DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

angiur

angiur (an-gĭúrŭ) vb I angiurai (an-gĭu-ráĭ), angiuram (an-gĭu-rámŭ), angiuratã (an-gĭu-rá-tã), angiurari/angiurare (an-gĭu-rá-ri) – lj-dzãc a unui zboarã arushinoasi (slabi shi uruti) tra s-lu doarã sufliteashti; ngiur, prusvulisescu, prusvulsescu, tãxescu
{ro: înjura, insulta}
{fr: insulter, injurier}
{en: call names, swear, curse, insult}
ex: dupã dzeanã angiur sh-amirãlu; angiurãndalui pri dinãpoi; taha lu-angiurã ficiorlu pri drac; nacã ficiorlu ti-angiurã tsiva?

§ angiurat (an-gĭu-rátŭ) adg angiuratã (an-gĭu-rá-tã), angiurats (an-gĭu-rátsĭ), angiurati/angiurate (an-gĭu-rá-ti) – tsi easti agudit di zboarãli uruti shi slabi tsi-lj s-ari dzãsã; ngiurat, prusvulisit, prusvulsit, tãxit
{ro: înjurat, insultat}
{fr: insulté, injurié}
{en: called names, sworn, cursed, insulted}

§ angiura-ri/angiurare (an-gĭu-rá-ri) sf angiurãri (an-gĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-angiurã; ngiurari, prusvulisiri, prusvulsiri, tãxiri
{ro: acţiunea de a înjura, de a insulta; înjurare, insultare}
{fr: action d’insulter, d’injurier; injure}
{en: action of calling names, of swearing, of cursing, of insulting; insult}
ex: tu coadã-lj trãdzea nã angiurari-a amirãlui

§ ngiur (ngĭúrŭ) vb I ngiurai (ngĭu-ráĭ), ngiuram (ngĭu-rámŭ), ngiuratã (ngĭu-rá-tã), ngiurari/ngiurare (ngĭu-rá-ri) – (unã cu angiur)
ex: totna mi ngiurã; nu-ts fu duri cãti-nj featsish, pali s-mi ngiuri?; ti ngiurã vãr? tsi-ts lipseashti?; si ngiurarã ca lãilji, eara si sh-aspargã capitili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arigan

arigan (a-rí-ghan) sm ariganj (a-rí-ghanjĭ) – unã soi di plantã tsi poati s-creascã sh-agrã tu cãmpu ma, di-aradã, easti criscutã tu grãdinã di om, trã mushuteatsa-a ljei sh-ti anjurizma tsi u da, cu frãndzã shcurti, sivi, cu peri njits di dauli pãrtsã, cu lilici shiriti (chindisiti cu multi buei, galbinã, purtucalishi sh-aroshi, ahoryea i amisticati), mushati sh-anjurzitoari; lugurii scoasã dit frãndzãli uscati loati dit unã soi di arigan (planta) tsi s-bagã tu mãcãruri tra s-lã da unã mirudyeauã shi nustimadã ahoryea; rigan, mangiurami, mandzuranã
{ro: maghiran}
{fr: origan}
{en: oregano}

§ rigan (rí-ghan) sm riganj (rí-ghanjĭ) – (unã cu arigan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

as2

as2 (as) invar – (formã shcurtã di la zborlu las; vedz las/alas) lasã!, alasã!, ai!, aidi!, haidi!, etc.
{ro: lasă!, fie!, haide!}
{fr: que, sois, laisse faire, allons!, etc.}
{en: let, let it be!, let’s go!, etc.}
ex: as (alasã) s-hibã sh-caprã; as (las) si s-ducã; (las) as s-lu-angiurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

baltsotã

baltsotã (bal-tsó-tã) sf baltsoti/baltsote (bal-tsó-ti) – lilici criscutã tu grãdinã, mushatã sh-anjurzitoari, di-unã hromã amisticatã di galbin, purtucalish sh-arosh, cu frãndzã tsi sta andicra, unã fatsã di altã; mandzuranã, mangiurami
{ro: crăiţă}
{fr: oeillet d’Inde}
{en: french marigold}
ex: ca baltsota di pi pat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bascã

bascã (bás-cã) sf bãshti (bắsh-ti) – lãna (tutã) tsi si scoati di la unã oai tumtã; fãlcari;
(expr: basca-a mã-tai! = angiurãturã)
{ro: lâna tunsă de la o oaie}
{fr: la toison entière d’un mouton}
{en: entire fleece shorn from a sheep}
ex: aclo iu tundea basca di oai; nj-ari ti dari dzatsi bãshti (lãna tumtã di la dzatsi oi); dauã bãshti lãi; lãnã di bascã (di oai tumsã); fãlcari s-dzãtsi sh-la unã bascã di lãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cac1

cac1 (cácŭ) (mi) vb I cãcai (cã-cáĭ), cãcam (cã-cámŭ), cãcatã (cã-cá-tã), cãcari/cãcare (cã-cá-ri) – scot pãngãneatsã (spreamit, merdu, cãcat) dit mini prit cur; nj-fac apa-atsea groasa; es nafoarã;
(expr:
1: li cãcai = mi-aspãreai multu, lãhtãrsii, li umplui zmeanili, (curlu-nj) seaminã arov di fricã, etc.;
2: li cãcai lucrili; u cãcai huzmetea; mi cãcai analtu; etc. = li feci anapuda lucrili, intrai tu mãri sh-greali cripãri cu-atseali tsi feci;
3: l-lja cãcarea pri cicioari = lj-yini, sh-mizi poati s-ashteaptã si sh-facã apa-atsea groasa;
4: cã-ts cãcai tatã-tu; cacã-lj tatã-su; cacã-lu n cap, etc. = ndauã turlii di ngiurãturi)
{ro: se căca}
{fr: chier}
{en: shit}
ex: s-dusi si s-cacã (s-easã nafoarã); s-cacã tu arudz; cum ved, li cãcash
(expr: lãhtãrsish, li umplush zmeanili di fricã); du-ti la darats, cã-ts cãcai tatã-tu, cã-ts cãcai! (angiurãturã)

§ cãcat1 (cã-cátŭ) adg cãcatã (cã-cá-tã), cãcats (cã-cátsĭ), cãcati/cãcate (cã-cá-ti) – tsi sh-ari faptã apa-atsea groasa; ashi cum easti omlu i pravda dupã tsi ari ishitã nafoarã; ishit nafoarã
{ro: căcat}
{fr: chié}
{en: shit}
ex: cãcatã lugurii
(expr: du-si, bitisi, chiru ipotisea); va si shtibã umplutlu di cãcat, cã lu-ascuchi?

§ cãcari/cãcare (cã-cá-ri) sf cãcãri (cã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cacã (sh-fatsi apa-atsea groasa, easi nafoarã)
{ro: acţiunea de a se căca}
{fr: action de chier}
{en: action of shitting}
ex: l-lo cãcarea pri cicioari

§ cãcat2 (cã-cátŭ) sm cãcats (cã-cátsĭ) shi sn cãcati/cãcate (cã-cá-ti) – atsea (spreamitlu) tsi scoati omlu (pravda) dit el cãndu s-dutsi di easi nafoarã (dutsi si s-cacã); cacã, cãcãturã, merdu, spreamit, pãngãneatsã, pãngãnãtati; (fig:
1: cãcats, cãcãturi = (i) cuprii, lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva; (ii) zboarã goali, glãrinj, bãrcudii, papardeli, curcufexali, etc.; expr:
2: mãcã cãcat = dzãtsi glãrinj, minciunj, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ca-di-cãni/ca-di-cãne

ca-di-cãni/ca-di-cãne (cá-di-cắ-ni) sm ca-di-cãneanj (cá-di-cắ-neanjĭ) – zbor [angiurãturã, prishcurtari a zborlui “cãcat-di-cãni”], tsi-lj greshti a unui cãndu vrei s-lu fats di-arshini, di doi paradz, vrei s-lu cãtãfroniseshti, s-lu atimiseshti, s-lu tãpinuseshti, etc.
{ro: expresie de înjosire “căcat de câine!”}
{fr: terme d’injure qui signifie littéralement “merde de chien”}
{en: injurious term addres-sed to somebody, meaning literally: “dog shit!”}
ex: ah, cãni, ca-di-cãni (cãcat di cãni), zghili el nãoarã, s-ti bãgarim tu mãnã; s-ti-arãdã, ca-di-cãneanlu! (s-ti-arãdã cãcatlu di cãni!); pãngãn di cãni hii tini, ca-di-cãni, lj-u turnã aleptul gioni

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã