(expr: lji si ngricã) si-lj spunã trã tsi-l va; vrei s-ts-aruc
(expr: angucescu) tihea?; suntu moashi tsi-arucã
(expr: angljicescu) tu steali; s-adunarã la bisearicã ca s-arucã hãrgili
(expr: sã astãseascã dãrli tsi li va catiun); pi Coli-al Cocea lu-arucarã multu
(expr: lj-bãgarã dãri mãri) cã ari casã sh-ayinji; lu-arucã crud
(expr: featsi s-chearã njiclu dit pãnticã); cãrvãnarlu arcã
(expr: featsi) nã cali; li-arcã petalili
(expr: muri); mash s-earai di vãrnã parti sã-l vedz Chita cum sh-arucã
(expr: cum arucã tu pãnticã, cum ãngljiti); cã Nica sh-lu-arucã loclu
(expr: fudzi di pri loc di cãti tradzi sh-di cum s-pidipseashti); ficiorlu sh-arcã vrearea
(expr: u va, u-agãpiseashti); amirãlu u-arcã tutã furtia pri mini (dzãsi cã tut stepsul easti a meu); lji s-arcã multu (lji sã ngricã) si-lj spunã trã tsi-l va; muljerli s-arca a mortului tu lucru
(expr: pãnã s-cadã mpadi di-avursiri)

§ aric (a-rí-cŭ) (mi) vb I arcai (ar-cáĭ), arcam (ar-cámŭ) arcatã (ar-cá-tã), arcari/arcare (ar-cá-ri) – (unã cu aruc)

§ arucat (a-ru-cátŭ) adg arucatã (a-ru-cá-tã), arucats (a-ru-cátsĭ), arucati/arucate (a-ru-cá-ti) – tsi easti astraptu (aminat, azvãrlit, dat dipadi, zdupunit, alipidat, etc.)
{ro: aruncat, trântit, repezit, etc.}
{fr: (re)jeté, lancé, tiré, térassé, rué, etc.}
{en: thrown, hurled, flung, shot, etc.}

§ arcat (ar-cátŭ) adg arcatã (ar-cá-tã), arcats (ar-cátsĭ), arcati/arcate (ar-cá-ti) – (unã cu arucat)
ex: fui arcat tu brãndzi
(expr: ligat, ncljis, bãgat tu-ahapsi); matsãli arcati; mi dush arcat
(expr: pri padi sh-gol, singur, fãrã lucri)

§ arucari/arucare (a-ru-cá-ri) sf arucãri (a-ru-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucã tsiva; astrãdzeari, aminari, azvãrliri, zdupunari, huhutiri, hiumusiri, himusiri, nhiumusiri, alipidari, lipidari, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri;
(expr: nu escu tri arucari = hiu bun, nu hiu trã arcari tu cuprii)
{ro: acţiunea de a arunca, de a trânti, de a se repezi; aruncare, trântire, etc.}
{fr: action de (se) jeter, de (se) lancer, de tirer, de térasser, de ruer, etc.}
{en: action of throwing, of hurling, of flinging, of shooting, etc.}
ex: am multi lucri trã arucari (bãgari tu cuprii); cu arucarea cheatra (dit un agioc di njits)

§ arcari/arcare (ar-cá-ri) sf arcãri (ar-cắrĭ) – (unã cu arucari)
ex: cu arcarea tsi featsirã cuscrilj cãtã nã cheatrã tu puts; nu va arcari (aminari, icã expr: bãgari tu cuprii); nu vrea arcari (aminari, icã expr: nu eara ti nidari di mãnear)

§ ruc (rúcŭ) (mi) vb I rucai (ru-cáĭ), rucam (ru-cámŭ), rucatã (ru-cá-tã), ruca-ri/rucare (ru-cá-ri) – (unã cu aruc)
ex: ea rucats-lu (arcats-lu, astrãdzets-lu) sti cãravi

§ rucat (ru-cátŭ) adg rucatã (ru-cá-tã), rucats (ru-cátsĭ), rucati/rucate (ru-cá-ti) – (unã cu arucat)

§ rucari/rucare (ru-cá-ri) sf rucãri (ru-cắrĭ) – (unã cu arucari)

§ arucãturã (a-ru-cã-tú-rã) sf arucãturi (a-ru-cã-túrĭ) – lucru tsi easti arcat

§ arcãturã (ar-cã-tú-rã) sf arcãturi (ar-cã-túrĭ) – (unã cu arucãturã)

§ aruncu1 (a-rún-cŭ) (mi) vb I aruncai (a-run-cáĭ), aruncam (a-run-cámŭ) aruncatã (a-run-cá-tã), arunca-ri/aruncare (a-run-cá-ri) – (unã cu aruc)

§ aruncat (a-run-cátŭ) adg aruncatã (a-run-cá-tã), aruncats (a-run-cátsĭ), arunca-ti/aruncate (a-run-cá-ti) – (unã cu arucat)

§ aruncari/arun-care (a-run-cá-ri) sf aruncãri (a-run-cắrĭ) – (unã cu arucari)

§ aruncãturã (a-run-cã-tú-rã) sf aruncãturi (a-run-cã-túrĭ) – (unã cu arucãturã)

§ apuaruc (a-pŭa-rúcŭ) (mi) vb I apuarcai (a-pŭar-cáĭ), apuarcam (a-pŭar-cámŭ), apuarcatã (a-pŭar-cá-tã), apuarcari/apuarcare (a-pŭar-cá-ri) – (mi-)aruc aproapea tut, ntreg
{ro: (se) arunca (aproape) totalmente}
{fr: (se) jeter (presque) totalement}
{en: throw (almost) completely}

§ apuarcat (a-pŭar-cátŭ) adg apuarcatã (a-pŭar-cá-tã), apuarcats (a-pŭar-cátsĭ), apuarcati/apuarcate (a-pŭar-cá-ti) – cari easti arcat aproapea ntreg
{ro: aruncat (aproape) totalmente}
{fr: jeté (presque) totalement}
{en: thrown (almost) completely}

§ apuarcari/apuarcare (a-pŭar-cá-ri) sf apuarcãri (a-pŭar-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-apuarucã
{ro: acţiunea de a (se) arunca (aproape) totalmente}
{fr: action de (se) jeter (presque) totalement}
{en: action of throwing (almost) completely}

§ pararuc (pá-ra-rúcŭ) (mi) vb I pararucai (pá-ra-ru-cáĭ) shi pararcai (pá-rar-cáĭ), para-rucam (pá-ra-ru-cámŭ) shi pararcam (pá-rar-cámŭ), pararucatã (pá-ra-ru-cá-tã) shi pararcatã (pá-rar-cá-tã), pararucari/pararucare (pá-ra-ru-cá-ri) shi pararcari/pararcare (pá-rar-cá-ri) – aruc ma multu dicãt easti arada s-aruc; aruc multu (di multu)
{ro: arunca prea mult}
{fr: jeter trop}
{en: throw too much}

§ pararucat (pá-ra-ru-cátŭ) adg pararucatã (pá-ra-ru-cá-tã), pararucats (pá-ra-ru-cátsĭ), pararucati/pararucate (pá-ra-ru-cá-ti) – tsi easti arcat multu di multu
{ro: care easte aruncat prea mult}
{fr: qui est trop jeter}
{en: which is thrown too much}

§ pararcat (pá-rar-cátŭ) adg pararcatã (pá-rar-cá-tã), pararcats (pá-rar-cátsĭ), pararcati/pararcate (pá-rar-cá-ti) – (unã cu pararucat)

§ pararucari/pararucare (pá-ra-ru-cá-ri) sf pararucãri (pá-ra-ru-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pararucã
{ro: acţiunea de a arunca prea mult}
{fr: action de trop jeter}
{en: action of throwing too much}

§ pararcari/pararcare (pá-rar-cá-ri) sf pararcãri (pá-rar-cắrĭ) – (unã cu pararucari)

{ro: acţiunea de a slăbi, de a sărăci; slăbire, sărăcire}
{fr: action de maigrir, de (s’)appauvrir; infortune, adversité}
{en: action of losing weight, of losing strength, of weakening; of impoverishing; misfortune, adversity}

§ atihisescu (a-ti-hi-sés-cu) vb IV atihisii (a-ti-hi-síĭ), atihiseam (a-ti-hi-seámŭ), atihisitã (a-ti-hi-sí-tã), atihisiri/atihisire (a-ti-hi-sí-ri) – nu mi-aduchescu ghini
{ro: nu se simţi bine}
{fr: se sentir mal}
{en: not feel well}

§ atihisit (a-ti-hi-sítŭ) adg atihisitã (a-ti-hi-sí-tã), atihisits (a-ti-hi-sítsĭ), atihisiti/atihisite (a-ti-hi-sí-ti) – cari nu s-aducheashti ghini
{ro: care nu se simte bine}
{fr: qui se sents mal}
{en: who does not feel well}

§ atihisiri/atihisire (a-ti-hi-sí-ri) sf atihisiri (a-ti-hi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-aducheashti ghini
{ro: acţiunea de a nu se simţi bine}
{fr: action de se sentir mal}
{en: action of not feeling well}

35: bag ciciorlu = calcu, urdin, bag zori si s-facã cum voi mini;
36: bag pi sulã = frig (di-aradã) njel pi sulã;
37: mi bag tu guva di sharpi = mi-ascundu ghini tra s-nu poatã s-mi aflã vãrnu, tra s-nu shtibã vãrnu iu hiu;
38: u bag strãmbã (cãciula) = nu-am dip ananghi, nu-nj trag gailelu, nu mi mealã;
39: lu bag arãu = lji spun a unui tsi nu shtia, lucrul arãu tsi-ari faptã)
{ro: băga, plasa, pune, aplica, intra, angaja, vârî, (se) amesteca, insista, convinge, înţelege, (se) decide, procura, fi atent, urmări, prinde, învinge, capitula, urla, învăţa, gândi, (se) culca, (se) îngrăşa, etc.}
{fr: mettre, placer, poser, appliquer, entrer, engager, fourrer, (se) mêler, insister, convaincre, comprendre, (se) décider, procurer, faire attention, poursuivre, attraper, vaincre, capituler, pousser des cris, rendre, penser, (se) coucher, s’engraisser, etc.}
{en: put, place, apply, get hired (for a job), enter, get mixed up, insist, convince, understand, decide, procure, be careful, pay attention, follow, catch, vanquish, capitulate, yell, learn, think, lie down, get fat, etc.}
ex: bagã-l tu sac sh-lja-l cu tini; bagã-nj mãna tu gepi; bagã-li dighios (dipuni-li); mi bãgai (shidzui, mi curdusii, mi-ashtirnui) ningã measã; bagã-li oili ninti; bãgats-lu n casã s-vã bag nãtheam di measã; paradzlji sã-lj badz la bancã; va-lj bãgãm avdeli; mi bãgai (intrai, mi-acãtsai) tu cor; s-avea bãgatã
(expr: intratã, arugatã) ca huzmichear; nãpãrticã s-bãgã (intrã, s-hipsi) tu fearicã; tsi ti badz (ti-ameastits) tu lucri xeani?; s-bãgã s-u da
(expr: sã ngricã, lj-cãdzu furtii, lji s-arcã s-u da); bãgats-u di cali
(expr: cãndirsits-u, apuadutsets-u, nduplicats-u) s-nu fugã; s-bãgã
(expr: nchisi) s-bumbuneadzã; s-bãgã sã strigã; bagã-ti pi dintsã (tindi-ti s-dornji cu fatsa nghios); s-bagã (s-dutsi s-doarmã) cu gãljinjli, si scoalã cu cucotslji; bagã-ts mintsãli n cap
(expr: adunã-ts mintsãli, isihã-sea, s-nu fats glãrinj); bãgat tsiva tu cornu i nu?
(expr: aduchit, achicãsit tsiva i nu?); cari-l bãga tu cornu?
(expr: cari lu-asculta tsi dzãtsi); bagã ghini tu cornu
(expr: ascultã, aduchea ghini tra s-nu-agãrsheshti) tsi-ts dzãc; bagã tu ureclji
(expr: ascultã ghini, shi s-ts-aduts aminti) tsi tsã spun; nu sh-avea bãgatã nitsi nã sãrmã n gurã
(expr: nu-avea mãcatã tsiva dip; eara multu-agiunj); mi bãgai
(expr: loai apofasea) s-li vindu oili; cãndu bãgarã
(expr: acãtsarã, nchisirã, loarã apofasea) s-facã numta; Mitlu bãgã
(expr: acumprã) nã furtii di balidz; anvitsai cã badz
(expr: acumpri, adunj, creshti) tsachi; bagã-ts oara
(expr: mutrea ghini s-nu pats tsiva, s-ts-ai cãshtiga, bagã-ts mintea); bagã oarã
(expr: mutrea ghini, ai-tsã mintea) s-nu intrã cariva n casã; nu bãgã oarã
(expr: nu-aduchi, nu-avdzã cã nu sh-avea mintea la-atseali) tsi-lj dzãsi aushlu; nu bãgai oarã
(expr: u-aveam mintea aljurea shi nu vidzui) ma s-tricu pri-aoa frati-tu; cãnjlji u bãgarã nãinti
(expr: (i) u-alãtrarã di u aspãrearã multu; (ii) trapsirã ninti, s-loarã dupã); el, cara-l bãgã luplu dinãpoi
(expr: cara lu-avinã luplu); s-ti bãgarim tu mãnã!
(expr: s-puteam s-ti-acats!); nu-lj si bagã mãnã
(expr: nu poati s-hibã astãmãtsit, nu poati s-hibã azvimtu); nu li bag mpadi
(expr: nu-nj mi prudau) dinãintea-a voastrã; easi nveasta, bagã boatsea
(expr: nchiseashti s-aurlã); nipotlu bãgã minti bunã
(expr: s-featsi cu minti, nvitsã cum s-facã); tsi bagã tu minti?
(expr: tsi mindueashti?); bagã-nj-ti
(expr: culcã-ti s-dornji), pulje, bagã-nj-ti (culcã-ti s-dornji); ved cã bãgash zvercã
(expr: ti ngrãshash); ved cã bãgash carni tu ureclji
(expr: ti ngrãshash); sh-bãgã lãili
(expr: intrã tu jali); mãni bãgãm
(expr: nchisim s-tsãsem) tu-arãzboi; multu mi bag
(expr: cilihtisescu, nj-bag zori) tra s-fug; sh-avea bãgatã stranjili atseali nalili
(expr: s-avea nviscutã cu stranjili nali) tsi li-adusi tatã-su dit Vlãhii; suntu anj di dzãli di cãndu nu bãgai ciciorlu
(expr: nu cãlcai) pi la nàsh; bãgãm
(expr: fripsim) pi sulã un noatin; chiru, canda s-bãgã tu guvã di sharpi
(expr: canda s-ascumsi tra s-nu lu-aflã vãrnu); cara si s-aflã tsi-ai faptã, lipseashti s-ti badz tu guvã di sharpi; lu bãgã arãu la frati-su
(expr: lj-dzãsi a frati-sui c-avea faptã un lucru arãu)

§ bãgat (bã-gátŭ) adg bãgatã (bã-gá-tã), bãgats (bã-gátsĭ), bãgati/bãgate (bã-gá-ti) – tsi easti faptu s-intrã iuva; tsi easti alãsat si sta pi tsiva; apus, pus, culcat, curdisit, ashtirnut
{ro: băgat, plasat, pus, aplicat, intrat, etc.}
{fr: mis, placé, posé, appliqué, entré, etc.}
{en: put, placed, applied, etc.}

§ bãgari/bãgare (bã-gá-ri) sf bãgãri (bã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã tsiva; puneari, culcari, curdisiri, ashtirneari
{ro: acţiunea de a băga, de a plasa, de a pune, de a aplica, de a intra, etc.; băgare, plasare, punere, aplicare, intrare, etc.}
{fr: action de mettre, de placer, de poser, d’appliquer, d’entrer, etc.}
{en: action of putting, of placing, of applying, etc.}
ex: tri bãgari pri aranã
(expr: easti multu bun); aestã eara bãgari tru somnu
(expr: aestã eara mash tra s-lu-arãdã)

§ nibãgat (ni-bã-gátŭ) adg nibãgatã (ni-bã-gá-tã), nibãgats (ni-bã-gátsĭ), nibãgati/ni-bãgate (ni-bã-gá-ti) – tsi nu easti bãgat s-intrã iuva; tsi nu s-ari bãgatã s-doarmã; etc.
{ro: nebăgat, neculcat, etc.}
{fr: qui n’est pas mis, qui n’est pas couché, etc.}
{en: who is not put in, who does not lie down, etc.}
ex: hiu nibãgat ninga (nu mi bãgai ninga s-dormu)

§ nibãgari/nibãgare (ni-bã-gá-ri) sf nibãgãri (ni-bã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva nu s-bagã
{ro: acţiunea de a nu băga, de a nu se culca, etc.}
{fr: action de ne pas mettre, de ne pas se coucher, etc.}
{en: action of not putting in, of not lying down, etc.}

§ bãgãturã (bã-gã-tú-rã) sf bãgãturi (bã-gã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu oaea sh-cheari njelu ninti di-afitari; vãtãmãturã
{ro: avort la oi}
{fr: avortement chez les brebis}
{en: miscarriage (sheep)}

{fr: tomber; s’écrouler}
{en: fall; collapse}
ex: frãndzãli ma-ts cad earna; cadz, pitã di lapti, cadz, cãdãifi, cadz flurie, cadz fustane, cadz di tuti; casa va nã cadã (va nã s-aruvueascã, va nã si surpã); murlu-a casãljei cãdzu (s-surpã); trã Hristolu nãsh cãdzurã; cãdzu niptut
(expr: lãndzidzã) sh-muri; cãdzu arãulu
(expr: arãulu fu azvimtu); luplu cadi
(expr: easti azvimtu) di ursã; a fratilui ãlj cadi casa
(expr: ari ndreptu la casã); partea tsi nã cadi s-u lom
(expr: tsi easti trã noi, tsi nã yini a nauã); a ljei nu-lj cãdzu
(expr: nu-lj si da) tsiva; zborlu-a lui nu-lj cadi mpadi
(expr: zborlu-a lui easti ascultat, easti sãldisit); celniclu cãdzu nafoarã
(expr: chiru tuti oili, avearea); cadi nafoarã
(expr: ari ipilipsii); cãdzu pri dzinuclji n fatsa-a lui s-lji caftã ljirtari
(expr: lj-cãftã, lj-si ngricã multu tra s-lu ljartã); muljerli nu cãdea ma nghios
(expr: nu s-alãsa astricuti); mãcãrli aesti cad greali
(expr: nu s-hunipsescu lishor) trã stumahea-a ta; zborlu-a tãu va-lj cadã greu
(expr: va-l cãrteascã); acãtsarã s-cadã tufeclji
(expr: nchisirã si s-avdã aminãri, plãscãnituri di tufechi); pãgana cãdzu analtu pri furi
(expr: tihisi tra s-da tamam di furi; s-hiumusi, s-arcã pri furi); lj-cãdzum cu mari pãlãcãrii
(expr: lj-pricãdem, nã ngricãm multu); cãtrã iu cadi
(expr: s-aflã) hoara-a voastrã?; lucru aestu nu-nj cadi tu pãzari
(expr: lu-aflu scumpu, nu nji sã ndreadzi huzmetea); lucrul aestu nã cãdea s-lu-adrãm noi
(expr: lipsea s-lu-adrãm noi, eara arada-a noastrã); feata-lj cãdzu tu mari vreari
(expr: lu-arãseashti, u va multu feata); vai cãdem adz pri tufechi =
(expr: va s-agiundzem tu-un loc iu s-aminã tufechili); patrulji furi cãdzurã
(expr: murirã, furã acãtsats, furã vãtãmats)

§ cãdzut (cã-dzútŭ) adg cãdzutã (cã-dzú-tã), cãdzuts (cã-dzútsĭ), cãdzuti/cãdzute (cã-dzú-ti); tsi s-ari minatã di nsus cãtrã nghios (cu vreari i fãrã vreari) cã-l trapsi greatsa sh-nu mata avea tsiva pi cari si sta; tsi s-ari disfaptã di loclu iu eara acãtsat shi s-ari minatã (cãtrã nghios); chicat; arãvul-sit, surpat, survuljisit, dãrãmat, aruvuit, aruvulsit, etc.
{ro: căzut; prăbuşit}
{fr: tombé; écroulé}
{en: fallen; collapsed}
ex: carni di caprã cãdzutã
(expr: caprã vãtãmatã)

§ cãdeari/cãdeare (cã-deá-ri) sf cãderi (cã-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cadi tsiva (cariva); chicari; arãvulsiri, surpari, survuljisiri, dãrãmari, aruvuiri, aruvulsiri, etc.
{ro: acţiunea de a cădea; de a se prăbuşi; cădere, prăbuşire}
{fr: action de tomber; de s’écrouler}
{en: action of falling; of collapsing}
ex: cu cãdearea tsi cãdzu, sh-freadzi ciciorlu

§ cãdzãturã (cã-dzã-tú-rã) sf cãdzãturi (cã-dzã-túrĭ) – atsea tsi pati un cãndu cadi
{ro: căzătură; prăbuşire}
{fr: chute}
{en: fall; tumble}

§ pricad (pri-cádŭ) vb II pricãdzui (pri-cã-dzúĭ), pricãdeam (pri-cã-deámŭ), pricãdzutã (pri-cã-dzú-tã), pricãdeari/pricãdeare (pri-cã-deá-ri) – pãlãcãrsescu multu; lj-cad rigeai; paracad, mi-angrec; pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, pãrlãcãrsescu, rog
{ro: implora, ruga stăruitor}
{fr: prier avec insistance; implorer}
{en: beg, implore}
ex: lj-pricadi trã (l-pãlãcãrseashti multu s-lji da) unã oai; tihea-lj pricãdzu (lj-cãdzu cu mari pãlãcãrii) la cioarli a mintiljei; ãts pricad (ti pãlãcãrsescu multu), lai munte frate; yini la aushlu shi-lj pricadi (pãlãcãrseashti) s-u-apreadunã n casã; lj-pricãdzurã-a amirãlui s-lu ljartã; lj-pricãdzu la cicioarli a lui; lã cadi sh-pricadi, la elj sh-la Dumnidzã, s-aibã njilã di nãs

§ pricãdzut (pri-cã-dzútŭ) adg pricãdzutã (pri-cã-dzú-tã), pricãdzuts (pri-cã-dzútsĭ), pricãdzu-ti/pricãdzute (pri-cã-dzú-ti) – tsi lu-ari pãlãcãrsitã multu pri cariva; tsi fu pãlãcãrsit multu di cariva; tsi-lj s-ari angricatã cariva; paracãdzut, ngricat, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, pãrlãcãrsit
{ro: implorat, rugat stăruitor}
{fr: prié; imploré}
{en: begged, implored}

§ pri-cãdeari/pricãdeare (pri-cã-deá-ri) sf pricãderi (pri-cã-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva-lj pricadi a unui; paracãdeari, angri-cari, ngricari, rigeai, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, pãrlãcãrsiri
{ro: acţiunea de a implora, de a ruga stăruitor; implorare; cerere insistentă}
{fr: action de prier; d’implorer; prière, sollicitation}
{en: action of begging, of imploring; request}
ex: fãrã multi pricãderi (rigei, ngricãri)

§ paracad (pá-ra-cádŭ) vb II paracãdzui (pá-ra-cã-dzúĭ), paracãdeam (pá-ra-cã-deámŭ), para-cãdzutã (pá-ra-cã-dzú-tã), paracãdeari/paracãdeare (pá-ra-cã-deá-ri) – (unã cu pricad)
ex: el lj-paracãdzu (l-pãlãcãrsi multu) s-lu-alasã; pãnã atumtsea, paracadi (cadi-lj rigeai) sh-tini; lj-paracãdzui (l-pãlãcãrsii multu) s-mi ljartã

§ paracãdzut (pá-ra-cã-dzútŭ) adg paracãdzutã (pá-ra-cã-dzú-tã), paracãdzuts (pá-ra-cã-dzútsĭ), paracãdzuti/paracãdzute (pá-ra-cã-dzú-ti) – (unã cu pricãdzut)

§ paracãdeari/paracãdeare (pá-ra-cã-deá-ri) sf paracãderi (pá-ra-cã-dérĭ) – (unã cu pricãdeari)

(expr: lu ncãrcarã calu multu di multu)

§ nfurtusit (nfur-tu-sítŭ) adg nfurtusitã (nfur-tu-sí-tã), nfurtusits (nfur-tu-sítsĭ), nfurtusiti/nfur-tusite (nfur-tu-sí-ti) – (amaxi, cal, gumar, etc.) tsi-lj s-ari bãgatã unã furtii trã purtari; ncãrcat, ãncãrcat, ancãrcat, cãrcat, nsãrtsinat
{ro: încărcat}
{fr: chargé}
{en: loaded}
ex: yinea din pãzari nfurtusit (ncãrcat cu lucri)

§ nfurtusiri/nfurtusire (nfur-tu-sí-ri) sf nfurtusiri (nfur-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã nfurtu-seashti tsiva; ncãrcari, ãncãrcari, ancãrcari, cãrcari, furtusiri, nsãrtsinari
{ro: acţiunea de a încărca; încărcare}
{fr: action de charger}
{en: action of loading}

§ furtutiri/furtutire (fur-tu-tí-ri) sf furtutiri (fur-tu-tírĭ) – unã soi di ciumagã-furcã tsi poati si s-higã tu loc shi s-agiutã la ncãrcarea-a furtiiljei pi-un gumar i cal; fultutiri, ciumagã, etc.
{ro: prăjină-furcă}
{fr: pieu fourchu servant à charger une bête}
{en: forked post or stake used in loading an animal}
ex: s-dusi lemnu sh-vinji furtutiri (ciumagã, shcop); arujirea adutsi furtutirea; dã-lj cu parlu, dã-lj cu ciunlu, cu furtutirea, nu vidzu cum ascãpã di-aclo

§ fultutiri/fultutire (ful-tu-tí-ri) sf fultutiri (fur-tu-tírĭ) – (unã cu furtutiri)
ex: lu-azgunji cu fultutirea

§ furtusescu (fur-tu-sés-cu) (mi) vb IV furtusii (fur-tu-síĭ), furtuseam (fur-tu-seámŭ), furtusitã (fur-tu-sí-tã), furtusiri/furtusire (fur-tu-sí-ri) – (unã cu nfurtusescu)
ex: nu furtusirã (nu ncãrcarã) nicã; mi furtusi
(expr: mi ncãrcã) cu-unã rigeai; mi si furtusi
(expr: nj-si ngricã) s-lu ljau

§ furtusit (fur-tu-sítŭ) adg furtusitã (fur-tu-sí-tã), furtusits (fur-tu-sítsĭ), furtusi-ti/furtusite (fur-tu-sí-ti) – (unã cu nfurtusit)

§ furtusiri/fur-tusire (fur-tu-sí-ri) sf furtusiri (fur-tu-sírĭ) – (unã cu nfurtusiri)

§ nfurtescu (nfur-tés-cu) (mi) vb IV nfurtii (nfur-tíĭ), nfurteam (nfur-teámŭ), nfurtitã (nfur-tí-tã), nfurtiri/nfurtire (nfur-tí-ri) – (unã cu nfurtusescu)
ex: nfurtirã (ncãrcarã) cherea, calu

§ nfurtit (nfur-títŭ) adg nfurtitã (nfur-tí-tã), nfurtits (nfur-títsĭ), nfurtiti/nfurtite (nfur-tí-ti) – (unã cu nfurtusit)
ex: eara calu nfurtit pãnã di oclji
(expr: para-ncãrcat, pisti misurã)

§ nfurti-ri/nfurtire (nfur-tí-ri) sf nfurtiri (nfur-tírĭ) – (unã cu nfurtusiri)

§ giuratic (gĭu-rá-ticŭ) sn giuraticuri (gĭu-rá-ti-curĭ) – (unã cu giurat2)

§ giurãmintu (gĭu-rã-mín-tu) sn giurãminti/giurãminte (gĭu-rã-mín-ti) – (unã cu giurat2)
ex: giurãmintili a tali mini nu li bag tu cornu; lj-ded giurãmintu, giurã shi-nj mãcã tutiputa

§ agiur (a-gĭúrŭ) vb I agiurai (a-gĭu-ráĭ), agiuram (a-gĭu-rámŭ), agiuratã (a-gĭu-rá-tã), agiurari/agiurare (a-gĭu-rá-ri) – (unã cu giur)

§ agiurat (a-gĭu-rátŭ) adg agiuratã (a-gĭu-rá-tã), agiurats (a-gĭu-rátsĭ), agiurati/agiu-rate (a-gĭu-rá-ti) – (unã cu giurat1)

§ agiurari/agiurare (a-gĭu-rá-ri) sf agiurãri (a-gĭu-rắrĭ) – (unã cu giurari)

§ sprigiur (spri-gĭúrŭ) (mi) vb I sprigiurai (spri-gĭu-ráĭ), sprigiuram (spri-gĭu-rámŭ), sprigiuratã (spri-gĭu-rá-tã), sprigiurari/sprigiurare (spri-gĭu-rá-ri) – dau giurat greu cã atseali tsi dzãc suntu dealihea, cã atseali tsi tãxescu s-fac, va li fac dealihea, etc.; mi-angrec multu cãndu dau giurat; giur pi numa-a unui tsi-l voi multu (dadã, ficior, muljari, etc.); spigiur, prigiur; (fig: mi sprigiur = mi-angrec, lj-pricad)
{ro: conjura, jura cu imsistenţă}
{fr: jurer fortement, conjurer}
{en: swear (on the Bible), take an oath}
ex: u giurã sh-u sprigiurã (sh-deadi giurat greu); nãsh li sprigiurarã (fig: lã si ngricarã multu); lu sprigiurai (fig: lj-pricãdzui) s-tragã mãnã; giurã shi sprigiurã hiljlu di-amirã shi dzãtsi; tra s-nu tsiva di-aspun featili, nãsh li sprigiurarã; s-prigiurã s-nu-l vindã pescul la uvreu; pãnã tsi nu va ti giuri shi sprigiuri; s-giurã shi sã sprigiurã, cã nu vai aspunã, cã-i hiljlu di amirã

§ sprigiurat1 (spri-gĭu-rátŭ) adg sprigiuratã (spri-gĭu-rá-tã), sprigiurats (spri-gĭu-rátsĭ), sprigiura-ti/sprigiurate (spri-gĭu-rá-ti) – tsi ari giuratã greu; spigiurat, prigiurat
{ro: conjurat}
{fr: juré fortement, conjuré}
{en: who has taken an oath}

§ sprigiurari/sprigiurare (spri-gĭu-rá-ri) sf sprigiurãri (spri-gĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sã sprigiurã; spigiurari, prigiurari
{ro: acţiunea de a conjura}
{fr: action de jurer fortement, de conjurer}
{en: action of taking an oath}

§ sprigiurat2 (spri-gĭu-rátŭ) sn sprigiuraturi (spri-gĭu-rá-turĭ) – zborlu dat cu mari ngricari cãndu cariva sprigiurã cã va s-facã tsiva i cã nu dzãtsi minciunj; spigiurat, prigiurat
{ro: jurământ solemn}
{fr: serment solennel}
{en: solemn oath}

§ spigiur1 (spi-gĭúrŭ) (mi) vb I spigiurai (spi-gĭu-ráĭ), spigiuram (spi-gĭu-rámŭ), spigiuratã (spi-gĭu-rá-tã), spigiurari/spigiurare (spi-gĭu-rá-ri) – (unã cu sprigiur)
ex: lu spigiurai pi aushaticlu-a lui; si spigiura cã nu ari loatã tsiva

§ spigiurat1 (spi-gĭu-rátŭ) adg spigiuratã (spi-gĭu-rá-tã), spigiurats (spi-gĭu-rátsĭ), spigiurati/spigiurate (spi-gĭu-rá-ti) – (unã cu sprigiurat1)

§ spigiurari/spigiurare (spi-gĭu-rá-ri) sf spigiurãri (spi-gĭu-rắrĭ) – (unã cu sprigiurari)

§ spigiurat2 (spi-gĭu-rátŭ) sn spigiuraturi (spi-gĭu-rá-turĭ) – (unã cu sprigiurat2)

§ spigiur2 (spi-gĭúrŭ) sn spigiuri/spigiure (spi-gĭú-ri) – (unã cu sprigiurat2)
ex: cai li bãgã tu cor spigiurarurli (giuraturli) a lui?

§ prigiur (pri-gĭúrŭ) (mi) vb I prigiurai (pri-gĭu-ráĭ), prigiuram (pri-gĭu-rámŭ), prigiuratã (pri-gĭu-rá-tã), prigiu-rari/prigiurare (pri-gĭu-rá-ri) – (unã cu sprigiur)
ex: si s-giurã shi si s-prigiurã; ti prigiur pi fumealja-ts

§ prigiurat1 (pri-gĭu-rátŭ) adg prigiuratã (pri-gĭu-rá-tã), prigiurats (pri-gĭu-rátsĭ), prigiura-ti/prigiurate (pri-gĭu-rá-ti) – (unã cu sprigiurat1)

§ prigiu-rari/prigiurare (pri-gĭu-rá-ri) sf prigiurãri (pri-gĭu-rắrĭ) – (unã cu sprigiurari)

§ prigiurat2 (pri-gĭu-rátŭ) sn prigiuraturi (pri-gĭu-rá-turĭ) – (unã cu sprigiurat2)

§ ngreu2 (ngréŭ) adv – (unã cu greu2)

§ greatsã1 (greá-tsã) sf grets (grétsĭ) shi gretsuri (gré-tsurĭ) – lucru greu purtat deanumirea i ncãrcat pri-unã pravdã (cal i gumar); greu, griatsã, sartsinã, furtii, var, vãrii; (fig:
1: greatsã = minduiri greali sh-cripãri purtati tu suflit; expr:
2: greatsa-a loclui = om multu linãvos)
{ro: încărcătură, sarcină}
{fr: poids, fardeau}
{en: load, burden}
ex: greatsa (furtia, varlu) a loclui; s-lishurarã di greatsa (varlu, furtia) tsi purta; lu ascãpã di greatsa (greulu, griutatea) a banãljei; ashi-lj vinji nã mari greatsã pri cap; ãlj vinji greatsã (greu), sh-aplicã caplu tu cheptu di-arshini; aestu sh-easti greatsa-a loclui
(expr: multu linãvos, cum nu-ari altu tu lumi)

§ griatsã1 (gri-ĭá-tsã) sf griets (gri-ĭétsĭ) – (unã cu greatsã1)

§ griutati/griutate (gri-u-tá-ti) sf griutãts (gri-u-tắtsĭ) – (unã cu greatsã1)
ex: cu multã griutati scãpãm dit mãnjli a lor; tora ahiurhi s-aducheascã griutatea (greatsa)

§ ngriunedz (ngri-u-nédzŭ) (mi) vb I ngriunai (ngri-u-náĭ), ngriunam (ngri-u-námŭ), ngriunatã (ngri-u-ná-tã), ngriunari/ngriunare (ngri-u-ná-ri) – l-fac un lucru s-hibã greu (ma greu); lu ncarcu; am greatsã
{ro: îngreuna}
{fr: alourdir}
{en: make something heavy}
ex: si ngriunarã (s-featsirã ma greali, criscurã, li mãrirã) hãrgili; si ngriunã (s-featsi ma greu) cã aushi

§ ngriunat (ngri-u-nátŭ) adg ngriunatã (ngri-u-ná-tã), ngriunats (ngri-u-nátsĭ), ngriuna-ti/ngriunate (ngri-u-ná-ti) – tsi easti faptu ma greu; tsi easti ncãrcat; tsi ari greatsã
{ro: îngreunat}
{fr: alourdi}
{en: made heavy}
ex: easti multu ngriunat (ari multã greatsã) di fumealji

§ ngriuna-ri/ngriunare (ngri-u-ná-ri) sf ngriunãri (ngri-u-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva si ngriuneadzã
{ro: acţiunea de a îngreuna; îngreunare}
{fr: action d’alourdir}
{en: action of making something heavy}

§ ngrec (ngrécŭ) (mi) vb I ngricai (ngri-cáĭ), ngricam (ngri-cámŭ), ngricatã (ngri-cá-tã), ngricari/ngricare (ngri-cá-ri) – escu greu; spindzur di tsiva; mi ncljin di partea iu escu ma greu; mi-andoapir di tsiva; ncarcu un lucru sh-lu fac ma greu (lu ngriunedz); bag un lucru pri zigã (l-yixescu) tra s-ved tsi greatsã ari (cãts ucadz ari); angrec, ngriunedz;
(expr:
1: nji ngreacã (s-fac tsiva) = nj-easti leani, nj-yini (nj-cadi) greu (tra s-fac tsiva);
2: mi ngrec a unui = l-pãlãcãrsescu multu pri cariva (cãndu-lj mi duc) tra sã-nj facã unã vreari tsi u-am;
3: nji ngreacã mintea = minduescu ghini, ahãndos, salami;
4: nji ngreacã inima = am shubei, intrai tu shubei;
5: tserlu ngreacã = tserlu easti ncãrcat cu niori;
6: ngrec cãtrã el = lj-tsãn partea; dzãc ca el; etc.)
{ro: atârna greu, cântări}
{fr: faire sentir son poids, ménacer; peser}
{en: make feel the weight; weigh, make something heavy}
ex: ngreacã (easti-ahãntu greu) di nj-arupi bratsãli; multu ngreacã (greauã easti, yixeashti) aestã lugurii; ziga ngrica di-unã parti (si ncljina, nu eara tu-aeari); ngreacã cãtrã noi
(expr: nã tsãni partea); lji ngreacã
(expr: lj-yini zori, lj-easti leani) si s-minã dit loc; lucrul tsã ngreacã
(expr: tsã easti leani s-lu fats); mi duchescu cã cu doilji nu nji ngreacã
(expr: nu-nj yini greu, nu u-am ca un var); picati multi sta shi ngreacã pisti mini (mi-apitrusescu); vor s-vindã casa ma ngreacã la dzatsi njilji
(expr: u tsãn pi-a lor, nu vor s-alasã sum); tserlu ngreacã
(expr: easti ncãrcat cu niori) ca ti ploai

§ ngricat (ngri-cátŭ) adg ngricatã (ngri-cá-tã), ngricats (ngri-cátsĭ), ngrica-ti/ngricate (ngri-cá-ti) – cari easti greu; cari spindzurã greu di tsiva; cari easti ncãrcat (ngriunat); tsi si ncljinã di partea iu easti ma greu; tsi s-andoapirã di tsiva; tsi easti yixit; angricat, ncãrcat, ngriunat
{ro: (supra)încărcat}
{fr: (sur)chargé, alourdi}
{en: (over)charged}

§ ngricari/ngricare (ngri-cá-ri) sf ngricãri (ngri-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva ngreacã, lj-si ngreacã i si ngreacã; angricari, ngriunari, greatsã; (fig: ngricari = leani, timbilãchi
{ro: acţiunea de a cântări}
{fr: action de faire sentir son poids; de peser; poids, lourdeur}
{en: action of making feel the weight; of weighing, of making something heavy; weight}

§ ngricos (ngri-cósŭ) adg ngricoasã (ngri-cŭá-sã), ngricosh (ngri-cóshĭ), ngricoasi/ngricoase (ngri-cŭá-si) – tsi easti ca greu; tsi easti ngriunat; (fig: ngricos = tsi easti timbel)
{ro: greoi}
{fr: alourdi}
{en: made heavy}

§ parangrec (pá-ran-grécŭ) (mi) vb I paran-gricai (pá-ran-gri-cáĭ), parangricam (pá-ran-gri-cámŭ), parangricatã (pá-ran-gri-cá-tã), parangricari/parangricare (pá-ran-gri-cá-ri) – ngrec ma multu ca di ngricarea di-aradã; l-pãlãcãrsescu pri cariva (lj-mi ngrec) multu chiro tra sã-nj facã unã hãtãri (un bun, unã mirachi tsi-am, etc.)
{ro: atârna prea mult; stărui, insista}
{fr: (s’)appesantir; insister}
{en: insist too much (too long)}

§ paran-gricat (pá-ran-gri-cátŭ) adg parangricatã (pá-ran-gri-cá-tã), paran-gricats (pá-ran-gri-cátsĭ), parangricati/parangricate (pá-ran-gri-cá-ti) – tsi ngreacã ma multu ca di ngricarea di-aradã; tsi easti pãlã-cãrsit multu chiro
{ro: atârnat prea mult; stăruit, insistat}
{fr: insisté}
{en: insisted too much (too long)}

§ parangrica-ri/parangricare (pá-ran-gri-cá-ri) sf parangricãri (pá-ran-gri-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sã parangreacã
{ro: acţiunea de a atârna prea mult; de a stărui, de a insista}
{fr: action de (s’)appesantir; d’insister}
{en: action of insisting too much (too long)}

§ angrec (an-grécŭ) (mi) vb I angricai (an-gri-cáĭ), angricam (an-gri-cámŭ), angricatã (an-gri-cá-tã), angrica-ri/angricare (an-gri-cá-ri) – (unã cu ngrec)
ex: angreacã (greatsa lj-easti) 50 di ucadz; cum angreacã (spindzurã) pirpiruna pri un schic di veardi grãn; casa angricã (sã ncljinã, pari etimã) s-cadã; tsi ts-angreacã (tsi tsã spindzurã) di fesi; nu ti-angreacã (nu ti-andoapirã) di mini; furtia angreacã (si ncljinã di greatsa-lj) andreapta; greu ca muntili tsi-angreacã; gileplu vru s-lã angreacã; nu lj-angrica vãrnãoarã
(expr: nu-lj yinea greu, nu lj-eara leani); a lui lj-angrica s-discalicã
(expr: lj-eara leani); nã angricãm
(expr: ti pãlãcãrsim multu tra) s-nu ma plãndzi; lji si-angricarã
(expr: l-pãlãcãrsirã multu); multu-lj mi-angricai
(expr: multu-l pãlãcãrsii tra) s-yinã; nu lj-angreacã mintea
(expr: nu mindueashti ahãndos, salami; easti lishor la minti); lji si-angricã multu
(expr: multu-l pãlãcãrsii tra) s-lj-aspunã cari-i gljemlu-a lui

§ angricat (an-gri-cátŭ) adg angricatã (an-gri-cá-tã), angricats (an-gri-cátsĭ), angrica-ti/angricate (an-gri-cá-ti) – (unã cu ngricat)

§ angrica-ri/angricare (an-gri-cá-ri) sf angricãri (an-gri-cắrĭ) – (unã cu ngricari)
ex: cupacilu putridzãt di angricarea-a lui; mash di-a armãnlui angricari (multã pãlãcãrii, arigeai)

§ angricos (an-gri-cósŭ) adg angricoasã (an-gri-cŭá-sã), angricosh (an-gri-cóshĭ), angricoasi/angricoase (an-gri-cŭá-si) (unã cu ngricos)

25: nj-ljau ocljilj = fug alãgãndalui, mi fac afan, u-angan cãtsaua, etc.;
26: (fug) cãtrã iu-nj lja ocljilj = (fug) iutsido, aljurea, cãtrã iu s-hibã, tu lumea-alargã, mash aoa s-nu-armãn;
27: nj-si lja ocljilj, nj-si ntunicã ocljilj = nj-cher videarea, urghescu;
28: nj-lja ocljilj = (i) nj-lja videarea, urghescu; (ii) mi urgheashti (di lunjinã, di lutsiri, di mushãteatsã, etc.);
29: lj-am ocljul = u (lu) zilipsescu, nj-ariseashti multu s-u (s-lu) am;
30: nj-lja ocljul (ti un lucru) = shtiu cum s-lu fac lucrul lishor sh-ghini; nj-acatsã mãna s-lu fac lucrul;
31: nj-lu lja ocljul = nj-si pari;
32: l-ljau di oclju = l-diucljedz, l-mãyipsescu;
33: nu nj-acatsã ocljul = nu para pistipsescu, nu-nj si pari, nu hiu di pãreari; nu-nj pari sh-ahãntu ghini; nu mi-arãseashti;
34: mi-acatsã di oclji = (i) dhistihipsescu, nj-cad taxirãtsli pri cap, (ii) urghescu;
35: nu fac ãntr-oclju = nu-lj duc (trag) dorlu;
36: lj-fac (lj-calcu, lj-dau) cu ocljul (a unui) = lj-fac semnu (a unui tra s-lji dzãc s-facã tsiva, tra s-aducheascã c-atseali tsi dzãc nu suntu dealihea, cã li fac trã shicai, cã voi s-lu schin, etc.);
37: (un lucru) nj-fatsi cu ocljul = (un lucru) mi-ariseashti;
38: nu-nj bag somnu ntr-oclji, nu pot sã ncljid ocljilj = nu pot s-dormu dip;
39: l-fur (l-coc, ljau) un oclju di somnu = dormu niheamã, trã putsãn chiro;
40: nji si umpli ocljul = (i) mi-arãseashti multu; (ii) escu cãndãsit, escu sigur; (iii) mi satur, mi nãfãtescu;
41: l-bag (nj-intrã) tu oclju = mi-arãseashti, nj-si pari cã-i bun, lu-aleg trã un lucru tsi lu-am tu minti;
42: nu-am oclju s-lu ved, lu-am ca sarea ntr-oclji = nu-l voi (nu mi-arãseashti) dip, nu pot s-lu ved dininti, nu voi s-lu ved ãn fatsã; lj-am multã inati;
43: nu-l ved cu oclju bun; ãl ved cu oclju slab = nu mi-arãseashti;
44: cu oclji cripats = greu, cu zori, cu multi vasani, cu multsã pidimadz;
45: u fac ti ocljilj a lumiljei = u fac mash ashi, tra s-veadã lumea, s-lj-arãd;
46: lj-ljau ocljilj; lj-bag peanã la oclji; lj-aruc cinushi ntr-oclji; lj-aungu ocljilj; lji-lj leg ocljilj; etc. = lu-arãd, lu-aplãnisescu, lj-trag cãlupea, l-bag tu tastru, etc.;
47: nji scot ocljilj = nj-avursescu multu ocljilj cãndu mutrescu cu zori sh-multu chiro tra s-cos cu aclu tsiva minut, s-ambairu lucri njits, etc.;
48: lji scot ocljilj = (i) lu-arãd, lu-aplãnisescu, lj-trag cãlupea (ii) mi-angrec multu ta s-lu facã un lucru; l-catahrisescu; l-fac di-arshini; lj-dzãc s-lu lja neclu;
49: scoati-lj ocljilj! = (i) fã-lj arãu; (ii) alasã-l s-fugã!, sã-l lja neclu!, sã-l lja draclu!, s-ducã la draclu!; (ii) mi cac (cu i fãrã zori);
50: schin (shilji) ntr-oclji nj-sta = nu pot s-lu-aravdu, nu mi-alasã sã stau arihati;
51: lj-shed (lji stau) ãntr-oclji = l-fac s-nu s-aducheascã ghini, nu-lj dau arihati, lu cãrtescu, lu-angulcescu;
52: si sh-u bagã ntr-oclji! = (blãstem) s-nu s-aducheascã ghini, s-nu-aibã dip arihati!;
53: nj-bati (nj-si bati) ocljul = nj-yini ca unã noimã cã cariva zburashti di mini;
54: nu-nj si bati ocljul; nu-nj s-aspari ocljul = nu mi-aspar, nu nj-easti fricã;
55: lj-bati multu ocljilj = s-dzãtsi ti-unã muljari tsi nu easti tinjisitã;
56: oclji mplinj sh-mãnj goali = s-dzãtsi trã tinirlji tsi mutrescu mash lucrili mushati ma nu ved vãrã hãiri di eali;
57: lj-toarnã (lji ncljidi) ocljilj = (i) moari; (ii) easti etim s-moarã; (iii) nu va si shtibã tsi s-fatsi;
58: am oclji sh-dinãpoi, dupã cap = shtiu (aduchescu) atseali tsi sã zburãscu dinãpoea-a mea, cãndu nu escu di fatsã; escu om dishteptu;
59: nj-arsar scãntealji dit oclji; nj-da unã di nj-ascapirã ocljilj; ved scãntealji (pulj) ntr-oclji = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva easti agudit sãnãtos la cap di-lj si pari cã veadi steali verdzã;
60: tsi s-tsã veadã ocljul? = ari lucri ta s-ti ciuduseshti multu;
61: cu oclji aplicats (apush) = tapin; cu multã ihtibari;
62: oclji apush shi cur apres = s-dzãtsi trã omlu tsi s-aspuni tapin ma easti multu cumalindru, ponir shi ipucrit; tsi s-aspuni cu ocljilj aplicats sh-tãpinusits, ma mash el shtii tsi ari sum cãciulã;
63: di tsi oclju easti-aestu? = agioc di njits;
64: pãnã s-tsã frets ocljilj = unãshunã, diunãoarã, cãt cama-agonja;
65: mi giur pi ocljilj di n cap; mi giur pi ocljilj a mei = mi giur pi-atsea tsi am ma scumpu tu lumi; s-urghescu di oclji ma s-nu hibã dealihea atseali tsi spun;
66: omlu veadi cu mintea, nu cu ocljilj = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi mutreashti un lucru tsi lu-ari n fatsã shi nu-l veadi i nu lu-aducheashti;
67: nu vedz grinda dit ocljul a tãu, ma vedz shilja-a altului = zbor tsi s-dzãtsi a atsilor tsi nu pot s-veadã cusurli mãri a lor, ma ved cusurli njits tsi li au altsã;
68: nu vidzu prucuchii di oclji, va s-veadã di sufrãntseali? = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi caftã s-veadã prucuchii di la lucrili tsi nu-ahãrzescu tsiva, fãrã simasii, cãndu lucrili tsi dealihea ahãrzescu nu pot s-lu-agiutã)
{ro: ochi, vedere}
{fr: oeil, vue}
{en: eye, eyesight}
ex: doi purunghi da si s-bashã, ma nu s-bashi di tut (angucitoari: ocljilj); suntu doi frats vruts, ardu di dor si s-veadã, ma un munti ãlj disparti (angucitoari: ocljilj); doi purunghi, iu lj-aruc, aclotsi s-duc (angucitoari: ocljilj); dupã oclji s-cunoashti omlu; ocljilj diparti ved ma nu-au sãtuleatsã; ocljul a omlui lemargu easti; ma ghini s-tsã easã ocljilj dicãt numã-arauã; ocljilj ved sh-inima caftã; cãndu nu-ai oclji lãi, bash sh-albashtri; cari plãndzi, ocljilj sh-aspardzi; nu veadi s-aleagã cartea fãrã oclji (fig: matuyeali, yilii); lu-aspãre cu cãciula pri la oclji; diparti, iu si-nj veadã ocljilj; unã mushcari di mer shi ocljilj (fig: videarea) acãtsarã sã-lj yinã; bagãts ocljilj (fig: matughealili, yiliili); s-lu veadã hilj-su cu patru oclji
(expr: multu nvitsat); lj-deadi oclji a hilj-sui s-fugã
(expr: lu nvitsã, lu urnipsi pri hilj-su); him oclji dishcljish
(expr: am nvitsatã multã carti); lj-loa ocljul la tuti
(expr: shtia s-lu facã lishor itsi lucru, lj-acãtsa mãna la tuti); nj-ascãpã un oclju di lãpudã
(expr: alats di lãpudã); un tr-un oclju
(expr: ureaclji) di tisagã; unã moarã cu doisprãdzatsi oclji
(expr: arocuti di cheatrã); ai-tsã ocljul
(expr: ai-tsã cãshtiga, bagã-ts mintea, mutrea ghini, ai-tsã peana); fã-ts ocljilj patru
(expr: mutrea cu multã cãshtigã, bagã-ts mintea ghini); patru-lj featsi ocljilj
(expr: mutri multu ghini, cu multã cãshtigã, sh-bãgã ghini mintea); l-mutrescu cu ocljilj patru
(expr: multu ghini, cu multu-angãtan); pãrea cã-lj fac cu ocljul
(expr: cã-lj fac semnu ta s-nu pistipseascã, c-atseali tsi spun nu suntu tamam dealihea); gionjlji tra s-nu-sh facã ntr-oclju; shi-lj cãlcã cu ocljul
(expr: lj-featsi semnu cu ocljul); shi-lj deadi oclji
(expr: shi-lj featsi semnu) a hilj-sui s-fugã; un cãrvãnar l-bãgã tu oclju (lu-arisi); ved cã nj-intrã tu oclju
(expr: cã mi-arãsi); dã-nj un oclju (fig: dã-nj unã bãshari pi oclju); ca si-nj dai un oclju (fig: bãshari pi oclju) a njia; un oclju (fig: bãshari pi oclji) lj-furã; un cosh di trandafili tri un oclju (fig: bãshari pi oclju); nã pãlati, tutã di soari, cã-ts loa ocljilj
(expr: ti urghea); lj-si loarã ocljilj
(expr: urghi); s-nu-ts hibã di oclju
(expr: s-nu tsiva di ti diucljedz); l-furã un oclju di somnu
(expr: durnji niheamã); l-coapsi un oclju di somnu
(expr: durnji niheamã); lo un oclju di somnu
(expr: durnji niheamã); di tini nji si umpli ocljul
(expr: hiu sigur) cã va s-u vatsãnj; tsã s-umpli ocljul
(expr: ti saturi) di cãti vedz; ncljidi ocljilj
(expr: lja unã apofasi, apufãsea, fã-ti mucaeti) sh-aleadzi unã; ficiorlu ncljisi ocljilj
(expr: lo apofasea, fãrã s-mindueascã) s-adarã altã; bitisi polimlu shi-sh lo ocljilj
(expr: fudzi alãgãndalui) nãpoi nsus tu xeani; s-turnã, nu deadi oclji cu noi
(expr: (i) nu nã vidzu; (ii) fudzi, nu bitisi lucrul tsi-avea s-lu facã cu noi); aveari amintatã cu oclji cripats
(expr: cu multi vasani, cu multã zahmeti); lj-scoasirã ocljilj
(expr: lu catahrisirã) dicutotalui; shi-lj scoasi ocljilj a ghiftului
(expr: l-featsi di-arshini); nj-shadi ntr-oclji
(expr: nu-nj da arihati, mi cãrteashti, mi angulceashti); lji ca s-aspãrea ocljul
(expr: lj-eara ca fricã); nitsi cã-lj si bãtu ocljul
(expr: nu s-aspãre dip); va ti-acatsã di oclji
(expr: va urgheshti); shi scoati ocljilj
(expr: s-cacã); nu-nj ti-acatsã ocljul tri ahtari
(expr: nu pistipsescu, nu hiu di pãreari cã eshti-ashi); cãndu vinjish tini, el lj-avea ncljisã ocljilj
(expr: avea moartã); nu ncljisi ghini ocljilj
(expr: cãt muri) lailu di-amirã; mi duc cu ocljilj ncljish
(expr: mi duc fãrã si shtiu tsiva dip); sh-arucã ocljilj
(expr: mutreashti) nafoarã; nu-nj lu lja ocljul trã
(expr: nu-nj si pari s-hibã) avut; s-nu fats ãntr-oclji
(expr: ca s-nu-lj tradz dorlu); pãnã s-tsã frets ocljilj
(expr: diunãoarã); lutsea, di-ts loa ocljilj; pradz dimãndu, cã trã nãsh nj-alghescu ocljilj
(expr: lj-voi multu; am mari ananghi di elj); dor nj-easti s-dau oclji ningã nãoarã cu nãs
(expr: s-lu ved, s-mi-adun ninga nãoarã cu el); cu aestã turlii avutlu zãptisi ayinja tsi lj-avea ocljul
(expr: tsi u zilipsea, pri cari avea bãgatã ocljul s-u lja)

§ ocljul a soarilui (ó-cljul a sŭá-ri-lui shi ó-cljua-sŭá-ri-lui) sm fãrã pl – plantã irboasã cu trup multu analtu tsi easti criscutã di om (ma poati si s-aflã sh-agrã), cu frãndzã mãri, ascuri, sh-cu-unã lilici mari, stronghilã ca nã turtã, galbinã, tsi-sh shutsã fatsa ntreaga dzuã dupã cum s-minã soarili, multu cãftatã di alghini, criscutã di om, tu grãdinj i agri, ti simintsãli tsi s-mãcã sh-dit cari s-adarã untulemnu bun trã mãcari; slancioc, slãnciu
{ro: floarea soarelui}
{fr: tournesol}
{en: sunflower}

§ peanã di oclji (peá-nã di ó-clji) sf peani/peane di oclji (peá-ni di ó-clji) – perlji njits tsi s-aflã la mardzinea-a cãpa-chiljei i oclju; cãpachea di oclju; dzeana di oclju;

§ ucljedz (u-cljĭédzŭ) (mi) vb I ucljai (u-cljĭáĭ), ucljam (u-cljĭámŭ), ucljatã (u-cljĭá-tã), ucljari/ucljare (u-cljĭá-ri) – bag ocljul pi cariva i tsiva; nj-aruc ocljul pi cariva i tsiva; bag tu oclju un lucru tsi mi-ariseashti; ndreptu ocljul (videarea) cãtrã un semnu (unã nishani) tra s-amin tsiva (shi s-lu-agudescu)
{ro: pune ochiul pe ceva; ochi}
{fr: jetter l’oeil sur quelque chose; viser}
{en: cast an eye on something; aim}
ex: ucljai (bãgai tu oclju, vidzui) nã cãzani tsi mi-ariseashti, la gunusar

§ ucljat (u-cljĭátŭ) adg ucljatã (u-cljĭá-tã), ucljats (u-cljĭátsĭ), ucljati/ucljate (u-cljĭá-ti) – (lucru) pri cari s-ari arcatã ocljul; (semnu) tsi easti nishinipsit
{ro: pe care s-a pus ochiul; ochit}
{fr: (l’objet) sur lequel on a jetté l’oeil; visé}
{en: (object) casted) by eye; aimed}

§ ucljari/ucljare (u-cljĭá-ri) sf ucljeri (u-cljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ucljadzã i easti ucljat
{ro: acţiunea de a pune ochiul pe ceva; de a ochi}
{fr: action de jetter l’oeil sur quelque chose; de viser}
{en: action of casting an eye on something; of aiming}

§ ucljatã (u-cljĭá-tã) sf ucljati/ucljate (u-cljĭá-ti) – arcarea di oclji (mutrirea) tsi u fatsi cariva
{ro: aruncare de privire, ocheadă; ochire}
{fr: jet d’oeil}
{en: eye cast}
ex: aruca ucljadi (mutriri) uruti cãndu spunea zboari slabi trã lalã-su

§ diu-cljedz (di-u-cljĭédzŭ) (mi) vb I diucljai (di-u-cljĭáĭ), diucljam (di-u-cljĭámŭ), diucljatã (di-u-cljĭá-tã), diucljari/diucljare (di-u-cljĭá-ri) – l-ljau di oclju (cãndu-lj dzãc a vãrnui cã easti multu mushat, multu dishteptu, cã fatsi lucri trã ciudii, etc. sh-cu aestã ãl fac s-patã tsiva, s-moarã, sã-l doarã caplu, etc.); dishucljedz, l-mãyipsescu
{ro: deochea}
{fr: jeter le mauvais oeil, fasciner}
{en: cast a spell upon; fascinate}
ex: nj-diucljarã (nj-lu loarã di oclju) ficiorlu; ascuchi-nj ficiorlu, tra s-nu nji-l diucljedz; ficiorlu cu cioarã aroshi di gushi nu s-diucljadzã

§ diucljat (di-u-cljĭátŭ) adg diucljatã (di-u-cljĭá-tã), diucljats (di-u-cljĭátsĭ), diucljati/diucljate (di-u-cljĭá-ti) – loat di oclju; tsi easti lãndzit di itia cã cariva ãl lo di oclju; mãyipsit, dishucljat
{ro: deocheat}
{fr: à qui on a jeté le mauvais oeil; maléficié}
{en: who is under a spell}
ex: ficiuriclu a ljei easti diucljat (lu-ari loatã cariva di oclju)

§ diucljari/diu-cljare (di-u-cljĭá-ri) sf diucljeri (di-u-cljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti diucljat; dishucljari; vãscãnii
{ro: acţiunea de a deochea; deochere}
{fr: action de jeter le mauvais oeil; fascination}
{en: action of casting a spell; fascination}
ex: tradzi di diucljari (fu loat di oclju)

§ dishucljedz (di-shĭu-cljĭédzŭ) (mi) vb I dishucljai (di-shĭu-cljĭáĭ), dishucljam (di-shĭu-cljĭámŭ), di-shucljatã (di-shĭu-cljĭá-tã), dishucljari/dishucljare (di-shĭu-cljĭá-ri) – (unã cu diucljedz)
ex: lu dishucljarã (l-loarã di oclju) moashili

§ dishucljat (di-shĭu-cljĭátŭ) adg dishucljatã (di-shĭu-cljĭá-tã), dishucljats (di-shĭu-cljĭátsĭ), dishucljati/dishucljate (di-shĭu-cljĭá-ti) – (unã cu diucljat)

§ dishucljari/dishucljare (di-shĭu-cljĭá-ri) sf dishucljeri (di-shĭu-cljĭérĭ) – (unã cu diucljari)

§ disucljedz (di-su-cljĭédzŭ) (mi) vb I disucljai (di-su-cljĭáĭ), disucljam (di-su-cljĭámŭ), disucljatã (di-su-cljĭá-tã), disuclja-ri/disucljare (di-su-cljĭá-ri) – vindic di (lj-discãntu, l-dizleg, l-dishteptu dit) diucljari; ãlj discãntu shi-l vindic pri-atsel tsi easti loat di oclju (diucljat)
{ro: dezdeochea}
{fr: écarter ou annihiler le mauvais oeil, le maléfice, la fascination}
{en: heal someone who is under a spell, or is fascinated}
ex: nãs s-disuclje (s-vindicã di diucljari)

§ disucljat (di-su-cljĭátŭ) adg disucljatã (di-su-cljĭá-tã), disucljats (di-su-cljĭátsĭ), disucljati/disucljate (di-su-cljĭá-ti) – cari fu vindicat (dizligat, discãntat) di diucljari
{ro: desdeocheat}
{fr: guéri de mauvais oeil}
{en: who is cured from a spell}
ex: ficiuriclu a ljei easti disucljat (discãntat, dupã diucljarea tsi u-avea acãtsatã)

§ disucljari/disucljare (di-su-cljĭá-ri) sf disucljeri (di-su-cljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti disucljat
{ro: acţiunea de a desdeochea; desdeochere}
{fr: action de écarter ou annihiler le mauvais oeil, le maléfice, la fascination}
{en: action of healing someone from his spell or his fascination}

§ strãoclju (strã-ó-cljĭu) sm strãoclji (strã-ó-clji) – tsi s-pari cã veadi cu ocljul iuva ma veadi altu iuva; tsi toarnã ocljul niheam di-unã parti tra s-veadã ninti; tsi nu lj-ari doilji oclji di idyea hromã; strioclju, ceacãr
{ro: ceacâr, saşiu}
{fr: louche, qui a l’oeil vairon}
{en: squint eyed}
ex: om strãoclju (ceacãr)

§ strioclju (stri-ó-cljĭu) sm strioclji (stri-ó-clji) – (unã cu strãoclju)

{en: action of praying, of congratulating, of wishing the best; prayer, best wishes, congratulations}
ex: dãdea urãri cu saclu
(expr: dãdea multi urãri)

§ urat2 (u-rátŭ) sm pl(?) – zboarãli tsi lj-aproachi atsel tsi-lj si oarã (ureadzã); urari
{ro: urări, felicitări}
{fr: meilleurs souhaits, félicitations}
{en: best wishes, congratulations}
ex: uratlu (urarea) a vuscupuljanjlor easti shtiut

§ aor (a-órŭ) vb I aurai (a-u-ráĭ), auram (a-u-rámŭ), auratã (a-u-rá-tã), aurari/aurare (a-u-rá-ri) – (unã cu or)
ex: shi s-aurãm (s-pãlãcãrsim), ca cum aurã (pãlãcãrsi) orbul; altsã cãntã, altsã lj-aoarã; biu sh-lj-aurã

§ auredz (a-u-rédzŭ) vb I aurai (a-u-ráĭ), auram (a-u-rámŭ), auratã (a-u-rá-tã), aurari/aurare (a-u-rá-ri) – (unã cu or)

§ aurat (a-u-rátŭ) adg auratã (a-u-rá-tã), aurats (a-u-rátsĭ), aurati/aurate (a-u-rá-ti) – (unã cu urat)

§ aurari/aurare (a-u-rá-ri) sf aurãri (a-u-rắrĭ) – (unã cu urari)

§ urãciuni1/urãciune (u-rã-cĭú-ni) sf urãciunj (u-rã-cĭúnjĭ) – urarea tsi-lj si fatsi a unui om tra sã-lj si ducã lucrili ambar; atsea tsi-lj oarã Dumnidzãlu a omlui tra sã-lj si ducã lucrili ambar; atsea tsi fatsi preftul (pãrintili, oaspili, etc.) cãndu-l vluyiseashti omlu; urari, aurari; urucini, urãcinã, urcini, urciuni, rucini, rãciuni; ifhii, ifchii, ifcheauã, evluyii, vluyii, vluii
{ro: urare; binecuvântare}
{fr: meilleurs souhaits; bénédiction}
{en: best wishes; blessing}
ex: nj-fatsi urãciunj (ãnj oarã) trã numa-a mea; analtsã puljlji cãtrã soari urãciunj (urãri, rigei); urãciuni v-am (vã or, vã pãlãcãrsescu), s-vã turnats; s-ts-am urãciunjli (urãrli, evluyia); s-tsã da urãciunea; lj-deadi urãciunea (evluyia); picurare, s-nj-ai urãciunea (ifcheaua); s-ts-am urãciunea (evluyia)

§ urãcinã (u-rã-cí-nã) sf urãcinj (u-rã-cínjĭ) – (unã cu urãciuni1)

§ urciuni/urciune (ur-cĭú-ni) sf urciunj (ur-cĭúnjĭ) – (unã cu urãciuni1)

§ urcini/urcine (ur-cí-ni) sf urcinj (ur-cínjĭ) – (unã cu urãciuni1)
ex: s-ts-am urcinea (ivluyia)

§ urucini/urucine (u-ru-cí-ni) sf urucinj (u-ru-cínjĭ) – (unã cu urãciuni1)
ex: s-ts-am urucinjli (evluyiili)

§ rãciuni/rãciune (rã-cĭú-ni) sf rãciunj (rã-cĭúnjĭ) – s-ts-am rãciunea (evluyia)

§ rucini/rucine (ru-cí-ni) sf rucinj (ru-cínjĭ) – s-nj-ai rucinea (ifcheaua), picurare

§ pãrãcãlsit (pã-rã-cãl-sítŭ) adg pãrãcãlsitã (pã-rã-cãl-sí-tã), pãrãcãlsits (pã-rã-cãl-sítsĭ), pãrãcãlsiti/pãrãcãlsite (pã-rã-cãl-sí-ti) – (unã cu pãlãcãrsit)

§ pãrãcãlsiri/pãrã-cãlsire (pã-rã-cãl-sí-ri) sf pãrãcãlsiri (pã-rã-cãl-sírĭ) – (unã cu pãlãcãrsiri)

§ pãrãcãlii/pãrãcãlie (pã-rã-cã-lí-i) sf pãrãcãlii (pã-rã-cã-líĭ) – (unã cu pãlãcãrsiri)

§ pãrlãcãrsescu (pãr-lã-cãr-sés-cu) vb IV pãrlãcãrsii (pãr-lã-cãr-síĭ), pãrlãcãrseam (pãr-lã-cãr-seámŭ), pãrlãcãrsitã (pãr-lã-cãr-sí-tã), pãrlãcãrsiri/pãrlãcãrsire (pãr-lã-cãr-sí-ri) – (unã cu pãlãcãrsescu)

§ pãrlãcãrsit (pãr-lã-cãr-sítŭ) adg pãrlãcãrsitã (pãr-lã-cãr-sí-tã), pãrlãcãrsits (pãr-lã-cãr-sítsĭ), pãrlãcãrsiti/pãrlãcãrsite (pãr-lã-cãr-sí-ti) – (unã cu pãlãcãrsit)

§ pãrlãcãrsiri/pãrlãcãrsire (pãr-lã-cãr-sí-ri) sf pãrlãcãrsiri (pãr-lã-cãr-sírĭ) – (unã cu pãlãcãrsiri)