DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

lisã1

lisã1 (lí-sã) invar – multu nsãrat; paransãrat, badrã
{ro: prea (foarte) sărat}
{fr: extrêmement salé}
{en: extremely (too) salted}
ex: peshtsãlj suntu lisã (multu di multu nsãrats); cashlu tsi-nj deadish eara lisã (multu nsãrat); bãgash ahãtã sari cã s-featsi lisã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pasto

pasto (pas-tó) sm fãrã pl – grãsimea tsi s-aflã namisa di carnea shi chealea-a porcului; fãshii di carni tãljatã cu aestã grãsimi, nsãratã sh-afumatã tra s-tsãnã multu chiro (shi si s-mãcã ashi cum easti afumatã, si s-hearbã niheamã tra si s-moalji icã si s-tucheascã tu tigani pi foc); pãsto, usãndzã, axunghi, lãrdii
{ro: slănină}
{fr: lard}
{en: lard, bacon}

§ pãsto (pãs-tó) sm fãrã pl – (unã cu pasto)

§ pãstusescu (pãs-tu-sés-cu) (mi) vb IV pãstusii (pãs-tu-síĭ), pãstuseam (pãs-tu-seámŭ), pãstusitã (pãs-tu-sí-tã), pãstusiri/pãstusire (pãs-tu-sí-ri) – bag multã sari tra s-li fac mãcãrli (carnea, pescul, etc.) s-nu s-aspargã shi s-tsãnã ma multu chiro; pispilescu sari tu mãcari tra s-u fac ma nostimã; ansar, nsar
{ro: săra}
{fr: saler}
{en: salt}

§ pãstusit (pãs-tu-sítŭ) adg pãstusitã (pãs-tu-sí-tã), pãstusits (pãs-tu-sítsĭ), pãstusiti/pãstusite (pãs-tu-sí-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã sari (tu mãcari, tra s-u facã s-nu s-aspargã shi s-tsãnã ma multu chiro, tra s-u facã ma nostimã, etc.); ansãrat, nsãrat
{ro: sărat}
{fr: salé}
{en: salted}

§ pãstusi-ri/pãstusire (pãs-tu-sí-ri) sf pãstusiri (pãs-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pãstuseashti tsiva; ansãrari, nsãrari
{ro: acţiunea de a săra}
{fr: action de saler}
{en: action of salting}

§ pãstrãmã (pãs-trã-mắ) sm pãstrãmadz (pãs-trã-mádzĭ) – carni nsãratã sh-uscatã la soari; pãsturmã
{ro: pastrama}
{fr: viande salée et dessechée au soleil}
{en: salted meat dried in the sun}
ex: cãndu va s-aveaglji luplu pãstrãmãlu; pãstrãmãlu mputsãt, cari lu-arucã?; nj-adusi prãvdzã grasi trã pãstrãmadz; cãmila u-adrã pãstrãmã

§ pãsturmã (pãs-tur-mắ) sm pãsturmadz (pãs-tur-mádzĭ) – (unã cu pãstrãmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pindanã

pindanã (pin-dá-nã) sf pindãnj (pin-dắnjĭ) – numã datã la ma multi planti tsi crescu tu locuri virani, pãshunj, dzenuri, locuri ansãrati, arinoasi, mardzina di amari, cu frãndzã uvali (ca oulu), dzãmoasi, arãdãpsiti ca tu-un tserclju tu partea di nghios a truplui cãftati ah-ufilisiti di lao, aoa sh-un chiro ca yitrii (cã suntu buni ti bãgari pi-arãnj tra s-lã tragã pronjlu shi si s-vindicã ma-agonja), cu schicuri di lilici njits, albi icã njirli, adunati tu schicuri, tsi da simintsã cãftati multu di agrupuljlji njits; pindani, pindanicã, pindãnicã, pãndãlicã, pãtladzinã
{ro: pătlagină, earba oaiei}
{fr: plantain}
{en: plantain, roadweed}

§ pindani/pindane (pin-dá-ni) sf pindãnj (pin-dắnjĭ) – (unã cu pindanã)

§ pindanicã (pin-dá-ni-cã) sf pindanitsi/pindanitsã (pin-dá-ni-tsi) – (unã cu pindanã)

§ pindãnicã (pin-dã-ní-cã) sf pindãnitsi/pindãnitse (pin-dã-ní-tsi) – (unã cu pindanã)

§ pãndãlicã (pãn-dã-lí-cã) sf pãndãlitsi/pãndãlitse (pãn-dã-lí-tsi) – (unã cu pindanã)
ex: cãrteashti ficiuriclu cu unã pãndãlicã

§ pãtladzinã (pãt-lá-dzi-nã) sf pãtladzini/pãtladzine (pãt-lá-dzi-ni) – (unã cu pindanã)
ex: pãtladzina easti bunã ti yitrii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sari/sare

sari/sare (sá-ri) sf fãrã pl – lugurii albã (tsi easti ca un crustal multu njic tu videari) tsi s-tucheashti lishor tu apã (tsi s-bagã tu mãcari tra s-lji da unã nustimadã bunã shi, cãndu easti bãgatã multã tu-unã mãcari, pescu, cash, etc. u fatsi s-nu s-aspargã shi s-dãnãseascã multu chiro); (fig:
1: sari = fisi, hiri, veti, haractir; expr:
2: sari albã = sari scoasã dit loc;
3: sari lai = sari scoasã dit apa di-amari;
4: sari amarã = unã pulbiri albã (“sulfat di magnezii”) tsi s-lja ca yitrii di-atselj tsi au capsi sh-nu pot s-easã nafoarã;
5: sari di limonji = limontus, unã soi di crustal cari s-adavgã tu mãcari (tu loc di limonji) tra sã-lj da acrimi;
6: om fãrã sari = om anustu tsi easti fãrã haractir, hari, i nustimadã;
7: mãcãm pãni sh-sari deadun = him oaspits bunj, nã cunushtem di multu chiro;
8: ca sarea cu piperlu s-duc = neg deadun, s-uidisescu;
9: lj-es ninti (lu-aprochi) cu pãni shi sari = lu-aprochi cu multã tinjii;
10: cãndu ari sari, nu-ari piper; sh-cãndu ari piper, nu-ari sari = (i) easti multu oarfãn, ftoh; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu poati sã sh-facã lucrul cã totna-lj lipseashti tsiva;
11: si s-facã tuti apã sh-sari = s-li ashtirdzem, s-li agãrshim tuti;
12: alag ca oili dupã sari = alag cu multã mirachi dupã un lucru tsi voi multu s-lu am;
13: hir di sari = putsãnã sari;
14: tãxeashti marea cu sarea = tãxeashti tut tsi-lj treatsi prit minti mash ca sã sh-agiungã scupolu;
15: sari ntr-oclji = zbor tsi si spuni-a atsilui cari dzãtsi cã ari vidzutã tsiva tsi nu s-ari faptã)
{ro: sare; natură, fire}
{fr: sel; nature, caractère}
{en: salt; nature, character}
ex: ca oili dupã sari alagã; mãcari fãrã sari, gustu nu-ari; nu s-bagã sari tu itsi mãcari; nu-ari sari mãcarea aestã; sarea-i bunã tu hirturã; cu-unã mãnatã di sari, nu sã nsarã arãulu; shicãlu s-tsã hibã, ca sarea tu mãcari; s-nji dai un hir di sari
(expr: putsãnã sari); cu sari sh-cu piper tu mãcarea-a hiljlui di-amirã; sari, sh-altu tsi! dzãsi moasha
(expr: cãt trã sari, lja-ts mintea cã nu-ts dau, dzãsi moasha); ari mãcatã cu mini pãni sh-sari
(expr: him oaspits buni sh-di multu chiro); ashi lã-i sarea (fig: fisea, haractirlu) a lor; hai tora, apã shi sari tuti
(expr: s-agãrshim tuti) cãti dzãtsem

§ sãrãtor1 (sã-rã-tórŭ) sm sãrãtori (sã-rã-tórĭ) shi sn sãritoari/sãritoare (sã-ri-tŭá-ri) – unã hãlati njicã cu sari nuntru (tsi s-tsãni pri measã) dit cari oaminjlji pot sã scoatã shi s-arucã sari tu mãcari; pungã njicã tu cari s-bagã sarea tra s-poatã omlu s-u poartã cu el

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn