DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

argãvan

argãvan (ar-gã-vánŭ) sm argãvanj (ar-gã-vánjĭ) – arburi cu frãndzã uvali (tsi sh-u-aduc cu bicimea-a oauãlor) criscut prit grãdini trã arapunili-a lui di lilici mushati di hromã vinitã (albã, njirlã, trandafilii, etc.) sh-cu-unã anjurizmã mushatã, mbitãtoari; argavan, arguvan, giurgiuvan, ghiurghiuvan, lila; (fig:
1: argãvan = mushat, anjurzitor ca argãvanlu; expr:
2: argãvanlu-a meu = dashlu-a meu, vrutlu-a meu)
{ro: liliac (arbust, floare)}
{fr: lilas}
{en: lilac}
ex: sum nã aumbrã di-argãvan

§ argavan (ar-ga-vánŭ) sm argavanj (ar-ga-vánjĭ) – (unã cu argãvan)

§ arguvan (ar-gu-vánŭ) sm arguvanj (ar-gu-vánjĭ) – (unã cu argãvan)

§ giur-giuvan (gĭur-gĭu-vánŭ) sm giurgiuvanj (gĭur-gĭu-vánjĭ) – (unã cu argãvan)

§ ghiurghiuvan (ghĭur-ghĭu-vánŭ) sm ghiurghiuvanj (ghĭur-ghĭu-vánjĭ) – (unã cu argãvan)
ex: ghiurghiuvanlu mplin di albã floari; ghiurghiuvanjlji ncãrcats cu lilici; ghiurghiuvanlu-a meu
(expr: dashlu-a meu, mushatlu-a meu); moi lilici ghiurghiuvanã! (fig: moi, mushatã, ca lilicea di ghiurghiuvan!)

§ argãvanliu (ar-gã-van-líŭ) adg argãvanlii/argãvanlie (ar-gã-van-lí-i), argãvanlii (ar-gã-van-líĭ), argãvanlii (ar-gã-van-líĭ) – unã hromã niheam ca aroshi apreasã tsi sh-u-adutsi cu-atsea datã di lilicea di-argãvan; alicã, alcã
{ro: stacojiu}
{fr: écarlate}
{en: scarlet}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mirudyeauã

mirudyeauã (mi-rud-yĭá-ŭã) sf mirudyei (mi-rud-yĭéĭ) – harea tsi u au ndauã lucri ca s-alasã tsiva tu vimtu tsi poati s-hibã aduchit di narea-a omlui (cãndu lja anasã); anjurizmã (di-aradã dultsi); njurizmã, njurdii, aromã, aroamã, arumã
{ro: miros, mireazmă}
{fr: odeur, exhalaison}
{en: smell, exhalation}

§ mirudat (mi-ru-dátŭ) adg mirudatã (mi-ru-dá-tã), mirudats (mi-ru-dátsĭ), miruda-ti/mirudate (mi-ru-dá-ti) – cari-arãspãndeashti unã anjurizmã dultsi; anjurzitor, njurzitor, njurizmos
{ro: odorant}
{fr: odorant}
{en: fragant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

njurizmã

njurizmã (njĭú-riz-mã) sf njurizmi/njurizme (njĭú-riz-mi) – harea tsi u au ndauã lucri ca s-alasã tsiva tu vimtu tsi poati s-hibã aduchit di narea-a omlui (cãndu lja anasã); anjurizmã, miru-dyeauã, njurdii; aromã, aroamã, arumã
{ro: miros, mireazmă}
{fr: odeur, exhalaison}
{en: smell, exhalation}
ex: njurizmã proaspitã; dit sucachi si sãmti njurizma di la carafilili a voastri; mi mbeatã njurizma

§ anjurizmã (a-njĭú-riz-mã) sf anjurizmi/anjurizme (a-njĭú-riz-mi) – (unã cu njurizmã)
ex: ari anjurizmã di shiboi

§ njurdii/njurdie (njĭur-dí-i) sf njurdii (njĭur-díĭ) – (unã cu njurizmã)
ex: fum ncãrcat di njurdii (anjurizmi)

§ njurzescu (njĭur-zés-cu) (mi) vb IV njurzii (njĭur-zíĭ), njurzeam (njĭur-zeámŭ), njurzitã (njĭur-zí-tã), njurziri/njurzire (njĭur-zí-ri) – aduchescu unã njurizmã tu vimtu; (un lucru) alasã unã njurizmã tsi s-aducheashti cu narea; caftu s-aduchescu un lucru (cu narea) ma s-alasã unã njurizmã; anjurzescu, arnjuzescu, nvoh;
(expr:
1: njurzescu tsiva = aduchescu, ngucescu, am unã noimã cã va s-facã tsiva;
2: nu nj-anjurzeashti ghini = lucrili nu-nj par ambar; pari s-hibã piriclju)
{ro: mirosi}
{fr: répandre de l’odeur, sentir, flairer}
{en: smell}
ex: patlu di carafili dit grãdina-a voastrã njurzeashti di diparti

§ njurzit (njĭur-zítŭ) adg njurzitã (njĭur-zí-tã), njurzits (njĭur-zítsĭ), njurziti/njurzite (njĭur-zí-ti) – (lucru) tsi-alasã (scoati, da) unã njurizmã; tsi njurzeashti; anjurzit, arnjuzit, nvuhat
{ro: mirosit}
{fr: senti, flairé}
{en: smelled}

§ njurziri/njurzire (njĭur-zí-ri) sf njurziri (njĭur-zírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva njurzeashti, anjurziri, arnjuziri, nvuhari
{ro: acţiunea de a mirosi; mirosire}
{fr: action de sentir, de flairer}
{en: action of smelling}
ex: njurzirea-a florlor ti dishteaptã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn