DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

astrec

astrec (as-trécŭ) (mi) vb III shi II astricui (as-tri-cúĭ), astritseam (as-tri-tseámŭ), astricutã (as-tri-cú-tã), astreatsiri/astreatsire (as-treá-tsi-ri) shi astritseari/astritseare (as-tri-tseá-ri) – trec (u ljau) nãintea-a unui; trec sh-hiu ma nsus; caftu s-hiu ma bun (ma multu, ma mushat, etc.) di altu; ntrec, antrec, sinirsescu
{ro: (se) întrece, covârşi}
{fr: dépasser, devancer; rivaliser, concourir}
{en: pass beyond, overtake; compete}
ex: multsã ficiori va lj-astreacã sh-pi nvitsãtorlj-a lor (va s-agiungã s-hibã ma bunj di nvitsãtorlj-a lor); sh-un sh-alantu s-astritsea; tu cumandã lu-astricush (ti-aspunj ma bun); astricui (tricui di) tut tsi fu cama vãrtos; lu-astri-cui (u loai nãintea-a lui) la imnari

§ astricut (as-tri-cútŭ) adg astricutã (as-tri-cú-tã), astricuts (as-tri-cútsĭ), astricuti/astricute (as-tri-cú-ti) – tsi lj-ari tricutã cariva nãinti (cã easti ma bun, ma gioni, ma mushat, etc.); ntricut, antricut, sinirsit
{ro: întrecut, covârşit}
{fr: qui a été dépassé, devancé; qui a concouru}
{en: who has been passed, overtaken; who has competed}

§ astreatsiri/as-treatsire (as-treá-tsi-ri) sf astreatsiri (as-treá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva treatsi (caftã s-hibã) nãintea-a unui; astritseari, ntreatsiri, ntritseari, antreatsiri, ntritseari, sinirsiri
{ro: acţiunea de a (se) întrece, de a covârşi; întrecere, covârşire}
{fr: action de dépasser, de devancer; de rivaliser, de concourir; concurrence}
{en: action of passing beyond, of overtaking, of competing; competition}

§ astritseari/astritseare (as-tri-tseá-ri) sf astri-tseri (as-tri-tsé-ri) – (unã cu astreatsiri)

§ antrec (an-trécŭ) vb III shi II antricui (an-tri-cúĭ) shi antrepshu (an-trép-shĭu), antritseam (an-tri-tseámŭ), antricutã (an-tri-cú-tã), antreatsi-ri/antreatsire (an-treá-tsi-ri) shi antritseari/antritseare (an-tri-tseá-ri) – (unã cu astrec)
ex: lu-antricui (tricui nintea-a lui) tu imnari; tru lux antreatsi sh-Polea; lu-antreapsi (lu-astricu) cu minciuna; mi-agiumsi shi mi antricu (tricu nãintea-a mea)

§ antricut (an-tri-cútŭ) adg antricutã (an-tri-cú-tã), antricuts (an-tri-cútsĭ), antricu-ti/antricute (an-tri-cú-ti) – (unã cu astricut)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sinirsescu

sinirsescu (si-nir-sés-cu) (mi) vb IV sinirsii (si-nir-síĭ), sinirseam (si-nir-seámŭ), sinirsitã (si-nir-sí-tã), sinirsiri/sinirsire (si-nir-sí-ri) – caftu ta s-lu-agiungu, s-hiu ma bun, s-lu-astrec tu hãri pri cariva; caftu s-u ljau nãintea-a unui (tu alãgari, la sculii, tu aveari, tu mushãteatsã, etc.); mi-astrec (antrec) cu cariva;
2: lu pihtusescu (lu ncaci, l-vãryescu, lu-aurlu) pri cariva cã nu mi-ariseashti tsiva di tsi fatsi; astrec, antrec, ntrec, ngrãnjescu, ngãrnjescu
{ro: rivaliza; mârâi}
{fr: rivaliser; tenir compte de quelque chose à quelqu’un; grogner}
{en: compete; grunt}
ex: acãtsarã sã s-sinirseascã (si s-astreacã); s-sinirsescu (s-astrec) unã di-alantã; ficiorlji si sinirsea (si ngãrnja)

§ sinirsit (si-nir-sítŭ) adg sinirsitã (si-nir-sí-tã), sinirsits (si-nir-sítsĭ), sinirsiti/sinirsite (si-nir-sí-ti) – tsi easti astricut di cariva; tsi easti pihtusit di cariva; astricut, antricut, ntricut, ngrãnjit, ngãrnjit
{ro: rivalizat; mârâit}
{fr: rivalisé; grogné}
{en: competed; grunted}

§ sinirsiri/sinirsire (si-nir-sí-ri) sf sinirsiri (si-nir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si sinirseashti cu cariva
{ro: acţiunea de a rivaliza; de a mârâi; rivalizare; mârâire}
{fr: action de rivaliser; de grogner}
{en: action of competing; of grunting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

trec1

trec1 (trécŭ) vb III shi II tricui (tri-cúĭ), tritseam (tri-tseámŭ), tricutã (tri-cú-tã), treatsiri/treatsire (treá-tsi-ri) shi tritseari/tritseari (tri-tseá-ri) – mi min fãrã s-astãmãtsescu prit (pristi) tsiva i cariva; mi abat din cali; mi duc (trag) la cariva; imnu priningã cariva sh-lj-u ljau nãinti, lu-antrec; mi duc di-alantã parti di-un loc; (chirolu) yini shi s-dutsi fãrã-astãmãtsiri; strãbat, stribat, urdin, antrec, ãntrec, ntrec;
(expr:
1: nj-trec oara = mi njir (mi-agioc, fac tsiva fãrã simasii) mash ca s-lu-alas chirolu s-curã;
2: nj-trec foamea (seatea) = mãcai (biui tsiva) sh-nu-nj mata easti foami (seati);
3: treatsi parãlu = parãlu axizeashti aoa, ari tinjii aoa, easti bun cã nu-i veclju i dit altu crat;
4: arana (lãngoarea) lj-treatsi = arana lj-si vindicã; s-vindicã (di lãngoari);
5: trec ghini cu = mi-aduchescu cu, bãnedz ghini cu, duc banã bunã cu;
6: trec prit cãmeashi = ljau di la xenj un njic tra s-lu crescu ca njiclu-a meu; ljau (un njic) ti suflit; ljau ti fumealji, nhiljedz;
7: nj-trec cãmeasha = mi nvescu cu cãmeasha, nj-bag cãmeasha;
8: necã treatsi zbor
(expr: nitsi cã easti zbor di)
{ro: trece, traversa, circula}
{fr: passer, traverser, circuler}
{en: pass, go across}
ex: tritsea (imna fãrã s-astãmãtseascã) naintea-a pãlatiljei; ashtiptãm s-treacã (s-yinã shi si s-ducã) shi earna aestã; nu trec (nu yin shi s-duc) ni dauã stãmãnj; trets (yinu pri-aoa) an shi arucutea-ti; tricurã prit (strãbãturã, imnarã pristi) dzenuri shi amari; apa treatsi (stribati) prit mãndilã; tricum arãulu (nã dusim di-alantã parti a arãului) cu cicioarli cã apa eara njicã; cum, cum tricum shi nivolja-aestã; trec (li urdin) multi ori prit locurli aesti; s-trec (s-yin s-vã ved, sã stau, s-dormu) aestã noapti la voi acasã; treatsi cama
(expr: axizeashti ma multu, ari ma mari tinjii) sirma di tsearã; arana nu-lj tricu
(expr: arana nu-lj si vindicã); tsi banã avem tricutã!
(expr: tsi banã avem bãnatã!); tsi-adari prefte? cum lj-u trets?
(expr: cum eshti, cum bãnedz? tsi banã duts?); nu tritsea ghini (nu bãna ghini, nu s-aduchea) cu soacrã-sa; cãt ghini tritsea
(expr: cãt ghini sh-bãna) aestã fumealji; na! nu treatsi
(expr: nu-i bun), easti pãrã veclju; nveastili nu vrea s-gioacã, taha nu sh-avea tricutã
(expr: nu s-avea nviscutã cu) cãmeshli

§ tricut1 (tri-cútŭ) adg tricutã (tri-cú-tã), tricuts (tri-cútsĭ), tricuti/tricute (tri-cú-ti) – tsi imnã shi nu-astãmãtseashti pristi tsiva i cariva; tsi s-ari abãtutã din cali tra si s-ducã (s-tragã) la cariva; tsi ari imnatã priningã cariva tra s-lu-antreacã; cari s-ari dusã di-alantã parti di-un lucru; (chirolu) tsi ari vinjitã shi s-ari dusã fãrã s-astãmãtseascã; tsi easti aush, veclju; strãbãtut, stribãtut, urdinat, antricut, ãntricut, ntricut, vindicat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn