|
|
antiri
antiri (an-ti-rí) sm antiradz (an-ti-rádzĭ) – unã soi di stranj lungu (unã robã) tsi cadi lishor (nistres) pri trup, di-aradã purtat di preftsã; andiri, giup, sãe; arasã, rasã, razi
{ro: anteriu}
{fr: sorte de robe, surplis}
{en: surplice}
§ andiri (an-di-rí) sm andiradz (an-di-rádzĭ) – (unã cu antiri)
antirisi/antirise
antirisi/antirise (an-tí-ri-si) sf – vedz tu ndirisi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ndirisiantiriu
antiriu (an-ti-ríŭ) sm antiradz (an-ti-rádzĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz antiri
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãarasã
arasã (a-rá-sã) sf arasi/arase (a-rá-si) – stranj (di pustavi) lungu pãnã di padi, tsi-l poartã preftsãlj shi cãlugãrlji pristi-alanti stranji; rasã, razi; antiri, andiri, giup, sãe
(expr: cruescu arasã = bat ghini, dau bun shcop)
{ro: rasă (haină)}
{fr: froc (du prêtre, du moine)}
{en: (priest’s, monk’s) frock, gown}
ex: cãlugãrashlu shi scoasi arasa; oaminj ligat tu lundz arasi; dininti-lj sta atsel cu-arasã
§ rasã (rá-sã) sf rasi/rase (rá-si) – (unã cu arasã)
ex: shtiu s-cruescu rasã
(expr: shtiu s-bat ghini)
§ razi/raze (rá-zi) sf razi/raze (rá-zi) – (unã cu arasã)
arushdii/arushdie
arushdii/arushdie (a-rush-dí-i) sf arushdii (a-rush-díĭ) – harea tsi u-ari atsel cari-aducheashti cã nu-lj yini s-facã tsiva (di-arshini i di fricã); andirisi, andirsi, ndirisi, ndilisi, antirisi, ticlifi, arshini
{ro: timiditate, jenă}
{fr: timidité, gêne, réserve}
{en: timidity, shyness, bashfulness}
ex: s-apruchea cu arushdii (andirisi, ticlifi, arshini)
§ arushdisescu (a-rush-di-sés-cu) (mi) vb IV arushdisii (a-rush-di-síĭ), arushdiseam (a-rush-di-seámŭ), arushdisitã (a-rush-di-sí-tã), arushdisiri/arushdisire (a-rush-di-sí-ri) – aduchescu arushdii (andirisi) icã nj-easti arshini n fatsa-a unui om, lucru i faptã; di-arushdii, ãnj yini greu (i nu voi, nj-easti arshini) s-fac un lucru; andirsescu, ndirisescu, ntirsescu, arushinedz, arushtescu, rushtuescu
{ro: fi timid, avea jenă}
{fr: être timid, avoir honte}
{en: become timid, become bashful, be shameful}
ex: arushdisha-ti (hii cu ticlifi, andirisi) niheamã cã hiu cama aush di tini
§ arushdisit (a-rush-di-sítŭ) adg arushdisitã (a-rush-di-sí-tã), arushdisits (a-rush-di-sítsĭ), arushdisiti/arushdisite (a-rush-di-sí-ti) – tsi lj-easti arshini icã andirisi s-facã tsiva (i di lucrul tsi-ari faptã); andirsit, ndirisit, ntirsit, arushtit, rushtuit, arushinat
{ro: timid, cu jenă}
{fr: qui a de la timidité}
{en: who is bashful}
ex: dicãt s-yin arushdisit (andirsit), ma ghini-nj shed acasã
§ arushdisiri/arushdisire (a-rush-di-sí-ri) sf arushdisiri (a-rush-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aducheashti arushdii (andirseashti, s-arushineadzã); andirsiri, ndirisiri, ntirsiri, arushtiri, rushtuiri, arushinari
{ro: acţiunea de a fi timid}
{fr: action d’être timide, d’avoir honte}
{en: action of being bashful}
§ rushtuescu (rush-tu-ĭés-cu) vb IV rushtuii (rush-tu-íĭ), rush-tueam (rush-tu-ĭámŭ), rushtuitã (rush-tu-í-tã), rushtuiri/rushtuire (rush-tu-í-ri) – (unã cu arushdisescu)
ex: nu s-rushtueashti (nu s-arushineadzã, nu si ndiriseashti) dip; ti rushtuiri (s-eara ti ndirisi) nu fãtseai ashi
giupã
giupã (gĭú-pã) sf giupi/giupe (gĭú-pi) – stranj di muljari tsi s-poartã di la mesi shi nghios sh-cari, deadun cu bluza (cãmeasha) di pisuprã s-poartã tu loc di fustani; unã soi di stranj lungu di muljari (di-aradã di pãndzã) tsi s-poartã sum fustani; jupã, fustã, bãcã, fustani
{ro: jupon; rochie}
{fr: jupe, jupon; robe}
{en: woman’s skirt, underskirt; gown}
ex: tsal Yiurgachi tu giupã goalã
§ jupã (jĭú-pã) sf jupi/jupe (jĭú-pi) – (unã cu giupã)
ex: nviscutã tu jupã (fustani) veaclji; jupa-lj cum azboairã
§ giup (gĭúpŭ) sn giupi/giupe (gĭú-pi) – unã soi di stranj lungu tsi cadi lishor (nistres) pri trup, di-aradã purtat di preftsã; antiri, andiri, sãe; arasã, rasã, razi
{ro: anteriu}
{fr: sorte de robe, surplis}
{en: surplice}
ex: ts-bãgash giuplu (antirilu) shi mãruna; acãtsai giuplu di-unã pendurã shi lu-arupshu
hior
hior (hi-órŭ) sm hiori (hi-órĭ) – sãntiri (sãmtsãri, duchiri, hir) tsi treatsi prit truplu-a omlui cãndu lj-easti multã arcoari (fricã, vreari, lãngoari, etc.) sh-cari-l fac s-treamburã (s-amurtsascã i si sã mpirushadzã); hiurari, nhiurari, hir, furnits (fig)
{ro: fior}
{fr: frisson, bouffée de fièvre}
{en: shiver (from cold, fever), shudder, thrill}
ex: lumea fu trunduitã di un hior; hiori (hiri) di fricã
§ hir2 (hírŭ) sn hiri/hire (hí-ri) – (unã cu hior)
ex: hiri, hiri, (hiori, hiori) arãts prit pãltãri; un hir (hior) aratsi nã tricu prit cheptu; hiri-hiri-lj si dutsea prit trup (hiori-hiori ãlj tritsea prit trup, trimbura tut); nj-trec hiri-hiri prit trup; carnea-nj si fãtsea hiri-hiri
§ nhiuredz (nhi-u-rédzŭ) (mi) vb I nhiurai (nhi-u-ráĭ), nhiuram (nhi-u-rámŭ), nhiuratã (nhi-u-rá-tã), nhiurari/nhiurare (nhi-u-rá-ri) – l-fac pri cariva s-asparã multu; l-fac pri cariva s-treamburã (di-aspãreari, di-arcoari, etc.); nj-trec hiori prit trup (di-arcoari, heavrã, fricã, nearãvdari, etc.); hiuredz, vitsãrescu, trihir, trihiredz, aspar, lãhtãrsescu, treambur, cutreambur, etc.
{ro: înfiora, tremura (de frică, frig, nerăbdare)}
{fr: frissoner; frémir de peur}
{en: shiver (from cold, fever), shudder, shake, be thrilled}
ex: apili si nhiurarã (treamburã); mi nhiurai tu valea-atsea aratsi
§ nhiurat (nhi-u-rátŭ) adg nhiuratã (nhi-u-rá-tã), nhiurats (nhi-u-rátsĭ), nhiurati/nhiurate (nhi-u-rá-ti) – tsi easti faptu si s-asparã multu; tsi treamburã (di-aspãreari, di-arcoari, etc.); tsi-lj trec hiori prit trup (di-arcoari, heavrã, fricã, nearãvdari, etc.); hiurat, trihirat, aspãreat, lãhtãrsit, tsi treamburã, etc.
{ro: înfiorat, care tremură (de frică, frig, nerăbdari)}
{fr: frissoné; frémissant de peur}
{en: who is shivering (from cold, fever), shuddering, shaking, being thrilled}
ex: strigã el nhiurat
§ nhiurari/nhiurare (nhi-u-rá-ri) sf nhiurãri (nhi-u-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si nhiureadzã i easti nhiurat; hiurari, trihirari, aspãreari, lãhtãrsiri, cutrimburari, trimburari, etc.
{ro: acţiunea de a (se) înfiora, de a tremura (de frică, frig, nerăbdari); înfiorare, tremurare}
ndirisi/ndirise
ndirisi/ndirise (ndí-ri-si) sf fãrã pl – ticlifea (arshinea, frica, induirea) tsi u-aducheashti atsel a curi nu-lj yini s-facã un lucru (cã-lj yini greu, cã lj-easti arshini, cã nu poati, cã nu shtii tsi s-facã, etc.); ndilisi, andirsi, andirisi, antirisi, arushdii, ticlifi, arshini; fricã
{ro: timiditate, jenă; frică}
{fr: timidité, gêne; crainte, peur}
{en: timidity, shyness, bashfulness; fear, dread}
ex: lã eara ndirisi (arushdii, ticlifi) sh-arushini
§ ndilisi/ndilise (ndí-li-si) sf fãrã pl – (unã cu ndirisi)
ex: nj-easti ndilisi (fricã) s-trec noaptea piningã murmintsã
§ andirisi/andirise (an-dí-ri-si) sf fãrã pl – (unã cu ndirisi)
§ andirsi/andirse (an-dír-si) sf fãrã pl – (unã cu ndirisi)
ex: s-lã hibã arshini shi andirsi
§ antiri-si/antirise (an-tí-ri-si) sf fãrã pl – (unã cu ndirisi)
ex: mi aprucheam cu multã antirisi (arushdii); eara tu mari antirisi shi nu shtia tsi s-facã
§ ndirisescu (ndi-ri-sés-cu) (mi) vb IV ndirisii (ndi-ri-síĭ), ndiriseam (ndi-ri-seámŭ), ndirisitã (ndi-ri-sí-tã), ndirisiri/ndirisire (ndi-ri-sí-ri) – aduchescu arushdii (andirisi) icã nj-easti arshini (n fatsa-a unui om, lucru i faptã); di-arushdii, ãnj yini greu (nu voi, nj-easti arshini) s-fac un lucru; ntirsescu, andirsescu, arushinedz, arushdisescu, arushtescu, rushtuescu
{ro: fi timid, avea jenă}
{fr: se gêner, avoir honte, être timid}
{en: be bashful, be shameful}
§ ndirisit (ndi-ri-sítŭ) adg ndirisitã (ndi-ri-sí-tã), ndirisits (ndi-ri-sítsĭ), ndirisiti/ndirisite (ndi-ri-sí-ti) – tsi lj-easti arshini icã andirisi di lucrul tsi-ari faptã; ntirsit, andirsit, arushdisit, arushtit, rushtuit, arushinat
{ro: timid, jenat, cu jenă}
{fr: qui a de la timidité, timide, gêné}
{en: who became bashful; bashful}
sãe
sãe (sã-ĭé) sm sãeadz (sã-ĭádzĭ) – unã soi di stranj lungu tsi cadi lishor (nistres) pri trup (tsi s-poartã ma multu n casã); antiri, andiri, giup; arasã, rasã, razi
{ro: anteriu, halat de casă}
{fr: sorte de robe de chambre, surplis}
{en: surplice, dressing-gown}
ex: ficiori nviscuts tu sãeadz
sãmtu2
sãmtu2 (sắm-tu) (mi) vb IV sãmtsãi (sãm-tsắĭ), sãmtsam (sãm-tsámŭ), sãmtsãtã (sãm-tsắ-tã), sãmtsãri/sãmtsãre (sãm-tsắ-ri) – cu ocljul (ureaclja, narea, limba, dzeadzitlu, etc.) aduchescu (acãchisescu) cã s-fatsi tsiva deavãrliga di mini; aduchescu tu suflit unã vreari (dor, dureari, njilã, etc.) trã cariva; aduchescu, duchescu, achicãsescu
{ro: simţi}
{fr: sentir, ressentir}
{en: feel}
ex: omlu sãmti (lu-aducheashti) di ma naintea bunlu; cãnjlji nu mi sãmtsãrã (mi aduchirã); l-sãmtsãi (lu-aduchii) cãndu vinji
§ sãm-tsãscu (sãm-tsắs-cu) (mi) vb IV sãmtsãi (sãm-tsắĭ), sãmtsam (sãm-tsámŭ), sãmtsãtã (sãm-tsắ-tã), sãmtsãri/sãmtsãre (sãm-tsắ-ri) – (unã cu sãmtu2)
§ sãmtsãt (sãm-tsắtŭ) adg sãmtsãtã (sãm-tsắ-tã), sãmtsãts (sãm-tsắtsĭ), sãmtsãti/sãmtsãte (sãm-tsắ-ti) – tsi easti aduchit (cu ocljul, ureaclja, narea, limba, dzeadzitlu, suflitlu, etc.); aduchit, duchit, achicãsit
{ro: simţit}
{fr: senti, ressenti}
{en: felt}
§ sãmtsãri/sãmtsãre (sãm-tsắ-ri) sf sãmtsãri (sãm-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aducheashti (sãmti) tsiva; aduchiri, duchiri, achicãsiri
{ro: acţiunea de a simţi; simţire, senzaţie}
{fr: action de sentir, de ressentir; sentiment, sensation}
{en: action of feeling; feeling, sensation}
§ simtu2 (sím-tu) (mi) vb IV simtsãi (sim-tsắĭ), simtsam (sim-tsámŭ), simtsãtã (sim-tsắ-tã), simtsã-ri/simtsãre (sim-tsắ-ri) – (unã cu sãmtu2)
ex: Tegã nu lã simtsa (aduchea) mushuteatsa; simtsã cã sh-alãsã trã totuna sãnãtatea; ea vedz s-nu ti simtã (aducheascã)
§ simtsãscu (sim-tsắs-cu) (mi) vb IV simtsãi (sim-tsắĭ), simtsam (sim-tsámŭ), simtsãtã (sim-tsắ-tã), simtsãri/simtsãre (sim-tsắ-ri) – (unã cu sãmtu2)
§ simtsãt (sim-tsắtŭ) adg simtsãtã (sim-tsắ-tã), simtsãts (sim-tsắtsĭ), simtsã-ti/simtsãte (sim-tsắ-ti) – (unã cu sãmtsãt)
§ simtsãri/simtsãre (sim-tsắ-ri) sf simtsãri (sim-tsắrĭ) – (unã cu sãmtsãri)
sãntiri/sãntire
sãntiri/sãntire (sãn-tí-ri) sf – vedz tu sãmtu2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sãmtu2ticlifi/ticlife
ticlifi/ticlife (ti-clí-fi) sf ticlihi? (ti-clíhĭ) – harea tsi u-ari atsel cari-aducheashti cã nu-lj yini s-facã tsiva di-arshini i di fricã; andirsi, andirisi, ndilisi, ndirisi, antirisi, arushdii, arshini
{ro: timiditate, jenă; scrupul}
{fr: timidité, gêne; scrupule}
{en: timidity, shyness, bashfulness; scruple}
ex: s-hibã fãrã ticlifi (arushdii, arshini); si spunem fãrã ticlifi (arshini) la prãmaticolu; li-acãtsarã ghini aloaturli di eara fãrã ticlifi (andirisi)