DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ascapit1

ascapit1 (as-cá-pitŭ) vb I ascãpitai (as-cã-pi-táĭ), ascãpitam (as-cã-pi-támŭ), ascãpitatã (as-cã-pi-tá-tã), ascãpitari/ascãpitare (as-cã-pi-tá-ri) – fac biutura sh-mãcarea (cu, i fãrã ciumuliri) s-treacã din gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; u-arucutescu tu gãrgãlan (mãcarea i biutura); scapit, ngljit, angljit, ãngljit, bucusescu, mãc, dipishescu, sorbu, etc.
{ro: înghiţi}
{fr: ingurgiter, avaler}
{en: gulp down, swallow}
ex: nu apucã s-ascapitã (si ngljitã) doauã hitsi shi na iu lj-arsãrirã doauã coarni; nu putea s-lu-ascapitã (s-lu ngljitã) cã avea coarni; li-ascãpitã cucoashili cu tuti coji; io shtiu, tsi trapshu, ascãpitãndalui (angljitãndalui) fãrmaclu-a lor; pots s-u-ascapits? (s-u ngljits?)

§ ascãpitat1 (as-cã-pi-tátŭ) adg ascãpitatã (as-cã-pi-tá-tã), ascãpitats (as-cã-pi-tátsĭ), ascãpita-ti/ascãpitate (as-cã-pi-tá-ti) – (mãcarea shi biutura) tsi ari tricutã din gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; scãpitat, arucutit tu gãrgãlan; scãpitat, angljitat, ãngljitat, ngljitat, angljitsãt, ãngljitsãt, ngljitsãt, bucusit, mãcat, dipishit, surghit, etc.
{ro: înghiţit}
{fr: ingurgité, avalé}
{en: gulped down, swallowed}

§ ascãpita-ri1/ascãpitare (as-cã-pi-tá-ri) sf ascãpitãri (as-cã-pi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-ascapitã i cariva ascapitã tsiva; scãpitari, angljitari, ãngljitari, ngljitari, angljitsãri, ãngljitsãri, ngljitsãri, bucu-siri, mãcari, dipishiri, arucutiri tu gãrgãlan, surghiri, etc.
{ro: acţiunea de a înghiţi; înghiţire}
{fr: action d’ingurgiter, d’avaler}
{en: action of gulping down, of swallowing}

§ scapit1 (scá-pitŭ) vb I scãpitai (scã-pi-táĭ), scãpitam (scã-pi-támŭ), scãpitatã (scã-pi-tá-tã), scãpitari/scãpitare (scã-pi-tá-ri) – (unã cu ascapit1)

§ scãpitat1 (scã-pi-tátŭ) adg scãpitatã (scã-pi-tá-tã), scãpitats (scã-pi-tátsĭ), scãpitati/scãpitate (scã-pi-tá-ti) – (unã cu ascãpitat1)

§ scãpitari1/scãpitare (scã-pi-tá-ri) sf scãpitãri (scã-pi-tắrĭ) – (unã cu ascãpitari1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bucusescu

bucusescu (bu-cu-sés-cu) vb IV bucusii (bu-cu-síĭ), bucuseam (bu-cu-seámŭ), bucusitã (bu-cu-sí-tã), bucusiri/bucusire (bu-cu-sí-ri) – fac mãcarea sh-biutura s-treacã dit gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; arucutescu tu gãrgãlan; ascapit, scapit, ngljit, angljit, ãngljit, mãc, dipishescu
{ro: înghiţi}
{fr: ingurgiter, avaler}
{en: gulp down, swallow}

§ bucusit (bu-cu-sítŭ) adg bucusitã (bu-cu-sí-tã), bucusits (bu-cu-sítsĭ), bucusiti/bucusite (bu-cu-sí-ti) – (mãcarea shi biutura) tsi ari tricutã din gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; arucutit tu gãrgãlan; ascãpitat, scãpitat, ngljitat, angljitat, ãngljitat, mãcat, dipishit
{ro: înghiţit}
{fr: ingurgité, avalé}
{en: gulped down, swallowed}

§ bucusi-ri/bucusire (bu-cu-sí-ri) sf bucusiri (bu-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bucuseashti (ascapitã) tsiva; arucutiri tu gãrgãlan; ascãpitari, scãpitari, ngljitari, angljitari, ãngljitari, mãcari, dipishiri
{ro: acţiunea de a înghiţi; înghiţire}
{fr: action d’ingurgiter, d’avaler; engloutissement}
{en: action of gulping down, of swallowing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãl-gãl!

gãl-gãl! (gắlŭ-gắlŭ) – zbor cari caftã s-aspunã vrondul faptu di-atsel tsi-arucuteashti tu gãrgãlan yin dit unã shishi cu gusha strimtã
{ro: interjecţie care imită sunetul ce-l face omul când bea vin}
{fr: interjection qui imite le son du vin quand on le boit}
{en: interjection imitating the sound of drinking wine}

§ gãlgãescu (gãl-gã-ĭés-cu) vb IV gãlgãii (gãl-gã-íĭ), gãlgãeam (gãl-gã-ĭámŭ), gãlgãitã (gãl-gã-í-tã), gãlgãiri/gãlgãire (gãl-gã-í-ri) – sorbu unã muljiturã (apã, yin, etc.) prit gãrgãlan, agonja sh-cu angljitãturi mãri; (trã muljituri, apã yin, etc.) curã cu un vrondu tsi sh-u-adutsi cu-atsel faptu di apa tsi curã dit unã shishi prit gusha-lj strimtã, di yinlu tsi treatsi prit gãrgãlanlu strimtu-a omlui, etc.
{ro: gâlgâi}
{fr: glouglouter}
{en: gulp down a liquid}
ex: sãndzili-lj gãlgãea prit gurã sh-nãri

§ gãlgãit (gãl-gã-ítŭ) adg gãlgãitã (gãl-gã-í-tã), gãlgãits (gãl-gã-ítsĭ), gãlgãiti/gãlgãite (gãl-gã-í-ti) – tsi easti surghit prit gãrgãlan, agonja sh-cu angljitãturi mãri; (muljiturã) tsi curã cu-un vrondu “gãl-gãl!”
{ro: gâlgâit}
{fr: glouglouté}
{en: gulped down}

§ gãlgãiri/gãlgãire (gãl-gã-í-ri) sf gãlgãiri (gãl-gã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã muljiturã curã cu-un vrondu tsi sh-u-adutsi cu-atsel faptu di apa tsi curã dit unã shishi prit gusha-lj strimtã, di yinlu tsi treatsi prit gãrgãlanlu strimtu-a omlui, etc.
{ro: acţiunea de a gâlgâi}
{fr: action de glouglouter}
{en: action of gulping down a liquid}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

glãcã

glãcã (glắ-cã) sf fãrã pl – partea di nuntru (ca unã sulinã) a gru-madzlui shi a cheptului di om prit cari treatsi mãcarea ngljitatã, dit gurã tu stumahi;
(expr: cãtã lj-arucã tu glãcã! = cãtã mãcari u-arucuteashti prit gãrgãlan, tsi ljuftã easti!)
{ro: esofag}
{fr: oesophage}
{en: esophagus}

§ glãcãescu (glã-cã-ĭés-cu) vb IV glãcãii (glã-cã-íĭ), glãcãeam (glã-cã-ĭámŭ), glãcãitã (glã-cã-í-tã), glãcãiri/glãcãire (glã-cã-í-ri) – mãc cu multã limãryii, ca un lup, fãrã s-ljau anasã; angljit (arucutescu prit gãrgãlan) cu-agunjii sh-fãrã s-ameastic multu mãcarea; glãpuescu, glupuescu, hlãpuescu, hãpuescu, bucusescu, angljit, ascapit
{ro: înghiţi pe nerăsuflate, înfulica, hăpăi, devora}
{fr: avaler hâtivement (avidement) comme un loup}
{en: swallow, devour, gulp down like a wolf}
ex: lu glãcui merlu (lu-ascãpitã, lu-arucuti prit gãrgãlan) unãshunã

§ glãcãit (glã-cã-ítŭ) adg glãcãitã (glã-cã-í-tã), glãcãits (glã-cã-ítsĭ), glãcãi-ti/glãcãite (glã-cã-í-ti) – (lucru) tsi easti ngljitat cu agunjii sh-fãrã anasã; glãpuit, glupuit, hlãpuit, hãpuit, bucusit, angljitat, ascãpitat
{ro: înghiţit pe nerăsuflate, înfulicat, hăpăit, devorat}
{fr: avalé hâtivement (avidement)}
{en: swallowed, devoured, gulped down}

§ glãcãiri/glãcãire (glã-cã-í-ri) sf glãcãiri (glã-cã-írĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi glãcãeashti tsiva; glãpuiri, glupuiri, hlãpuiri, hãpuiri, bucusiri, angljitari, ascãpitari
{ro: acţiunea de a înghiţi pe nerăsuflate, de a înfulica, de a hăpăi, de a devora; înghiţire, înfulicare, hăpăire, devorare}
{fr: action d’avaler hâtivement (avi-dement)}
{en: action of swallowing, of devouring, of gulping down}

§ glãpuescu (glã-pu-ĭés-cu) vb IV glãpuii (glã-pu-íĭ), glãpueam (glã-pu-ĭámŭ), glãpuitã (glã-pu-í-tã), glãpuiri/glãpuire (glã-pu-í-ri) – (unã cu glãcãescu)
ex: glãpui njarea di prisuprã; li glãpui pãn di unã, shasi cireapuri di pãnj; s-lji hirbem astarã shi s-lji glãpuim

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ngljit1

ngljit1 (ngljítŭ) vb I ngljitai (nglji-táĭ), ngljitam (nglji-támŭ), ngljitatã (nglji-tá-tã), ngljitari/ngljitare (nglji-tá-ri) – fac biutura sh-mãcarea (ciumulitã i niciumulitã) s-treacã din gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; arucutescu prit gãrgãlan mãcari i biuturã; angljit, ãngljit, ascapit, scapit, bucusescu, glãpuescu, glupuescu, hlãpuescu, hãpuescu, sorbu, etc.; (fig: ngljit = aravdu)
{ro: înghiţi}
{fr: ingurgiter, avaler}
{en: gulp down, swallow}
ex: ngljiti (ascapitã, aravdã) sh-tatsi; cãnili lu ngljitã (lu-ascãpitã); ficiorlu s-agiuca cu parãlu sh-lu ngljitã fãrã s-va; mizi putea sã ngljitã; ficiorlu aistu ari ngljitatã inima di pulj shi scuchi flurii; dishcljidea gura shi li ngljita (bucusea, ascãpita); voami dit pãnticã tsi ngljitash; ngljitai (fig: arãvdai) multi di omlu aestu; ngljitã (fig: arãvdã), mãrata, multi di la tuts din casã

§ ngljitat (nglji-tátŭ) adg ngljitatã (nglji-tá-tã), ngljitats (nglji-tátsĭ), ngljitati/ngljitate (nglji-tá-ti) – (mãcarea shi biutura) tsi ari tricutã din gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; arucutit tu gãrgãlan; angljitat, ãngljitat, ngljitsãt, angljitsãt, ãngljitsãt, ascãpitat, scãpitat, bucusit, glãpuit, glupuit, hlãpuit, hãpuit, surghit, etc.
{ro: înghiţit}
{fr: ingurgité, avalé}
{en: gulped down, swallowed}

§ ngljitari/ngljitare (nglji-tá-ri) sf ngljitãri (nglji-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ngljiti tsiva; arucutiri tu gãrgãlan; ascãpitari, scãpitari, ãngljitari, angljitari, angljitsãri, ãngljitsãri, ngljitsãri, bucusiri, glãpuiri, glupuiri, hlãpuiri, hãpuiri, surghiri, etc.
{ro: acţiunea de a înghiţi; înghiţire}
{fr: action d’ingurgiter, d’avaler; engloutissement}
{en: action of gulping down, of swallowing}
ex: tu ngljitari (tu-ascãpitari, cãndu ngljita tsiva) aduchea dor

§ angljit1 (an-gljítŭ) vb I angljitai (an-glji-táĭ), angljitam (an-glji-támŭ), angljitatã (an-glji-tá-tã), angljitari/angljitare (an-glji-tá-ri) – (unã cu ngljit1)
ex: vrea nyeadzã shi vrea lu-angljitã dinãoarã; nu pot s-angljit, mi doari gurmadzlu

§ angljitat (an-glji-tátŭ) adg angljitatã (an-glji-tá-tã), angljitats (an-glji-tátsĭ), angljitati/angljitate (an-glji-tá-ti) – (unã cu ngljitat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn