DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

angurã

angurã (án-gu-rã) sf anguri/angure (án-gu-ri) – cumatã greauã di metal cu bratsã ca zgrãnji cari, ligatã di-unã funi i singiri, s-arucã dit pampori tu apã iu s-acatsã di tsiva tu fundul a apiljei tra s-u tsãnã pamporea pri loc
{ro: ancoră}
{fr: ancre}
{en: anchor}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

angur

angur (an-gúrŭ) sm anguri (an-gúrĭ) – plantã criscutã di om tu bãhce i bustani, cu truplu acupirit di peri ascuri, tsi s-tradzi azvarna pri loc icã si ngãrlimã di alti planti, cu frãndzã lãrdzi sh-piroasi, cu lilici njits, galbini, cari da un fructu suptsãri shi lungu (di vãrã 5-25 cm), cu peaja veardi, tsi s-mãcã (cu simintsã cu tut), di-aradã, proaspit tu salatã, i faptu turshii trã earnã; cãstrãvets, castravets, cãstrãvec
{ro: castravete}
{fr: concombre}
{en: cucumber}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

blãndur

blãndur (blắn-durŭ) sn blắn-durĭ) – boatsi (niho, hãvã, nubeti, miludii) dultsi, diznjirdãtoari, mplinã di milanculii, etc.
{ro: sunet plăcut}
{fr: son plaisant, mélodie câline, caressante}
{en: tender sound, sweet melody}
ex: suschirãri di vimtu ca blãndurlu (dultsili niho) a cavalui

§ blãnduredz (blãn-du-rédzŭ) vb I blãndurai (blãn-du-ráĭ), blãnduram (blãn-du-rámŭ), blãnduratã (blãn-du-rá-tã), blãndurari/blãndurare (blãn-du-rá-ri) – cãntu i bat unã fluearã (avyiulii, clarinã, etc.) cu blãndur, lãnguros, diznjirdãtor, cu dultseami, cu milanculii, etc.
{ro: cânta melancolic}
{fr: chanter, jouer d’une manière caressante}
{en: sing or play tenderly, melancholically}
ex: blãndura jilos un caval

§ blãndurat (blãn-du-rátŭ) adg blãnduratã (blãn-du-rá-tã), blãndurats (blãn-du-rátsĭ), blãndurati/blãndurate (blãn-du-rá-ti) – (boatsi, cãntic) tsi s-avdi dultsi, diznjirdãtor, lãnguros
{ro: cântat melancolic}
{fr: chanté, joué d’une manière caressante}
{en: sung or played tenderly, melancholically}

§ blãndurari/blãndurare (blãn-du-rá-ri) sf blãndurãri (blãn-du-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã boatsi s-avdi blãnduratã
{ro: acţiunea de a cânta melancolic}
{fr: action de chanter ou de jouer d’une manière caressante}
{en: action of singing or playing tenderly, melancholically}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãstrãvets

cãstrãvets (cãs-trã-vétsŭ) sm cãstrãvets (cãs-trã-vétsĭ) – plantã criscutã di om tu bãhce i bustani, cu truplu acupirit di peri ascuri, tsi s-tradzi azvarna pri loc icã si ngãrlimã di alti planti, cu frãndzã lãrdzi sh-piroasi, cu lilici njits, galbini, cari da un fructu suptsãri shi lungu (di vãrã 5-25 cm), cu peaja veardi, tsi s-mãcã (cu simintsã cu tut), di-aradã, proaspit tu salatã, i faptu turshii trã earnã; castravets, cãstrãvec, angur
{ro: castravete}
{fr: concombre}
{en: cucumber}
ex: sots, sots… cãstrãvets… tsi s-am s-tsã dau tsi s-ai s-nji dai [zbor tsi sh-alãxescu doi tiniri cãndu s-fac fãrtats]

§ castravets (cas-tra-vétsŭ) sm castravets (cas-tra-vétsĭ) – (unã cu cãstrãvets)
ex: bãgai castravets tu-armirã

§ cãstrãvec (cãs-trã-vécŭ) sm cãstrãvets (cãs-trã-vétsĭ) – (unã cu cãstrãvets)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fliviros

fliviros (fli-vi-rósŭ) adg fliviroasã (fli-vi-rŭá-sã), flivirosh (fli-vi-róshĭ), fliviroasi/fliviroase (fli-vi-rŭá-si) – tsi aducheashti (fatsi altu s-aducheascã) dureari sh-jali tu suflit; di jali; cu jali; jilos, plãnguros
{ro: jalnic}
{fr: plaintif, de deuil}
{en: mournful, mourning}
ex: cãnticlu-lj fliviros (di jali)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gangur

gangur (gán-gurŭ) adg gangurã (gán-gu-rã), ganguri (gán-gurĭ), ganguri/gangure (gán-gu-ri) – hromã tsi da pi veardi ncljis, pi hroma cachi, ma cari da niheamã sh-pi galbin i lai
{ro: verde-închis}
{fr: vert foncé, vert-noir, vert-jaune}
{en: dark green; green-black, green-yellow}
ex: lãnã gangurã (veardi ncljisã), oai galgurã

§ galgur (gál-gurŭ) adg galgurã (gál-gu-rã), galguri (gál-gurí), galguri/galgure (gál-gu-ri) – (unã cu gangur)

§ gãnguripsescu (gãn-gu-rip-sés-cu) vb IV gãnguripsii (gãn-gu-rip-síĭ), gãnguripseam (gãn-gu-rip-seámŭ), gãnguripsitã (gãn-gu-rip-sí-tã), gãnguripsiri/gãnguripsire (gãn-gu-rip-sí-ri) – dau un lucru (l-buisescu) cu-unã bueauã gangurã, veardi ncljisã; mi fac gangur (veardi ncljis)
{ro: colora, or deveni, verde închis}
{fr: rendre ou devenir vert-foncé ou vert-noir}
{en: color or become greenish dark}

§ gãnguripsit (gãn-gu-rip-sítŭ) adg gãnguripsitã (gãn-gu-rip-sí-tã), gãnguripsits (gãn-gu-rip-sítsĭ), gãnguripsi-ti/gãnguripsite (gãn-gu-rip-sí-ti) – cari s-featsi (cari-i dat cu bueauã) veardi ncljis
{ro: colorat or devenit verde închis}
{fr: rendu ou devenu vert-foncé ou vert-noir}
{en: colored greenish dark}

§ gãnguripsiri/gãnguripsire (gãn-gu-rip-sí-ri) sf gãnguripsiri (gãn-gu-rip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gãngu-ripseashti
{ro: acţiunea de a colora, or deveni, verde închis}
{fr: action de rendre ou devenir vert-foncé ou vert-noir}
{en: action of coloring or of becoming greenish dark}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã