angucescu (an-gu-cĭés-cu) vb IV angucii (an-gu-cíĭ), anguceam (an-gu-cĭámŭ), angucitã (an-gu-cí-tã), anguciri/angucire (an-gu-cí-ri) – aflu cu mintea sh-giudicata mash (aduchescu, nj-yini ergu, noima, fãrã ca sã shtiu sigura) cum easti (cum va si s-facã) un lucru; dizleg unã angucitoari; nj-yini ergu (noimã) shi dzãc tsi va s-facã trãninti; angoci, ngoci, ãngucescu, ngucescu, gucescu, cucescu, angljicescu, angljici, ngljici, ngljicescu, aduchescu
{ro: ghici, descâlci}
{fr: deviner, démêler}
{en: guess, unravel}
ex: cãmpul albu, oili lãi, niscãnti ca pulj, alti ca gãi, cari li mutreashti nu li-anguceashti (nu li-aducheashti), mash cai li pashti, atsel li cunoashti (angucitoari: scriarea, scriitura); ma s-pots, angucea (aduchea) tsi am tu mãnã; altsã frig numalji shi l-angucescu splina; dicara s-frãndzi amaxea, multi cãljuri angucescu; nu-l vidzum, ma noi angucim cum cã easti nãs; anguci iu easti ascumtu
§ angoci (an-gócĭŭ) vb IV angucii (an-gu-cíĭ), anguceam (an-gu-cĭámŭ), angucitã (an-gu-cí-tã), anguciri/angucire (an-gu-cí-ri) – (unã cu angucescu)
§ angucit (an-gu-cítŭ) adg angucitã (an-gu-cí-tã), angucits (an-gu-cítsĭ), anguciti/angucite (an-gu-cí-ti) – aflat cum easti dealihea, mash cu mintea sh-cu giudicata (fãrã ca si sã shtii sigura di ma nãinti); tsi s-fatsi dupã cum ãlj yini ergu (noima); tsi s-featsi dupã cum dzãsh di ma nãinti; ãngucit, ngucit, gucit, cucit, angljicit, ngljicit, aduchit
{ro: ghicit, descâlcit}
{fr: deviné, démêlé}
{en: guessed, unraveled}
§ anguciri/angucire (an-gu-cí-ri) sf anguciri (an-gu-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anguceashti; atsea tsi ari angucitã cariva; ãnguciri, nguciri, guciri, cuciri, angljiciri, ngljiciri, aduchiri
{ro: acţiunea de a ghici, de a descâlci; ghicire, descâlcire}
{fr: action de deviner, de démêler}
{en: action of guessing, of unraveling}
§ ngucescu (ngu-cĭés-cu) vb IV ngucii (ngu-cíĭ), nguceam (ngu-cĭámŭ), ngucitã (ngu-cí-tã), nguci-ri/ngucire (ngu-cí-ri) – (unã cu angucescu)
ex: aclo ngucescu (angucescu) splina
§ ngoci (ngócĭŭ) vb IV ngucii (ngu-cíĭ), ngu-ceam (ngu-cĭámŭ), ngucitã (ngu-cí-tã), nguciri/ngucire (ngu-cí-ri) – (unã cu angucescu)
§ ngucit (ngu-cítŭ) adg ngucitã (ngu-cí-tã), ngucits (ngu-cítsĭ), nguciti/ngucite (ngu-cí-ti) – (unã cu angucit)
§ nguciri/ngucire (ngu-cí-ri) sf nguciri (ngu-círĭ) – (unã cu anguciri)
§ ãngucescu (ãn-gu-cĭés-cu) vb IV ãngucii (ãn-gu-cíĭ), ãnguceam (ãn-gu-cĭámŭ), ãngucitã (ãn-gu-cí-tã), ãnguci-ri/ãngucire (ãn-gu-cí-ri) – (unã cu angucescu)
ex: zborlu tsi vrets si ãngucits
§ ãngucit (ãn-gu-cítŭ) adg ãngucitã (ãn-gu-cí-tã), ãngucits (ãn-gu-cítsĭ), ãnguciti/ãngucite (ãn-gu-cí-ti) – (unã cu angucit)
§ ãnguciri/ãngucire (ãn-gu-cí-ri) sf ãnguciri (ãn-gu-círĭ) – (unã cu anguciri)
§ gucescu (gu-cĭés-cu) vb IV gucii (gu-cíĭ), guceam (gu-cĭámŭ), gucitã (gu-cí-tã), guciri/gucire (gu-cí-ri) – (unã cu angucescu)
ex: nj-guci tuti cãti nji s-au tihisitã tu banã, sh-buni sh-arali
§ gucit (gu-cítŭ) adg gucitã (gu-cí-tã), gucits (gu-cítsĭ), guciti/gucite (gu-cí-ti) – (unã cu angucit)
§ guciri/gucire (gu-cí-ri) sf guciri (gu-círĭ) – (unã cu anguciri) cucescu1 (cu-cés-cu) vb IV cucii (cu-cíĭ), cuceam (cu-cĭámŭ), cucitã (cu-cí-tã), cuciri/cucire (cu-cí-ri) – (unã cu angucescu)
§ cucit1 (cu-cítŭ) adg cucitã (cu-cí-tã), cucits (cu-cítsĭ), cuciti/cucite (cu-cí-ti) – (unã cu angucit)
§ cuciri1/cucire (cu-cí-ri) sf cuciri (cu-círĭ) – (unã cu anguciri)
§ angljicescu (an-glji-cĭés-cu) vb IV angljicii (an-glji-cíĭ), angljiceam (an-glji-cĭámŭ), angljicitã (an-glji-cí-tã), angljiciri/angljicire (an-glji-cí-ri) – (unã cu angucescu)
§ angljici (an-gljícĭŭ) vb IV angljicii (an-glji-cíĭ), angljiceam (an-glji-cĭámŭ), angljicitã (an-glji-cí-tã), angljici-ri/angljicire (an-glji-cí-ri) – (unã cu angucescu)
ex: angljici (anguci, aduchi) cãts paradz am tu gepi; vãrnu nu poati si ngljici (si-anguceascã) tsi am tu mãnã
§ angljicit (an-glji-cítŭ) adg angljicitã (an-glji-cí-tã), angljicits (an-glji-cítsĭ), angljiciti/angljicite (an-glji-cí-ti) – (unã cu angucit)
§ angljiciri/angljicire (an-glji-cí-ri) sf angljiciri (an-glji-círĭ) – (unã cu anguciri)
§ ngljicescu (nglji-cĭés-cu) vb IV ngljicii (nglji-cíĭ), ngljiceam (nglji-cĭámŭ), ngljicitã (nglji-cí-tã), ngljiciri/ngljicire (nglji-cí-ri) – (unã cu ngucescu)
§ ngljici (ngljícĭŭ) vb IV ngljicii (nglji-cíĭ), ngljiceam (nglji-cĭámŭ), ngljicitã (nglji-cí-tã), ngljiciri/ngljicire (nglji-cí-ri) – (unã cu ngucescu)
§ ngljicit (nglji-cítŭ) adg ngljicitã (nglji-cí-tã), ngljicits (nglji-cítsĭ), ngljiciti/ngljicite (nglji-cí-ti) – (unã cu ngucit)
§ ngljiciri/ngljicire (nglji-cí-ri) sf ngljiciri (nglji-círĭ) – (unã cu nguciri)
§ angucitoari/an-gucitoare (an-gu-ci-tŭá-ri) sf angucitori (an-gu-ci-tórĭ) – zboarã (multi ori ca unã njicã puizii di dauã-trei stihuri) tsi aspun hãrli-a unui lucru tsi easti alãsat nicunuscut shi lipseashti anguciri di-atsel tsi-ascultã; ngucitoari, angljicitoari, ngljicitoari, cucitoari, ngãlci-toari, tsinjiturã, tsiniturã
{ro: ghicitoari, cimilitură}
{fr: devinette}
{en: riddle, conundrum}
ex: angucits angucitoarea-a mea; vã bag a treilor cãti nã angucitoari
§ ngucitoari/ngucitoare (ngu-ci-tŭá-ri) sf ngucitori (ngu-ci-tórĭ) – (unã cu angucitoari)
§ cucitoa-ri/cucitoare (cu-ci-tŭá-ri) sf cucitori (cu-ci-tórĭ) – (unã cu angucitoari)
§ angljicitoari/angljicitoare (an-glji-ci-tŭá-ri) sf angljicitori (an-glji-ci-tórĭ) – (unã cu angucitoari)
§ ngljicitoari/ngljicitoare (nglji-ci-tŭá-ri) sf ngljicitori (nglji-ci-tórĭ) – (unã cu ngucitoari)
§ ngãlcitoari/ngãlcitoare (ngãl-ci-tŭá-ri) sf ngãlcitori (ngãl-ci-tórĭ) – (unã cu angucitoari)
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn