DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ampatrulea1

ampatrulea1 (am-pá-tru-lea) adv – ashi cum alagã un cal cãt poati cama-agonja (ansãrindalui prota cu dauãli cicioari di nãinti deadun sh-deapoea cu-atseali doauã di dinãpoi); cum nu s-poati cama agonja; cu multã agunjii; alãgãndalui, anpatrulea, ampaturlea, ambatrulea, ambaturlea
{ro: în galop, în goană}
{fr: au grand galop; extrêmement vite}
{en: at full gallop, extremely fast}
ex: ampatrulea (alãgãndalui) mi turnai aoa; ampatrulea, pri-un cal ncãlar

§ ampaturlea (am-pá-tur-lea) adv – (unã cu ampatrulea1)

§ ambatrulea1 (am-bá-tru-lea) adv – (unã cu ampatrulea1)
ex: vinj ambatrulea (cu agunjii)

§ ambaturlea (am-bá-tur-lea) adv – (unã cu ampatrulea1)

§ ampatur (am-pá-turŭ) vb I ampãturai (am-pã-tu-ráĭ), ampãturam (am-pã-tu-rámŭ), ampãturatã (am-pã-tu-rá-tã), ampãturari/ampãturare (am-pã-tu-rá-ri) – alag multu agonja (ashi cum alagã calu tsi ansari cu dauãli cicioari di nãinti deadun); ampãturedz, ãmpãturedz, ampaturlu, ampãturledz, ambãtruledz, ambaturlu
{ro: galopa, alerga cu mare viteză, goni}
{fr: galoper, fuir, chasser, bannir}
{en: gallop, run extremely fast, run away, chase}
ex: ampãtura caljlji; lu-ampãturã calu ta s-fugã; ampãturai (alãgai ahãntu-agonja) di-nj chirui adiljatlu; ampaturã (du-ti cu dealaga) pãnã-acasã; mi ampãturarã (mi-agunirã) furlji

§ ampãturedz (am-pã-tu-rédzŭ) vb I ampãturai (am-pã-tu-ráĭ), ampãturam (am-pã-tu-rámŭ), ampãturatã (am-pã-tu-rá-tã), ampãturari/ampãturare (am-pã-tu-rá-ri) – (unã cu ampatur)

§ ampãturat (am-pã-tu-rátŭ) adg ampãturatã (am-pã-tu-rá-tã), ampãturats (am-pã-tu-rátsĭ), ampãturati/ampãturate (am-pã-tu-rá-ti) – tsi fu faptu s-alagã multu agonja; tsi ari alãgatã multu-agonja, ãmpãturat, ampãturlat, ambãturlat, ambãtrulat
{ro: galopat, alergat, gonit}
{fr: galopé, chassé, banni}
{en: galloped, run extremely fast, run away, chased}
ex: si s-toarnã cu calu ampãturat; a calui ampãturat s-nu-lj dai apã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fachil

fachil (fá-chilŭ) sn fachili/fachile (fá-chi-li) – acoalã di carti cu trei cohiuri nduplicati cãtrã tu tsentru shi alichiti di mardzini, sh-cu-anpatrulea cohi nduplicat shi alichit mash dupã tsi si ncljidã nuntru tsiva (cãrtsã, caduri, etc.) tra si s-pitreacã cu poshta; plic
{ro: plic}
{fr: enveloppe (à lettre)}
{en: envelope (letter)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

patru

patru (pá-tru) num – numirlu 4 (namisa di 3 shi 5); patur;
(expr:
1: la/tu patrulji anj = (i) anlu (dzua) tsi ncljidi cariva patru anj; (ii) la cati patru anj;
2: la/tu patrulji (patruli) = la atselj i atseali patru;
3: cu patru oclji = om nvitsat, tsi ari faptã multã sculii;
4: s-ts-ai ocljilj patru; s-lji fatsi ocljilj patru = mutrea ghini, bagã ghini oarã, ai-tsã cãshtigã;
5: nu easti di-atselj cu ucãlu patru suti = nu easti mintimen, nu-lj talji ghini mintea, caplu)
{ro: patru}
{fr: quatre}
{en: four}
ex: patru gionj ca patru steali; la patrulji anj
(expr: cãndu va sã ncljidz patru anj) s-yinj s-nã vedz; tu patrulji anj unãoarã mash vinji; oili amiridzã pãnã cãtrã tu patruli (oara, sãhatea patru); la patruli (la-atseali patru) fãntãnj; s-lu veadã hilj-su dishcljis, cu patru oclji
(expr: s-lu veadã multu ghini)

§ patur (pá-turŭ) num – (unã cu patru)
ex: paturlji (atselj patru) stiheadzi a loclui; tu paturli (atseali patru) pãrtsã a lumiljei

§ anpatrul (an-pá-trulŭ) num ord anpatra (an-pá-tra) – atsel (atsea) tsi s-aflã tu loclu 4 dit unã aradã; atsel (atsea) tsi ari, tu-aradã, mash trei nãintea-a lui (a ljei); anpaturlu, anpatrulea, patrul, paturlu, anpaturlea;
(expr: anpatrulji (anpatruli/anpatrule) = tuts/tuti patru)
{ro: al patrulea}
{fr: le (la) quatrième}
{en: the fourth}
ex: anpatrulu ficior (atsel tsi-avea trei frats nãintea-a lui, ficiorlu tsi eara tu loclu patru) vinji cu mini

§ patrul (pá-trulŭ) num ord patra (pá-tra) – (unã cu anpatrul)

§ anpatrulea (an-pá-tru-lea) num ord – (unã cu anpatrul)

§ anpaturlu (an-pá-tur-lu) num ord – (unã cu anpatrul)

§ paturlu (pá-tur-lu) num ord patura (pá-tu-ra) – (unã cu anpatrul)
ex: paturlu (atsel tsi s-afla, yinea dupã altsã trei di nãintea-a lui) scoasi cutia cu tutumi; a patura dzuã (dzua tsi yini dupã trei dzãli); la patura scarã (atsea tsi easti tu loclu patru, tsi ari trei scãri nãinti)

§ anpaturlea (an-pá-tur-lea) num ord – (unã cu anpatrul)

§ patrulji (pá-tru-lji) num patruli/patrule (pá-tru-li) – tuts/tuti patru; paturlji, anpatrulji anpa-turlji; aminpaturlji, amishpaturlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

plic

plic (plícŭ) sn plicuri (plí-curĭ) – acoalã di carti cu trei cohiuri nduplicati cãtrã tu tsentru shi alichiti di mardzini, sh-cu-anpatrulea cohi nduplicat shi alichit mash dupã tsi sã ncljid nuntru cãrtsã (caduri, etc.) tra si s-pitreacã cu poshta; fachil
{ro: plic}
{fr: enveloppe (à lettre)}
{en: envelope (letter)}
ex: bãgai cartea tu-un plic (fachil) sh-tsã u pitricui; vulisii pliclu cu cartea nuntru

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã