|
|
angear
angear (an-gĭárŭ) sn – vedz tu hãngear
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hãngearcheptu1
cheptu1 (chĭép-tu) sn chepturi (chĭép-turĭ) – partea din fatsã shi nsus a omlui (namisa di doauãli bratsi sh-di la gushi pãnã la pãnticã); sin, tsãtsã;
(expr:
1: (njic) di pi cheptu = (njic) tsi sudzi ninga di la sin;
2: cheptu cu cheptu = fatsã n fatsã;
3: dau cheptu cu = (i) andãmãsescu, astalj; (ii) mi-alumtu cu;
4: tsãn cheptu = vãstãxescu, dãnãsescu tu-alumtã;
5: dau ãn cheptu = giur sã-nj ljau ahtea, s-lj-u plãtescu [zborlu yini di-aclo cã adetea easti ca, atsel tsi giurã sã-sh scoatã ahtea pri cariva, s-agudeashti cu bushlu pi cheptu];
6: stau cu mãnjli n cheptu = stau sh-nu fac tsiva, nu dau vãrnu agiutor; stau cu mãnjli n sin;
7: (easti cu) soarili (steaua, luna) pi cheptu = multu di multu mushat, cum nu ari altu tu lumi; cu steaua (soarili, luna) pi frãmti;
8: penurã tu cheptu = dor, mirachi, sivdai mari tsi nu-ari vindicari)
{ro: piept, sân}
{fr: poitrine, sein}
{en: chest, breast, bosom}
ex: truoarã ãsh disfeatsi mushatlu cheptu; lu-agudi tu cheptu; sh-aplicã caplu tu cheptu di-arshini; sh-aplicã caplu tu cheptu shi armasi minduit; fudzi ficiorlu acasã nvirinat, shi cu caplu pri cheptu; la cheptu (sin) si-l strindzi; chepturli a lor, acupiriti cu asimi, anyilicea di diparti la soari; cheptul: mash yeamãndzi, mash asimi; a lui cheptu, nã curii; scoasi hãngearlu shi-l plãntã tu cheptul a stihiului; cu chepturli ndupãrãti di dzinuclji; na iu da cheptu
(expr: s-astalji) cu un lup; featili di pi cheptu (tsi sug ninga, di tsãtsã); ari un njic di cheptu (di sin, tsi sudzi ninga); tsãnu cheptu
(expr: dãnãsi, vãstãxii); nu s-tsãni cheptu
(expr: nu lã u pots, nu pots s-dãnãseshti tu-alumtã) cu armãnjlji; un ficior cu steaua tu frãmti sh-cu soarili tu cheptu
(expr: multu di multu mushat); mi hãrsii c-aflai surãri, dicãt am un dor, nã penurã tru cheptu
(expr: mirachi mari tsi nu-ari yitrii); haidi, mori cãtsauã! sh-u deadi n cheptu chirutlu, s-nu tsi-u scot io, pri numã s-nu-nj dzãts!
§ chiptos (chip-tósŭ) adg chiptoasã (chip-tŭá-sã), chiptosh (chip-tóshĭ), chiptoasi/chiptoase (chip-tŭá-si) – cu cheptul largu
{ro: pieptos}
{fr: qui a une large poitrine}
{en: with a large chest}
ex: cal chiptos (cu cheptul largu) sh-cu caplu njic; sh-u strimsi la chiptoslu a lui sin
§ chiptar (chip-tárŭ) sn chiptari/chiptare (chip-tá-ri) – geachet fãrã mãnits; cumatã di pãndzã albã tsi muljerli u poartã pi cheptu; cheptar, cheptu
crãsht!
crãsht! (crắsht) inter – zbor cari caftã s-aspunã cum s-avdi unã coardã (apalã) cãndu talji tsiva (ca un cap di om, bunãoarã); crasht, hrãsht, hãrshti, hãrsht
{ro: interjecţie care imită sunetul unei săbii când taie repede ceva}
{fr: interjection qui imite le son d’une épée qui coupe rapidement quelque chose}
{en: interjection imitating the sound of a sword rapidly cutting something}
ex: tradzi buzduganea shi crãsht! crãsht! li tãlje pãn di unã; crãsht! (dinapandiha s-talji) caplu!
§ crasht! (crásht) inter – (unã cu crãsht!)
ex: crasht! cu hãngearlu sh-caplu cãdzu
§ hrãsht! (hrắsht) inter – (unã cu crãsht!)
§ hãrsht! (hắrsht) inter – (unã cu crãsht!)
§ hãrshti! (hắrshtĭ) inter – (unã cu crãsht!)
ex: ma ficiorlu, hãrshti! unã cu coarda
§ hrãshtuescu (hrãsh-tu-ĭés-cu) vb IV hrãshtuii (hrãsh-tu-íĭ), hrãshtueam (hrãsh-tu-ĭámŭ), hrãsh-tuitã (hrãsh-tu-í-tã), hrãshtuiri/hrãshtuire (hrãsh-tu-í-ri) – talj caplu (a unui om) cu coarda
{ro: decapita}
{fr: décapiter}
{en: decapitate}
ex: lj-hrãshtuirã caplu cu coarda
§ hrãshtuit (hrãsh-tu-ítŭ) adg hrãshtuitã (hrãsh-tu-í-tã), hrãshtuits (hrãsh-tu-ítsĭ), hrãshtuiti/hrãshtuite (hrãsh-tu-í-ti) – tsi-lj s-ari tãljatã caplu cu coarda
{ro: decapitat}
{fr: décapité}
{en: decapitated}
§ hrãsh-tuiri/hrãshtuire (hrãsh-tu-í-ri) sf hrãshtuiri (hrãsh-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-talji un cap cu coarda
{ro: acţiunea de a decapita; decapitare}
{fr: action de décapiter}
{en: action of decapitating}
hãngearã
hãngearã (hãn-gĭá-rã) sf – vedz tu hãngear
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hãngearhãngear
hãngear (hãn-gĭárŭ) sn hãngeari/hãngeare (hãn-gĭá-ri) – armã di mãnã sumigoasã shi tãljitoasã, cari sh-u-adutsi cu-unã acamã (alaz, cãtsut) gribuitã (ncusuratã); cãtsut mari di hãsap; hãngearã, angear
{ro: hanger}
{fr: poignard recourbé}
{en: curved dagger}
ex: purta cu nãs hãngearlu; hãngearili suntu tãljoasi; culac di grãn tu loclu di hãngear; hãngearili di hãsachi suntu shcurti shi lãrdzi; cu un hãngear ãl strãpundzi; scoasi hãngearlu shi-l plãntã tu cheptul a stihiului
§ hãngearã (hãn-gĭá-rã) sf hãngeari/hãngeare (hãn-gĭá-ri) – (unã cu hãngear)
§ angear (an-gĭárŭ) sn angeari/angeare (an-gĭá-ri) – (unã cu hãngear)
hãnjar
hãnjar (hãn-jĭárŭ) sn hãnjari/hãnjare (hãn-jĭá-ri) – [bãgats oarã cã tu-aestu zbor, gramatili “n” shi “j” s-avdu ahoryea]; scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar [nom astãsit la simpozionlu di Bituli dit anlu 1997]; vedz hãngear
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãpãngeari/pãngeare
pãngeari/pãngeare (pãn-gĭá-ri) sf pãngeri (pãn-gérĭ) – unã soi di earbã criscutã di om tu bãhce trã frãndzãli tsi au mardzina tãljiatã ahãnda (cari s-bagã tu pita di veardzã) shi trã arãdãtsina-a ljei (ca unã pãtatã njicã) cãrnoasã, albã i aroshi, cari (i) s-mãcã ashi cum easti proaspitã i heartã (tu mãcãruri icã tu salatã cu puscã sh-untulemnu), icã (ii) easti faptã zahari; pangearyi, ripani, aripani, rãpani
{ro: sfeclă}
{fr: betterave}
{en: beet}
§ pangearyi/pangearye (pan-gĭár-yi) sf pangeryi/pangerye (pan-gĭér-yi) – (unã cu pãngeari)
pangearyi/pangearye
pangearyi/pangearye (pan-gĭár-yi) sf – vedz tu pãngeari
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pãngeariplantã
plantã (plán-tã) sf planti/plante (plán-ti) – atsea tsi creashti dit loc (ca, bunãoarã, earba, pomlu, lilicea, ayita, etc.) sh-cari ari di-aradã (ma nu totna) unã-arãdãtsinã, un trup, alumãchi, frãndzã, lilici, etc.; curpit;
(expr:
1: plantã dicurativã; plantã urnamintalã = plantã cu unã, icã ma multi pãrtsã mushati (trup, lumãchi, frãndzã, lilici), cari creashti natural icã easti criscutã di om tu grãdinj, tra s-mushutsascã locurli;
2: plantã inferioarã = plantã simplã, aplo, cama di nghios, tsi poati s-aibã clurufilã ma, multili ori, easti fãrã clurufilã;
3: plantã limnoasã = plantã cu lemnu tu-arãdãtsinã, trup sh-alumãchi;
4: plantã irboasã = earbã;
5: plantã liguminoasã; plantã ligumiculã = unã fumealji di planti tsi au pãrtsã buni trã mãcari, di-aradã fructili pãstãlj, tsi creashti agrã pri cãmpu i easti criscutã maxus di om tu grãdinj ca unã zãrzãvati;
6: plantã parazitã = plantã cari s-hrãneashti cu seva (dzama) di la alti planti;
7: plantã anualã – plantã (di-aradã irboasã) cari nu bãneadzã ma multu di-un an;
8: plantã perenã – plantã irboasã cari bãneadzã ma multsã anj;
9: plantã saprofitã = plantã cari s-hrãneashti cu putridzãnj;
10: plantã textilã = plantã dit cari si scot hiri trã tsãseari)
{ro: plantă}
{fr: plante}
{en: plant}
§ plãntu (plắn-tu) vb I plãntai (plãn-táĭ), plãntam (plãn-támŭ), plãntatã (plãn-tá-tã), plãntari/plãntare (plãn-tá-ri) – hig unã plantã njicã cu-arãdãtsinã tu loc (arãsad, tumatã, arburi, pom, etc.) tra s-creascã shi si s-facã mari; fac un lucru (cutsut, par, penurã, etc.) s-intrã cu zorea sh-ahãndos tu-un altu lucru (trup, loc, scãndurã, etc.); hig tsiva tu-un lucru chipitos; mplãntu, hig, nhig, bag; (fig:
1: mi plãntu = mi curdusescu tu-un loc sh-nu mata mi min di-aclo;
2: lj-u plãntu = lj-u-alas fãrã s-lu ntreb, cã va i cã nu va)
{ro: împlânta, înfige, planta}
{fr: planter, enfoncer}
{en: plant, drive (stake, tree into the ground), sink (into the mud, the sea)}
ex: scoasi hãngearlu shi-l plãntã (hipsi) tu cheptul a stihiului; sh-featsi ningã cali nã cãlivã shi deavãrliga plãntã (bãgã s-creascã) ayinji; plãntai (bãgai tu loc ta s-creascã) multsã ponj; l-plãntat (bãgat tu loc) merlu?; plãntã trei meri shi trei prunj tu grãdinã cãtrã bisearicã; agalea-agalea, li plãntã penurli (bãtu, bãgã, ncurfusi) shi s-alinã pri pãlati; mi plãntash (mi dusesh, mi curdusish) la hilj-ta sh-mi-alãsash aclo dauã sãhãts; lãmbãdz di tsearã ea-ts plãntã; lj-plãntã (lj-hipsi) cutsutlu pri dinãpoi al Dona sh-lu-alasã mortu; iu s-plãntã (fig: s-curduseashti), aclo armãni, cu mizia lu scolj
ripani2/ripane
ripani2/ripane (ri-pá-ni) sf ripãnj (ri-pắnjĭ) – unã soi di earbã criscutã di om tu bãhce trã frãndzãli tsi au mardzina tãljiatã ahãnda (cari s-bagã tu pita di veardzã) shi trã arãdãtsina-a ljei (ca unã pãtatã njicã) cãrnoasã, albã i aroshi, cari (i) s-mãcã ashi cum easti proaspitã i heartã (tu mãcãruri icã tu salatã cu puscã sh-untulemnu), icã (ii) easti faptã zahari; aripani, rãpani, pãngeari
{ro: sfeclă}
{fr: betterave}
{en: beet}
§ aripani2/aripane (a-ri-pá-ni) sf aripãnj (a-ri-pắnjĭ) – (unã cu ripani2)
§ rãpani/rãpane (rã-pá-ni) sf rãpãnj (rã-pắnjĭ) – (unã cu ripani2)
shicher
shicher (shi-chĭérŭ) sn shicheruri (shi-chĭé-rurĭ) – lugurii multu dultsi tsi s-aflã tu multi planti (pãngearea, cãlamea di zahãri, etc.) dit cari si scoati shi s-mãcã (tu loc di njari) ca crustali njits shi di-aradã albi; zahãri, zahari;
(expr: top di shicher = cumatã di zahãri iu crustalili suntu alichiti)
{ro: zahăr}
{fr: sucre}
{en: sugar}
ex: cama dultsi sh-di njari sh-di shicher; shicherlu easti eftin ma cafeea easti scumpã; dã-nj un top di shicher sã-nj bag tu ceai
§ shichirgirii/shichirgirie (shi-chir-gi-rí-i) sf shichirgirii (shi-chir-gi-ríĭ) – ducheanea iu s-vindu (sh-cãtivãrãoarã iu s-mãcã) dultsenj
{ro: cofetărie}
{fr: confiserie}
{en: confectioner’s shop}
ex: la shichirgiria-alantã easti shi lucumi shi dultsenjli suntu ma buni; nã filipsim doilji tu unã shichirgirii
§ shichirgi (shi-chir-gí) sm shichirgeadz (shi-chir-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi dultsenj
{ro: cofetar}
{fr: confiseur}
{en: confectioner}
ex: nu suntu multsã shichirgeadz bunj
§ shecherliu (shĭe-chĭer-líŭ) adg shecherlii/shecherlie (shĭe-chĭer-lí-i), shecherlii (shĭe-chĭer-líĭ), shecherlii (shĭe-chĭer-líĭ) – hromã tsi sh-u-adutsi cu-atsea aspusã di zahari; hromã tsi nu easti ni lai ni albã ma s-aflã iuva namisa di eali; bagav, siv, griv, psar, sumolcu, sãin
{ro: cenuşiu, de culoarea zahărului}
{fr: grisâtre, de la couleur du sucre}
{en: greyish, that has the colour of sugar}
ex: cu-unã shchepi shecherlii (sivã, grivã)
§ nebetshicher (ne-bet-shi-chĭérŭ) sn nebetshicheruri (ne-bet-shi-chĭé-rurĭ) [bãgats oarã cã, di itia cã zborlu “nebetshicher” easti faptu dit alichirea-a dauãlor zboarã, “nebet” shi “shicher”, gramatili “tsh” s-avdu: “t-sh” nu “ts-h”] – cumãts mãri di zahari multu curatã, faptã prota siropi sh-deapoea, peagalea faptã crustali limpidi prit cari treatsi shi s-veadi lunjina; pitruzahari, candyiu
{ro: candel, zahăr cristalizat}