz, strãnut, stãrnut
{ro: strănuta}
{fr: éternuer}
{en: sneeze}
ex: nu shtirnuteadzã pri measã

§ shtirnutat (shtir-nu-tátŭ) adg shtirnutatã (shtir-nu-tá-tã), shtirnutats (shtir-nu-tátsĭ), shtirnutati/shtirnutate (shtir-nu-tá-ti) – tsi ari scoasã vimtu dit plimunj, prit gurã i prit nãri, dinapandiha shi cu-un vrondu multu mari; ashtirnutat, strãnutat, stãrnutat
{ro: strănutat}
{fr: éternué}
{en: sneezed}

§ shtirnutari/shtirnutare (shtir-nu-tá-ri) sf shtirnutãri (shtir-nu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva shtirnuteadzã; ashtirnutari, strãnutari, stãrnutari
{ro: acţiunea de a strănuta; strănutare}
{fr: action d’éternuer}
{en: action of sneezing}

§ ashtirnutedz (ash-tir-nu-tédzŭ) vb I ashtirnutai (ash-tir-nu-táĭ), ashtirnutam (ash-tir-nu-támŭ), ashtirnutatã (ash-tir-nu-tá-tã), ashtirnutari/ashtirnutare (ash-tir-nu-tá-ri) – (unã cu shtirnutedz)

§ ashtirnutat (ash-tir-nu-tátŭ) adg ashtirnutatã (ash-tir-nu-tá-tã), ashtirnutats (ash-tir-nu-tátsĭ), ashtirnutati/ashtirnutate (ash-tir-nu-tá-ti) – (unã cu shtirnutat)

§ ashtirnutari/ashtirnutare (ash-tir-nu-tá-ri) sf ashtirnutãri (ash-tir-nu-tắrĭ) – (unã cu shtirnutari)

§ strãnut (strã-nútŭ) vb I strãnutai (strã-nu-táĭ), strãnutam (strã-nu-támŭ), strãnutatã (strã-nu-tá-tã), strãnutari/strãnutare (strã-nu-tá-ri) – (unã cu shtirnutedz)

§ strãnutat (strã-nu-tátŭ) adg strãnutatã (strã-nu-tá-tã), strãnutats (strã-nu-tátsĭ), strãnutati/strãnutate (strã-nu-tá-ti) – (unã cu shtirnutat)

§ strãnutari/strãnutare (strã-nu-tá-ri) sf strãnutãri (strã-nu-tắrĭ) – (unã cu shtirnutari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn