|
|
anipandiha
RO:neaşteptat, pe neaşteptate … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:28348>2014-05-14 22:31:00.366998 »
anipandiha
anipandiha (a-ni-pán-di-ha) adv – vedz tu dinapandiha
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dinapandihadinapandiha
dinapandiha (di-na-pán-di-ha) adv – (lucru tsi s-fatsi) cãndu nu ti-ashteptsã dip; diunãoarã sh-fãrã s-tsã da vãrnã hãbari; pi neashtiptati; apandiha, anipandiha, aniorihta, axafna, exafna, apansãz
{ro: pe neaşteptate, brusc}
{fr: brusquement, d’une manière inattendue, au dépourvu}
{en: suddenly}
ex: nacã intrã tsiva dinapandiha (aniorihta, axafna)
§ anipandiha (a-ni-pán-di-ha) adv – (unã cu dinapandiha)
ex: lj-vinji anipandiha (aniorihta, cãndu nu s-ashtipta dip sã-lj yinã)
§ apandiha (a-pán-di-ha) adv – (unã cu dinapandiha)
§ apondiha (a-pón-di-ha) adv – (unã cu dinapandiha)
ex: mi-apucã apondiha (pi neashtiptati)
§ apansãz (a-pan-sắz) adv – (unã cu dinapandiha)
ex: nã vinji apansãz (dinapandiha)
§ aniorihta (a-ni-ó-rih-ta) adv – (unã cu dinapandiha)
ex: fudzi aniorihta (anipandiha); agiumsim aniorihta
exafnu
exafnu (éc-saf-nu) adg exafnã (éc-saf-nã), exafnji (éc-saf-nji), exafni/exafne (éc-saf-ni) – tsi s-fatsi tu-un chiro dip shcurtu sh-cãndu nu s-ashteaptã omlu; tsi s-fatsi dinapandiha fãrã s-tsã da dip hãbari
{ro: subit}
{fr: inattendu, inopiné, subit}
{en: unexpected, sudden}
§ exafna (éc-saf-na) adv – (lucru tsi s-fatsi) tu oara tsi nu ti-ashteptsã dip; diunãoarã sh-fãrã s-tsã da vãrnã hãbari; pi neashtiptati; axafna, aniorihta, apandiha, anipandiha, dinapandiha, apansãz
{ro: pe neaşteptate, brusc}
{fr: brusquement, d’une manière inattendue, au dépourvu}
{en: suddenly}
§ axafna (ác-saf-na) adv – (unã cu exafna)
ex: vinji axafna (dinapandiha)
hãbari/hãbare
hãbari/hãbare (hã-bá-ri) sf hãbãri (hã-bắrĭ) – shtiri (glas, noauã) tsi s-da (s-pitreatsi) la cariva (la lumi); cunushtearea (shtirea) tsi u ari cariva ti un lucru (tsi easti, cum s-fatsi, etc.); haberi, shtiri, noauã, nauã, mãndatã, halat, glas, idisi, zbor; (fig:
1: hãbari = burduval, hãbari di jali, ti moartea-a unui om;
2: hãbãri = lucri di njicã simasii; bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, cãpãchi, chirturi, lãpãrdii, lishinãturi, mandzali, palãvri, pãlãvri, papardeli, pufchi, bufchi, shahlamãri, zacati, zãcãturi, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, etc.; expr:
3: lj-dau (di) hãbari = lj-dzãc tra si shtibã tsi s-featsi, lj-pitrec unã hãbari (cu om, cu-unã carti, etc.);
4: ljau di hãbari = (i) aflu-unã hãbari; (ii) aduchescu, achicãsescu, ljau di ureaclji, ljau di vish;
5: nu nj-am hãbari = (i) nu shtiu tsiva; (ii) nu mi mealã dip;
6: am hãbari = shtiu, am aflatã;
7: nu nj-am hãbari (di-un lucru) = nu shtiu s-lu fac, nu lu-aduchescu (lucrul), nu nj-acatsã mãna;
8: li ngrosh hãbãrli = li-aspun ma mãri di cum suntu hãbãrli (li trag groasi) tra s-mi cãmãrusescu;
9: fãrã (s-dau) hãbari = aniorihta, anipandiha)
{ro: veste, ştire}
{fr: nouvelle; nouvelle lugubre qui annonce une mort}
{en: news, bad news, announcement}
ex: v-aduc hãbari (shtiri) bunã; s-da di hãbari (s-dzãcã); iu s-aflã aestu loc hãbari nu-am
(expr: nu shtiu); eu cãntu jilos cãnd avdu hãbãrli (fig: shtirli di jali, di moarti) di la noi; ali dadi-lj dusi hãbarea (fig: burduvalu, stirea di moarti); lj-adusirã hãbãrli (fig: shtirli di moarti); lja i nu lja di hãbari?
(expr: aducheashti ma nu-aducheashti?); s-nu lja di hãbari
(expr: s-nu-aflã; s-nu-aducheascã) dratslji; hãbari nu-ari
(expr: nu-l mealã); li ngrushe hãbãrli
(expr: li featsi ma mãri hãbãrli tra si s-alavdã ma multu); mãcãri, nu hãbãri!
(expr: nu glãrinj, zboarã goali); vinji fãrã hãbari
(expr: pi napandiha, fãrã s-da hãbari); grits-lji s-yinã sh-nãs, poati c-ari hãbari
(expr: cã shtii); deadi hãbari (spusi) la ascherea dit unã hoarã; loarã di hãbari
(expr: aflarã) iu lja pãni amirãlu; pitricurã hãbari (pitricurã om s-lã dzãcã) s-easã; lo hãbãri (nali) buni di la hilj-su; tsi hãbãri? (tsi nali?); di tuti nj-am hãbari