gustu1 (gús-tu) sn gusturi (gús-turĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu (cu limba) cãndu bagã tsiva n gurã (cã easti dultsi, nsãrat, acru, etc.); nustimadã, lizeti
{ro: gust}
{fr: goût}
{en: taste}
ex: s-veadã tsi gustu (nustimadã) ari inima di stihiu; nitsi gustul nu-lj cunushteam; mãcari fãrã sari, gustu (nustimadã) nu-ari
§ gustu2 (gús-tu) vb I gustai (gus-táĭ), gustam (gus-támŭ), gustatã (gus-tá-tã), gustari/gustare (gus-tá-ri) – bag ãn gurã niheamã mãcari (i ndauã chicuti di biuturã) tra s-aduchescu tsi nustimadã ari; ngustu, angustu, ngustedz; (fig: gustu = mãc (ma multu trã tahina) tra sã-nj treacã foamea)
{ro: gusta}
{fr: goûter}
{en: taste}
ex: cãndu gustã mayirlu… fãrmac!; tsi si-lj dãm? tsi s-gustãm?; gustai sh-mini di ghelili-a lor; cara vinjish, stãi s-gustãm (fig: s-mãcãm) doilji
§ gustat (gus-tátŭ) adg gustatã (gus-tá-tã), gustats (gus-tátsĭ), gusta-ti/gustate (gus-tá-ti) – (mãcarea i biutura) tsi fu bãgatã n gurã di-lj s-ari aflatã gustul; ngustat, angustat
{ro: gustat}
{fr: goûté}
{en: tasted}
§ gustari/gustare (gus-tá-ri) sf gustãri (gus-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gustã tsiva (mãcari i biuturã); (fig: gustari = mãcarea (ma multu tahina) tsi u fatsi cariva tra s-lji treacã foamea; prãndzu, tsinã, mirindi); ngustari, angustari
{ro: acţiunea de a gusta; gustare}
{fr: action de goûter; dejeuner}
{en: action of tasting; breakfast}
ex: lu-avum cu noi ti gustari (fig: measa di tahina)
§ gustu3 (gús-tu) sn gusturi (gús-turĭ) – starea sufliteascã (bunã ma multu) tu cari s-aflã omlu; cum s-aducheashti omlu cãndu easti tu bunili; atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit cãndu-lj si fatsi chefea; buni, cheifã, chefi;
(expr:
1: nj-mutrescu gustul = fac cum voi mini, cum ãnj va chefea;
2: om cu gustu = gustos, om nustimac, tsi fatsi muabeti bunã, tsi fatsi shicadz, etc.)
{ro: bună dispoziţie, chef, plăcere}
{fr: bonne disposition, bonne humeur, plaisir}
{en: disposition, good humour, high spirits, pleasure}
ex: el sh-mutrea gustul (chefea) a lui; nu vrea s-aspargã gustul (chefea) a dicunjarlor; catiun sh-mutreashti gustul (chefea)
§ gustos (gus-tósŭ) adg gustoasã (gus-tŭá-sã), gustosh (gus-tóshĭ), gustoasi/gustoase (gus-tŭá-si) – cari ari un gustu tsi lu-ariseashti omlu; tsi ari unã bunã nustimadã; nostim; (fig: (om) gustos = (om) cu gustu, nustimac, cu cari ti-ariseashti s-tsã trets oara cã zburashti ghini, fatsi shicadz, ti fatsi s-arãdz, etc.)
{ro: gustos}
{fr: qui a un goût agréable}
{en: tasty}
ex: nu s-gustoasi gortsãli tsi-nj deadi
§ ngustu1 (ngús-tu) vb I ngustai (ngus-táĭ), ngustam (ngus-támŭ), ngustatã (ngus-tá-tã), ngustari/ngustare (ngus-tá-ri) – mãc (ljau measa) trã tahina; mãc, angustu, ngustedz
{ro: dejuna, lua masa de dimineaţă}
{fr: déjeuner, prendre le repas du matin}
{en: have breakfast}
ex: yinu sã ngustãm (s-mãcãm trã tahina); nu ngustai ninga
§ ngustedz1 (ngus-tédzŭ) vb I ngustai (ngus-táĭ), ngustam (ngus-támŭ), ngustatã (ngus-tá-tã), ngustari/ngustare (ngus-tá-ri) – (unã cu ngustu1)
§ ngustat1 (ngus-tátŭ) adg ngustatã (ngus-tá-tã), ngustats (ngus-tátsĭ), ngustati/ngustate (ngus-tá-ti) – tsi ari mãcatã trã tahina; angustat, mãcat (tri tahina)
{ro: dejunat, care a luat masa de dimineaţă}
{fr: déjeuné, qui a pris le repas du matin}
{en: who had breakfast}
§ ngus-tari1/ngustare (ngus-tá-ri) sf ngustãri (ngus-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mãcã trã tahina (ngusteadzã); angustari, mãcari (tri tahina)
{ro: acţiunea de a dejuna, de a lua masa de dimineaţă; dejunare, dejun}
{fr: action de déjeuner, de prendre le repas du matin; déjeuner}
{en: action of having breakfast; breakfast}
ex: ngustarea di tahina shi nsurarea di cu tinir acatsã loc; ashteaptã sã si scoalã shi Stamula s-lja ngustarea
§ angustu1 (an-gús-tu) vb I angustai (an-gus-táĭ), angustam (an-gus-támŭ), angustatã (an-gus-tá-tã), angustari/angustare (an-gus-tá-ri) – (unã cu ngustu1)
§ angustedz1 (an-gus-tédzŭ) vb I angustai (an-gus-táĭ), angustam (an-gus-támŭ), angustatã (an-gus-tá-tã), angustari/angustare (an-gus-tá-ri) – (unã cu ngustu1)
§ angustat1 (an-gus-tátŭ) adg an-gustatã (an-gus-tá-tã), angustats (an-gus-tátsĭ), angustati/angustate (an-gus-tá-ti) – (unã cu ngustat1)
§ angustari1/angustare (an-gus-tá-ri) sf angustãri (an-gus-tắrĭ) – (unã cu ngustari1)
§ dizgustu1 (diz-gús-tu) sn dizgusturi (diz-gús-turĭ) – atsea tsi-adu-cheashti un cãndu mãcã (veadi i avdi) tsiva tsi nu lu-arãseashti dip, shi-l fatsi s-voamã icã sã-lj yinã greatsã; agnos, gunos, agunos, agãnos, gnos, greatsã
{ro: scârbă, dezgust}
{fr: dégoût, ré-pugnance}
{en: disgust} dizgustu2 (diz-gús-tu) vb I dizgustai (diz-gus-táĭ), dizgustam (diz-gus-támŭ), dizgustatã (diz-gus-tá-tã), dizgustari/dizgustare (diz-gus-tá-ri) – ãl fac pri cariva ta sã-lj yinã agnos di tsi mãcã (veadi i avdi); ãnj yini agnos (greatsã); agnusescu, agnusedz
{ro: (se) scârbi, dezgusta}
{fr: dégoûter quel-qu’un}
{en: disgust someone}
ex: mi dizgustã (mi agnusi cu havaleili-a lui; troarã s-dizgustã (lji si lo di pristi inimã, lji s-agnusi) di casã
§ dizgustat (diz-gus-tátŭ) adg dizgustatã (diz-gus-tá-tã), dizgustats (diz-gus-tátsĭ), dizgustati/dizgustate (diz-gus-tá-ti) – tsi-lj yini agnos (greatsã) di-un lucru; tsi nu lu-arãseashti shi-lj si lja di pristi inimã; agnusit, agnusat
{ro: scârbit, dezgustat}
{fr: dégoûté}
{en: disgusted}
§ dizgustari/dizgustare (diz-gus-tá-ri) sf dizgustãri (diz-gus-tắrĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu cãndu s-dizgusteadzã (lj-yini agnos) di-un lucru; agnusiri, agnusari
{ro: acţiunea de a (se) dezgusta, de a (se) scârbi; scârbire, dezgustare}
{fr: action de dégoûter quelqu’un}
{en: action of disgusting someone}
