DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acats

acats (a-cátsŭ) (mi) vb I acãtsai (a-cã-tsáĭ), acãtsam (a-cã-tsámŭ), acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) – bag tu mãnã, ljau, apuc, spindzur; mi curdusescu, mi-ashternu, mi-acoapir; nchisescu (s-fac tsiva, sã zburãscu, s-amin tufechi, etc.), ahiurses-cu, ahiurhescu, apãrnjescu, nchiseashti s-sugã (natlu);
(expr:
1: acats casã = ljau cu nichi unã casã;
2: mi-acatsã caplu; mi-acatsã heavra; mi-acatsã tu lingurici; etc. = nchiseashti s-mi doarã caplu; hivrescu; nchiseashti s-mi doarã tu lingurici, etc.
3: acats guvili = fug sh-mi-ascundu;
4: nj-acatsã mintea = aduchescu lishor, hiu dishteptu pirã;
5: nji s-acatsã (tu gurmadz) = nj-armasi tsiva (nji s-astãmãtsi unã cumatã di mãcari i altutsiva) tu gãrgãlan shi nu pot s-u ngljit;
6: tsi s-lj-acatsã = easti multu putsãn shi nu lj-agiundzi, nu-l saturã;
7: s-acãtsã (di mãnj, di cicioari, di gurã, etc.) = sicã, dãmlusi di cicioari, mãnj, gurã, etc.;
8: acats corlu = intru s-gioc tu cor;
9: lu-acatsã (stranjili) = ãlj sta ghini (stranjili);
10: nu mi-acatsã loclu = nu-am arãvdari, nu am isihii, canda ashteptu si s-facã tsiva;
11: mi-acatsã amarea = ãnj yini s-versu, s-vom;
12: mi-acãtsã yinlu = mi mbitai; nj-yini-andralã; nj-yin mintsãli deavãrliga;
13: mi-acats di peri = acats s-mi bat, s-mi-anciup;
14: lj-acatsã mãna = poati s-facã lucru bun; easti bun la fãtsearea-a unui lucru;
15: li-acats aloaturli cu cariva = mi fac bun oaspi cu cariva;
16: li-acats aloaturli trã numtã = mi ndreg trã numtã;
17: acatsã loc = fatsi lucrul tsi lipseashti, ngreacã; etc. etc.;
18: s-acatsã tengirea (pri foc) = s-ardi fundul di tengiri, s-afumã tengirea;
19: mi-acatsã dratslji (di ureclji) = mi-aprindu foc, mi nãirescu multu;
20: u-acats feata = u bag feata tu-ashtirnut, u-ambair, u ncalic, u nitinjisescu;
21: acatsã njic = (muljarea) cadi greauã (tra s-facã njic);
22: lu-acats cu mãyi = lj-fac mãyi sh-nu mata poati si sh-facã lucrul di-aradã;
24: mi-acats stihimã = mi-aduchescu cu cariva cu cari nu hiu sinfuni ti-un lucru ca, atsel tsi nu ari ndriptati s-da tsiva (di-aradã paradz) a atsilui tsi ari ndriptati, dupã tsi va s-aflãm deadun cum easti lucrul dealihea; bag stihimã;
25: nj-acatsã ghini = ved hãiri, am prucuchii)
{ro: agăţa, prinde, începe}
{fr: accrocher, attraper, saisir, occuper, commencer}
{en: catch, occupy, start}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); i lu-adari un lucru, i nu ti-acatsã (nu lu nchisea); di tsi s-acatsã, s-usucã; lu-acãtsãm (ãl bãgãm tu mãnã) tu pãduri; picurarlji acãtsarã (ãlj loarã, s-ashtirnurã tu) giuneapinjlji; cã va-acatsã (va s-acoapirã cu) neauã muntsãlj; di cu noaptea s-lucreadzã-acãtsarã (nchisirã); acãtsarã (ahiursirã) s-da cap; foclu acãtsã (ãnchisi si s-aprindã); intrai tu cor shi u-acãtsai (u loai) di mãnã; di-altã parti acatsã corlu (apãrnjashti corlu; icã el/ea intrã tu cor); s-acãtsã di (agiundzi tu) muntsã; acãtsarã (nchisirã s-aminã) tufechi cu purintsãlj; natlu nu-acatsã (nu nchiseashti s-sugã); va ti-acats (va nj-ahãrzeshti ca unã) poartã; vituljlu gras tsi nu lu-acatsã (nu lu ncapi, nu poati s-lu misurã) zigha; lu-acãtsai (spindzurai) paltul di penurã; nã lai sãrmã, tsi s-lj-acatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ljanumã

ljanumã (ljĭá-nu-mã) sf ljanomati/ljanomate (ljĭa-nó-ma-ti) –
1: pãradz i lucri minuti tsi nu-ahãrzescu multu;
2: mãdularli (ca inimã, hicat, matsã, etc.) tsi s-aflã tu truplu-a pravdãljei (omlui); yinomati; (fig: ljanumã = pãrã cu njicã tinjii; mindzalji, minutsalji, mintsalji, yinomati
{ro: mărunţiş; măruntaie}
{fr: menue monnaie; entraille}
{en: small change (money); entrails, bowels}
ex: tu pungã nu-am nitsi ljanumã (fig: pãrã cu njicã tinjii)

§ yinoma-ti/yinomate (yi-nó-ma-ti) sf pl – (unã cu ljanomati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mats

mats (mátsŭ) sn matsã (má-tsã) – mãdularlu dit pãntica-a omlui (sh-a prãvdzãlor) tsi sh-u-adutsi cu-unã sulinã (sulinar) multu lungã prit cari trec armãsãturli tsi-armãn dupã hunipsirea-a mã-cariljei tu stumahi sh-ninti ca s-easã nafoarã dit truplu-a omlui prit cur; mãdularlu dit pãntica-a pravdãljei (porcu, njel) tsi sh-u-adutsi cu-unã sulinã (sulinar) sh-cari (i) s-umpli cu carni (i alti lucri) tra si s-facã lucanitslji icã (ii) si-anvãrteashti deavãrliga di hicatlu (inima, etc.) a njelui tra si s-frigã arumanea (cucurecilu) pri sulã; yinomati, ljanomati, minutsãlj;
(expr:
1: nj-gurleadzã matsãli (di foami); nj-aurlã matsãli; nj-intrã luplu tru matsã; s-bat luchilji tu matsã etc. = nj-easti multã foami; nj-si featsi unã foami mari; mor di foami; hiu multu agiun;
2: nj-umplu matsãli; nj-umflu matsãli = mãc ghini, multu, sãnãtos;
3: lj-versu (lj-scot) matsãli = l-dizmats, lj-scot matsãli nafoarã, l-dispãntic, lu spãntic;
4: nj-fridzi matsãli = mi cãrteashti multu, mi vãsãnipseashti cu-atseali tsi-nj fatsi, nj-fatsi bana amarã, nj-mãcã bana;
5: mats di bou = vinã di bou, cãmcichi, zvici, etc.;
6: om fãrã matsã pri el = om multu gioni tsi nu-ari fricã di tsiva)
{ro: maţ, intestin}
{fr: boyau, intestins}
{en: bowel, gut, intestines}
ex: unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); am un cal multu mushat, ma-lj scots shaua di pi schinãrat, ãlj si ved matsãli tuti (angucitoari: sinduchea); matsã di njel; nj-umplui matslu
(expr: mãcai multu, ghini); nj-umflai matslu
(expr: mãcai sãnãtos, ghini); nj-gurleadzã matsãli di foami
(expr: hiu multu agiun); nu avdzã cum nj-aurlã matsãli, di s-pari cã s-bat luchilji nãuntru?
(expr: nu-aducheshti cã mor di foami?, cã hiu multu agiun?); lj-avea intratã luplu tru matsã di-ahãtã alãgari
(expr: lji s-avea faptã multã foami); lj-virsã matsãli
(expr: l-spinticã, l-dizmãtsã); lji scoasi matsãli; cu matsãli aspilati anvãrtim arumanea; nj-fripsi matsãli
(expr: nj-featsi bana amarã, nj-mãcã bana); oaminj gionj tsi nu au matsã pri elj
(expr: fãrã frixi); vumui di-nj virsai matsãli; matslu di bou
(expr: vina di bou, cãmcichea, zvicilu)

§ dizmats (diz-mátsŭ) vb I dizmãtsai (diz-mã-tsáĭ), dizmãtsam (diz-mã-tsámŭ), dizmãtsatã (diz-mã-tsá-tã), dizmãtsa-ri/dizmãtsare (diz-mã-tsá-ri) – lj-scot (lj-versu) matsãli dit pãnticã (a omlui, a pravdãljei); dispãntic, spãntic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

paranumii/paranumie

paranumii/paranumie (pa-ra-nu-mí-i) sf paranumii (pa-ra-nu-míĭ) – cãlcarea-a unui nom dat di Dumnidzã (leadzi faptã di chivernisi, etc.); harea tsi-l fatsi un lucru s-nu hibã dupã cum u caftã nomlu (leadzea); lucru tsi easti faptu contra-a nomlui dat di Dumnidzã (chivernisi, etc.); paranumilji, amãrtii, stepsu, stipsiri, etc.
{ro: ilegalitate, păcătuire}
{fr: illégalité}
{en: illegality}
ex: paranumia (cãlcarea-a nomlui, amãrtia, stipsirea) lipseashti s-lji hibã pidipsitã

§ paranumilji/paranumilje (pa-ra-nu-mí-lji) sf paranumilj (pa-ra-nu-míljĭ) – (unã cu paranumii)

§ paranom (pá-ra-nómŭ) sm, sf, adg paranomã (pá-ra-nó-mã), paranomanj (pa-ra-nó-manjĭ), paranomani/paranomane (pá-ra-nó-mi) – (atsel) tsi calcã un nom dat di Dumnidzã; (lucru) tsi nu easti faptu dupã cum u caftã leadzea (datã di chivernisi, etc.); (lucru, faptã) tsi s-fatsi afoarã di leadzi (nom); atsel tsi fatsi unã amãrtii; atsel tsi easti cu stepsu cã ati cãlcatã un nom; atsel tsi ftiseashti; anom, amãrtios, stipsit, ftixit, ftisit
{ro: păcătos, ilegal, vinovat}
{fr: coupable; illégal}
{en: guilty; illegal}
ex: paranomanjlji (amãrtioshlji, cãlcãtorlji di nomuri) nu pot s-bãneadzã cu alantsã

§ anom (á-nomŭ) sm anominj (a-nó-minjĭ) – (unã cu paranom)
ex: anominjlji (amãrtioshlji, atselj tsi calcã ledzli), apishtilj di uvrei

§ paranumisescu (pá-ra-nu-mi-sés-cu) vb IV paranumisii (pá-ra-nu-mi-síĭ), paranumiseam (pá-ra-nu-mi-seámŭ), paranumisitã (pá-ra-nu-mi-sí-tã), paranumisiri/paranumisire (pá-ra-nu-mi-sí-ri) – calcu nomlu dat di Dumnidzã (di chivernisi, etc.); fac unã amãrtii; amãrtipsescu, stipsescu, ftisescu, etc.
{ro: călca legea; păcătui}
{fr: violer la loi; pécher}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn