DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aerã

aerã (a-ĭé-rã) sf fãrã pl – vimtul tsi anvileashti tut loclu, di cari ari ananghi omlu tra s-bãneadzã, cu trãdzearea-a lui tu plimuni cãndu lja anasã; air, vimtu, erã, avai, hãvai, hãvã
{ro: aer}
{fr: air, brise, éther}
{en: air}
ex: anghilj cãntã tu aerã; mi duc nafoarã s-ljau aerã; tradzi aerã (suflã vimtu) n casã

§ air (á-irŭ) sm fãrã pl – (unã cu aerã)

§ erã (ĭé-rã) sf fãrã pl – (unã cu aerã)

§ airisescu (a-i-ri-sés-cu) (mi) vb IV airisii (a-i-ri-síĭ), airiseam (a-i-ri-seámŭ), airisitã (a-i-ri-sí-tã), airisiri/airisire (a-i-ri-sí-ri) – u-alãxescu aera tsi s-aflã ncljisã tu-un loc; fac s-intrã vimtu tu-un loc; fac s-avreadzã un loc; avredz
{ro: aerisi, răcori}
{fr: aérer, rafraîchir}
{en: air, refresh}
ex: airisim oda-atsea njica; cu ploaea di-aoaltadz s-airisi cãmpul

§ airisit (a-i-ri-sítŭ) adg airisitã (a-i-ri-sí-tã), airisits (a-i-ri-sítsĭ), airisiti/airisite (a-i-ri-sí-ti) – tsi ari loatã vimtu; tsi s-ari avratã; avrat
{ro: aerisit, răcorit}
{fr: aéré, rafraîchi}
{en: aired, refreshed}

§ airisiri/airisire (a-i-ri-sí-ri) sf airisiri (a-i-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-airiseashti tsiva; avrari
{ro: acţiunea de a aerisi, de a răcori}
{fr: action d’aérer, de rafraîchir}
{en: action of airing, of refreshing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anghil

anghil (án-ghilŭ) sm anghilj (án-ghiljĭ) – hiintsã din tser tsi fatsi ligãtura-a omlui cu Dumnidzãlu, vidzutã di crishtinj cu arpiti sh-cu hãri buni di mushuteatsã shi bunãtati; (fig: anghil = om nistipsit, tsi ari hãrli-a unui anghil)
{ro: înger}
{fr: ange}
{en: angel}
ex: s-dipusi din tser un anghil; ari un ficior, ca anghil (mushat); tsi shtii nãs? easti un anghil (om ca anghil, tsi ari hãrli-a unui anghil, nistipsit)

§ anghilush (an-ghi-lúshĭŭ) sm anghilush (án-ghi-lúshĭ) – anghil njic
{ro: îngeraş}
{fr: petit ange}
{en: little angel}
ex: anghilushlu-a nostru (njiclu-a nostru anghil)

§ anghilescu (an-ghi-lés-cu) adg anghileascã (an-ghi-leás-cã), anghileshtsã (an-ghi-lésh-tsã), anghileshti (an-ghi-lésh-ti) – tsi ari s-facã cu anghilj; tsi ari hãri di anghil; tsi sh-u-adutsi cu-un anghil; di anghil
{ro: îngeresc}
{fr: angélique}
{en: angelic}

§ arhanghil (ar-hán-ghilŭ) sm arhanghilj (ar-hán-ghiljĭ) – cãpii di anghilj
{ro: arhanghel}
{fr: archange}
{en: archangel}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

buiurdii/buiurdie

buiurdii/buiurdie (bu-ĭur-dí-i) sf buiurdii (bu-ĭur-díĭ) – dimãndarea tsi-lj si fatsi a unui tra s-adarã tsiva (cã va i cã nu va); dimãndu, dimãndari, dimãndãciuni, dimãndatã, cumandã, urdin, ordin, ordinii, pãrãnghilii, timbihi, timbii, emri, endolii, diatagmã, diitãyii
{ro: ordin}
{fr: ordre}
{en: ordin}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãfasi2/cãfase

cãfasi2/cãfase (cã-fá-si) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – verdzi di lemnu (her) astãsiti sh-ligati unã ningã-alantã cu loc gol namisa di eali cari s-bagã la firidz (tra s-nu intrã xenj), la mardzinea di-avlii, la mardzinea di scarã, di balconi (tra si s-tsãnã lumea shi s-nu cadã), etc.; verdzi di lemnu (metal) acãtsati unã di-alantã tsi s-bagã la firidã tra s-nu-alasã lunjina s-treacã, dzua i noaptea; canghil, pãrmac, parmac, pãrmachi, pãrmãclãchi
{ro: grilaj, jaluzele}
{fr: grille, jalousie}
{en: grate, grill, window blinds}

§ cãfashi2/cã-fashe (cã-fá-shi) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – (unã cu cãfasi2)

§ cãfãsar2 (cã-fã-sárŭ) sm cãfãsari (cã-fã-sárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi cãfãsi
{ro: fabricant sau vânzător de grilaje, jaluzele}
{fr: fabriquant ou vendeur de grilles ou jalousies}
{en: maker or seller of grates or window blinds}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

canghil

canghil (cán-ghilŭ) sn canghili/canghile (cán-ghi-li) – verdzi di her (lemnu) astãsiti sh-ligati unã ningã-alantã cu loc gol namisa di eali (cari s-bagã la mardzinea di balconi, udã, scarã tra si s-tsãnã lumea shi s-nu cadã); cãfasi, pãrmac, parmac, pãrmachi, pãrmãclãchi
{ro: zăbrea}
{fr: grille, grillage}
{en: grate, grill}
ex: pri canghili ma-nj ti-alinai; canghili di her avea balconea; canghili di lemnu dispãrtsa udadzlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cumandã

cumandã (cu-mán-dã) sf cumãndzã (cu-mắn-dzã) –
1: angãtanlu (frundida, gailelu) tsi-l poartã cariva trã un lucru; chivirnisirea tsi u fatsi cariva trã lucrili-a casãljei (a ducheaniljei, a hoarãljei, a ascheriljei, etc.) tra s-njargã tuti-ambar; bãgarea di-unã parti di lucrili (paradzlji, etc.) tsi li ari omlu tora, tra s-li aibã trã ma nãpoi, cãndu va s-aibã ananghi; angãtanlu cu cari aspardzi un om paradzlji tra s-lj-agiungã; angãtan, frundidã, gaile; chivirnisiri, chivãrsiri, nicuchiripsiri, cumãndãrsiri, icunumii, etc.;
2: dimãn-darea tsi-lj si fatsi a unui tra s-adarã tsiva (cã va i cã nu va); ordin, urdin, dimãndu, dimãndari, dimãndatã, dimãndãciuni, pãrãnghilii, timbihi, timbii, endolii, emri, diitãyii, buiurdii
{ro: grije, economie; comandă, ordin}
{fr: soin, économie; commande, ordre}
{en: care, economy; order}
ex: nj-feci cumandã (icunumii, bãgari di-unã parti) di tuti

§ cumãndãrsescu (cu-mãn-dãr-sés-cu) vb IV cumãndãrsii (cu-mãn-dãr-síĭ), cumãndãrseam (cu-mãn-dãr-seámŭ), cumãndãrsitã (cu-mãn-dãr-sí-tã), cumãndãrsiri/cu-mãndãrsire (cu-mãn-dãr-sí-ri) –
1: lã am frundida sh-li ursescu lucrili tsi li am ti-adrari; nicuchiripsescu lucrili-a casãljei (a ducheaniljei, a hoarãljei, a ascheriljei, etc.) tra s-njargã tuti-ambar;
2: fac (dau) cumãndzã; chivirnisescu, chivãrsescu, nicuchi-ripsescu, icunumisescu
{ro: îngriji, economisi, administra; comanda}
{fr: surveiller, soigner, économiser, administrer; commander}
{en: watch over, take care of, economize, administer; command}
ex: nã cumãndãrsi ghini (nã mutri ghini, n-avu angã-tanlu, nã purtã gailelu, etc.)

§ cumãndãrsit (cu-mãn-dãr-sítŭ) adg cumãndãrsitã (cu-mãn-dãr-sí-tã), cumãndãrsits (cu-mãn-dãr-sítsĭ), cumãndãrsiti/cumãndãrsite (cu-mãn-dãr-sí-ti) – tsi easti mutrit di anãnghiurli tsi ari; tsi easti chivirnisit, chivãrsit, nicuchi-ripsit, icunumisit; tsi-lj si fatsi cumandã
{ro: îngrijit, economisit, administrat; comandat}
{fr: surveillé, soigné, économisé, admi-nistré; commandé}
{en: watched over, taken care of, economized, administered; commanded}

§ cumãndãrsiri/cumãndãrsire (cu-mãn-dãr-sí-ri) sf cumãndãrsiri (cu-mãn-dãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cumãndãrseashti; chivirnisiri, chivãrsiri, nicuchiripsiri, icunumisiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

diatagmã

diatagmã (dhi-ĭá-tagh-mã) sf diatagmi/diatagme (dhi-ĭá-tagh-mi) – ordin (nom) dat di chivernisi (sh-multi ori scriat shi alichit prit stiznjili di pit cãljuri); dimãndarea tsi-lj si fatsi a unui tra s-adarã tsiva (cã va i cã nu va); dimãndu, dimãndari, dimãndãciuni, dimãndatã, urdin, ordin, ordinii, pãrãnghilii, timbihi, timbii, emri, endolii, diitãyii, buiurdii
{ro: ordin, ordonanţă}
{fr: ordre, ordonnance}
{en: order, regulation}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã