DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alumã

alumã (a-lu-mắ) sm alumadz (a-lu-mádzĭ) – usic (ma mari di la ciciorlu a unui tsap) di la un agioc di ficiori njits cu cari s-agudescu di-aradã alanti usitsi (ma njits di la cicioarli a njeljlor, a cãprilor, etc.); anumã, vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, vangã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: ichi, arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}
ex: am un alumã di caprã

§ anumã (a-nu-mắ) sm anumadz (a-nu-mádzĭ) – (unã cu alumã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

amadã

amadã (a-má-dhã) sf amãdz (a-mắdzĭ) – usic di la cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; madã, vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alumã, anumã, vangã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}

§ madã (má-dhã) sf mãdz (mắdzĭ) – (unã cu amadã)

§ asmadã (as-má-dhã) sf asmãdz (as-mắdzĭ) – usic (cheatrã, nel) dit un agioc di njits
{ro: rotoghilă}
{fr: palet}
{en: quoit}
ex: njitslji s-agiuca cu asmada

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arshic

arshic (ar-shícŭ) sn arshitsi/arshitse (ar-shí-tsi) – usic di la cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; ashic, ishic, mishic, vãsilje, vãshclje, saltu, psaltu, alumã, anumã, vangã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}

§ ashic (a-shícŭ) sn ashitsi/ashitse (a-shí-tsi) – (unã cu arshic)
ex: nã agiucãm cu ashitsi

§ ishic (i-shícŭ) sn ishitsi/ishitse (i-shí-tsi) – (unã cu arshic)

§ mishic (mi-shícŭ) sn mishitsi/mishitse (mi-shí-tsi) – (unã cu arshic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bafã

bafã (bá-fã) sf bafi/bafe (bá-fi) – broatic mari, di-aradã veardi; jabã, broascã, broatic, brusconj; (fig: bafã = (i) om cu pãntica mari; (ii) pãrnoanji (paranumã) tsi u da crishtinjlji a turtsãlor)
{ro: brotac mare}
{fr: grande grenouille verte}
{en: large green frog}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

betã

betã (bé-tã) sf beti/bete (bé-ti) – partea di nsus a frãmtiljei; (giumitatea dit soni a zborlui curcubetã) unã paranumã trã zborlu cap; cap
{ro: partea de sus a fruntei; cap}
{fr: la partie supérieure du front; tête}
{en: upper part of the forehead; head}
ex: dratslji sh-frãngu beta (caplu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãciun

cãciun (cã-cĭúnŭ) sm, sf cãciunã (cã-cĭú-nã), cãciunj (cã-cĭúnjĭ), cãciuni/cãciune (cã-cĭú-ni) – un tsi bãneadzã tu-unã hoarã multu njicã; pãrnoanji cu cari armãnjlji dit locurli di ningã Bituli, lã grescu a armãnjlor dit Pindu
{ro: caţaon, poreclă dată de aromânii din Bitolia, aromânilor din Pind}
{fr: sobriquet donné par les aroumains de la région de Bituli, aux aroumains du Pinde}
{en: nickname given by the Aromanians from Bituli to the Aromanians from the Pindus mountains}

§ catsaon (ca-tsa-ónŭ) sm, sf catsaoanã (ca-tsa-ŭá-nã), catsaonj (ca-tsa-ónjĭ), catsaoani/catsaoane (ca-tsa-ŭá-ni) – pãrnoanji (paranumã) datã di-armãnj a gretslor
{ro: caţaon, poreclă dată grecilor}
{fr: sobriquet donné aux grecs}
{en: nickname used by Aromanians for Greeks}

§ cãciunescu (cã-cĭu-nés-cu) adg cãciuneascã (cã-cĭu-neás-cã), cã-ciuneshtsã (cã-cĭu-nésh-tsã), cãciuneshti/cãciuneshte (cã-cĭu-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu cãciunjlji, cu catsaonjlji; di cãciun, di catsaon
{ro: de caţaon}
{fr: appartenant à un “cãciun”}
{en: belonging to a “cãciun”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlai/cãlae

cãlai/cãlae (cã-lá-i) sf cãlãi (cã-lắĭ) – metal cu-unã hromã albã, ca-asimea, ufilisit la gunusirea di vasi di metal shi (cãndu easti amisticat cu alti metali) la fãtsearea di multi lucri ufilisitoari; ganumã;
(expr: lj-trag unã cãlai = cu minciunj lu-arãd pri cariva s-adarã atsea tsi voi mini; l-minciunedz, lu-aplãnãsescu, lj-trag cãlupea)
{ro: cositor}
{fr: étain}
{en: tin}
ex: lj-ded doarã un vas di cãlai (ganumã); lucru di cãlai nu cheari; lj-trapshĭu-unã cãlai
(expr: lu-arãsh, lj-trapshu cãlupea); aveam trei botsi di cãlai

§ cãlãi-sescu (cã-lã-i-sés-cu) vb IV cãlãisii (cã-lã-i-síĭ), cãlãiseam (cã-lã-i-seámŭ), cãlãisitã (cã-lã-i-sí-tã), cãlãisiri/cãlãisire (cã-lã-i-sí-ri) – dau un lucru cu cãlai; ashternu un petur di cãlai pristi fatsa di nuntru a unui vas di metal (bãcãri) tra s-nu-acatsã-arudzinã, s-nu s-spargã; gãnusesu, gunusescu
{ro: cositori, spoi}
{fr: étamer, émailler}
{en: tin}
ex: cãlãisim tuti vasili di bãcãri

§ cãlãisit (cã-lã-i-sítŭ) adg cãlãisitã (cã-lã-i-sí-tã), cãlãisits (cã-lã-i-sítsĭ), cãlãisi-ti/cãlãisite (cã-lã-i-sí-ti) – (vas) tsi-lj s-ari ashtirnutã tu fatsa di nuntru un petur di cãlai; gãnusit, gunusit
{ro: cositorit, spoit}
{fr: étamé, émaillé}
{en: tinned}

§ cãlãisiri/cãlãisire (cã-lã-i-sí-ri) sf cãlãisiri (cã-lã-i-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gunuseashti un vas; gãnusiri, gunusiri
{ro: acţiunea de a cositori, de a spoi; cositorire, spoire}
{fr: action d’étamer, d’émailler; étamage}
{en: action of tinning}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cocan

cocan (có-canŭ) sm cocanj (có-canjĭ) – usic scos dit cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alumã, anumã, vangã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}

§ coci (cócĭŭ) sm coci (cócĭ) – (unã cu cocan)

§ cunjac2 (cu-njĭácŭ) sm cunjats (cu-njĭátsĭ) – (unã cu cocan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã