|
|
ganguru
RO:verde închis … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:35012>2014-05-14 22:31:05.44088 »
angurã
angurã (án-gu-rã) sf anguri/angure (án-gu-ri) – cumatã greauã di metal cu bratsã ca zgrãnji cari, ligatã di-unã funi i singiri, s-arucã dit pampori tu apã iu s-acatsã di tsiva tu fundul a apiljei tra s-u tsãnã pamporea pri loc
{ro: ancoră}
{fr: ancre}
{en: anchor}
angur
angur (an-gúrŭ) sm anguri (an-gúrĭ) – plantã criscutã di om tu bãhce i bustani, cu truplu acupirit di peri ascuri, tsi s-tradzi azvarna pri loc icã si ngãrlimã di alti planti, cu frãndzã lãrdzi sh-piroasi, cu lilici njits, galbini, cari da un fructu suptsãri shi lungu (di vãrã 5-25 cm), cu peaja veardi, tsi s-mãcã (cu simintsã cu tut), di-aradã, proaspit tu salatã, i faptu turshii trã earnã; cãstrãvets, castravets, cãstrãvec
{ro: castravete}
{fr: concombre}
{en: cucumber}
blãndur
blãndur (blắn-durŭ) sn blắn-durĭ) – boatsi (niho, hãvã, nubeti, miludii) dultsi, diznjirdãtoari, mplinã di milanculii, etc.
{ro: sunet plăcut}
{fr: son plaisant, mélodie câline, caressante}
{en: tender sound, sweet melody}
ex: suschirãri di vimtu ca blãndurlu (dultsili niho) a cavalui
§ blãnduredz (blãn-du-rédzŭ) vb I blãndurai (blãn-du-ráĭ), blãnduram (blãn-du-rámŭ), blãnduratã (blãn-du-rá-tã), blãndurari/blãndurare (blãn-du-rá-ri) – cãntu i bat unã fluearã (avyiulii, clarinã, etc.) cu blãndur, lãnguros, diznjirdãtor, cu dultseami, cu milanculii, etc.
{ro: cânta melancolic}
{fr: chanter, jouer d’une manière caressante}
{en: sing or play tenderly, melancholically}
ex: blãndura jilos un caval
§ blãndurat (blãn-du-rátŭ) adg blãnduratã (blãn-du-rá-tã), blãndurats (blãn-du-rátsĭ), blãndurati/blãndurate (blãn-du-rá-ti) – (boatsi, cãntic) tsi s-avdi dultsi, diznjirdãtor, lãnguros
{ro: cântat melancolic}
{fr: chanté, joué d’une manière caressante}
{en: sung or played tenderly, melancholically}
§ blãndurari/blãndurare (blãn-du-rá-ri) sf blãndurãri (blãn-du-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã boatsi s-avdi blãnduratã
{ro: acţiunea de a cânta melancolic}
{fr: action de chanter ou de jouer d’une manière caressante}
{en: action of singing or playing tenderly, melancholically}
cachi2
cachi2 (ca-chí) adg invar – hromã tsi sh-u-adutsi cu-un veardi ncljis, cu hromã galgurã, gangurã
{ro: cachi}
{fr: kaki, vert foncé}
{en: khaki}
ex: poartã cãmesh cachi
cãstrãvets
cãstrãvets (cãs-trã-vétsŭ) sm cãstrãvets (cãs-trã-vétsĭ) – plantã criscutã di om tu bãhce i bustani, cu truplu acupirit di peri ascuri, tsi s-tradzi azvarna pri loc icã si ngãrlimã di alti planti, cu frãndzã lãrdzi sh-piroasi, cu lilici njits, galbini, cari da un fructu suptsãri shi lungu (di vãrã 5-25 cm), cu peaja veardi, tsi s-mãcã (cu simintsã cu tut), di-aradã, proaspit tu salatã, i faptu turshii trã earnã; castravets, cãstrãvec, angur
{ro: castravete}
{fr: concombre}
{en: cucumber}
ex: sots, sots… cãstrãvets… tsi s-am s-tsã dau tsi s-ai s-nji dai [zbor tsi sh-alãxescu doi tiniri cãndu s-fac fãrtats]
§ castravets (cas-tra-vétsŭ) sm castravets (cas-tra-vétsĭ) – (unã cu cãstrãvets)
ex: bãgai castravets tu-armirã
§ cãstrãvec (cãs-trã-vécŭ) sm cãstrãvets (cãs-trã-vétsĭ) – (unã cu cãstrãvets)
fliviros
fliviros (fli-vi-rósŭ) adg fliviroasã (fli-vi-rŭá-sã), flivirosh (fli-vi-róshĭ), fliviroasi/fliviroase (fli-vi-rŭá-si) – tsi aducheashti (fatsi altu s-aducheascã) dureari sh-jali tu suflit; di jali; cu jali; jilos, plãnguros
{ro: jalnic}
{fr: plaintif, de deuil}
{en: mournful, mourning}
ex: cãnticlu-lj fliviros (di jali)
galgur
galgur (gál-gurŭ) adg – vedz tu gangur
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: gangurgangur
gangur (gán-gurŭ) adg gangurã (gán-gu-rã), ganguri (gán-gurĭ), ganguri/gangure (gán-gu-ri) – hromã tsi da pi veardi ncljis, pi hroma cachi, ma cari da niheamã sh-pi galbin i lai
{ro: verde-închis}
{fr: vert foncé, vert-noir, vert-jaune}
{en: dark green; green-black, green-yellow}
ex: lãnã gangurã (veardi ncljisã), oai galgurã
§ galgur (gál-gurŭ) adg galgurã (gál-gu-rã), galguri (gál-gurí), galguri/galgure (gál-gu-ri) – (unã cu gangur)
§ gãnguripsescu (gãn-gu-rip-sés-cu) vb IV gãnguripsii (gãn-gu-rip-síĭ), gãnguripseam (gãn-gu-rip-seámŭ), gãnguripsitã (gãn-gu-rip-sí-tã), gãnguripsiri/gãnguripsire (gãn-gu-rip-sí-ri) – dau un lucru (l-buisescu) cu-unã bueauã gangurã, veardi ncljisã; mi fac gangur (veardi ncljis)
{ro: colora, or deveni, verde închis}
{fr: rendre ou devenir vert-foncé ou vert-noir}
{en: color or become greenish dark}
§ gãnguripsit (gãn-gu-rip-sítŭ) adg gãnguripsitã (gãn-gu-rip-sí-tã), gãnguripsits (gãn-gu-rip-sítsĭ), gãnguripsi-ti/gãnguripsite (gãn-gu-rip-sí-ti) – cari s-featsi (cari-i dat cu bueauã) veardi ncljis
{ro: colorat or devenit verde închis}
{fr: rendu ou devenu vert-foncé ou vert-noir}
{en: colored greenish dark}
§ gãnguripsiri/gãnguripsire (gãn-gu-rip-sí-ri) sf gãnguripsiri (gãn-gu-rip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gãngu-ripseashti
{ro: acţiunea de a colora, or deveni, verde închis}
{fr: action de rendre ou devenir vert-foncé ou vert-noir}
{en: action of coloring or of becoming greenish dark}
gãnguripsescu
gãnguripsescu (gãn-gu-rip-sés-cu) vb IV – vedz tu gangur
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: gangurgãnguripsiri/gãnguripsire
gãnguripsiri/gãnguripsire (gãn-gu-rip-sí-ri) sf – vedz tu gangur
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: gangurgãnguripsit
gãnguripsit (gãn-gu-rip-sítŭ) adg – vedz tu gangur
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: gangurgurgur
gurgur (gúr-gurŭ) sn gurguri/gurgure (gúr-gu-ri) – vrondul faptu di apili tsi curã; zboarã scoasi dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti i aduchiti di-atselj tsi li ascultã (ca-atseali scoasi di-un nat ninti ca sã nveatsã sã zburascã); zboarã ca surdi tsi mizi s-avdu cã suntu grãiti cu boatsi dipusã; vrondul tsi-l fac matsãli cãndu gurleadzã; shuputiri, ciuciurari, gurlidzari
{ro: susur; chiorăit}
{fr: murmure (d’eau); gargouillement (dans les intestins)}
{en: purl (brook, river); rumbling (bowels)}
ex: spuni-nj vale, cu-a tãu gurgur (shuputiri) suschiros
§ gurguredz (gur-gu-rédzŭ) vb I gurguridzai (gur-gu-ri-dzáĭ), gurguridzam (gur-gu-ri-dzámŭ), gurguridzatã (gur-gu-ri-dzá-tã), gurguridzari/gurguridzare (gur-gu-ri-dzá-ri) – fac un vrondu ca-atsel faptu di api tsi curã; scot bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti i aduchiti di-atselj tsi li ascultã (ca-atseali scoasi di-un nat ninti ca sã nveatsã sã zburascã); scot zboarã dit gurã tsi nu s-avdu, cã suntu grãiti cu boatsi dipusã; fac un vrondu tsi s-avdi surdu, peanarga ca-atsel faptu di-un arãu tsi curã; fac un vrondu ca gurgurlu dit matsã cãndu s-minã vimtul prit eali; gurledz, gurlescu, guguredz, gugurescu, gurguleadzã, bãbãlescu, bãnduredz, vãzescu, etc.
{ro: susura, gănguri, murmura, chiorăi}
{fr: babiller (comme les petits enfants), roucouler, murmurer, grouiller (en parlant des boyaux)}
{en: purl (brooks), prattle, mumble, babble, rumble (bowels)}
§ gurguridzat (gur-gu-ri-dzátŭ) adg gurguridzatã (gur-gu-ri-dzá-tã), gurguridzats (gur-gu-ri-dzátsĭ), gurguridzati/gurguridzate (gur-gu-ri-dzá-ti) – tsi ari faptã un vrondu ca-atsel adrat di unã apã tsi curã sh-gurgureadzã; tsi ari faptã un vrondu ca-atsel scos di njits (ninti ca sã nveatsã sã zburascã); (zbor) tsi mizi s-avdi cã easti scos cu boatsi dipusã; tsi ari faptã un vrondu ca gurgurlu dit matsã cãndu s-minã vimtul prit eali; gurlidzat, gurlit, gugurat, gugurit, gurgulidzat, bãbãlit, bãndurat, vãzit, etc.
{ro: susurat, găngurit, murmurat, chiorăit}
{fr: babillé (comme les petits enfants), roucoulé, murmuré, grouillé (en parlant des boyaux)}
{en: purled (brooks), prattled, mumbled, babbled, rumbled (bowels)}
§ gurguridzari/gurguridzare (gur-gu-ri-dzá-ri) sf gurguridzãri (gur-gu-ri-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva gurgureadzã; gurlidzari, gurliri, gugurari, guguriri, gurgulidzari, bãbãliri, bãndurari, vãziri, etc.