DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

angãrlim

angãrlim (an-gãr-límŭ) (mi) vb I angãrlimai (an-gãr-li-máĭ), angãrlimam (an-gãr-li-mámŭ), angãrlimatã (an-gãr-li-má-tã), angãrlimari/angãrlimare (an-gãr-li-má-ri) – mi-acats cu mãnjli di-un loc sh-di altu tra s-pot s-mi-alin pi-un arburi (pi-unã shcãmbã mari, pi-anifurlu-a unui munti arãpos, etc.); ascalnu, ascalin
{ro: căţăra}
{fr: (s’)accrocher, grimper en s-accrochant}
{en: climb}
ex: angãrlimãnda, angãrlimãnda (ascãlnãnda), si stricurã; pots s-ti-angãrlinj?; nã eadirã veardi s-angãrlima (s-ascãlna) cãtrã nsus; acasã lu-angãrlima ficiorlji (s-alina, s-ascãlna pri el)

§ angãrlimat (an-gãr-li-mátŭ) adg angãrlimatã (an-gãr-li-má-tã), angãrlimats (an-gãr-li-mátsĭ), angãrlimati/angãrlimate (an-gãr-li-má-ti) – tsi s-ari acãtsatã cu mãnjli di-un loc sh-di altu tra s-poatã si s-alinã pri tsiva; ascãlnat, aspindzurat
{ro: căţărat}
{fr: accroché, grimpé}
{en: climbed}
ex: angãrlimati prit creacuri

§ angãrlimari/angãrlimare (an-gãr-li-má-ri) sf angãrlimãri (an-gãr-li-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si angãrlimã; ascãlnari, spindzurari
{ro: acţiunea de a (se) căţăra; căţărare}
{fr: action de (s’)accrocher, de grimper en s-accrochant}
{en: action of climbing}
ex: dorlu di angãrlimari

§ ngãrlim (ngãr-límŭ) (mi) vb I ngãrlimai (ngãr-li-máĭ), ngãrlimam (ngãr-li-mámŭ), ngãrlimatã (ngãr-li-má-tã), ngãrlimari/ngãrlimare (ngãr-li-má-ri) – (unã cu angãrlim)
ex: pãnã s-dzãts tsintsi, murarlu s-angãrlimã sti plup; un sharpi s-avea ngãrlimatã pi arburi; ngãrlimãnda, ngãrlimãnda si stricurã prit firidã

§ ngãrlimedz (ngãr-li-médzŭ) (mi) vb I ngãrlimai (ngãr-li-máĭ), ngãrlimam (ngãr-li-mámŭ), ngãrlimatã (ngãr-li-má-tã), ngãrlimari/ngãrlimare (ngãr-li-má-ri) – (unã cu angãrlim)
ex: mi ngãrlimã cu dauãli mãnj digushi; sharpili lji s-avea ngãrlimatã (anvãrtitã ca un culac deavãrliga) di cicior

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ascalnu

ascalnu (as-cál-nu) (mi) vb I ascãlnai (as-cãl-náĭ), ascãlnam (as-cãl-námŭ), ascãlnatã (as-cãl-ná-tã), ascãlnari/ascãlnare (as-cãl-ná-ri) – mi-acats cu mãnjli di-un loc sh-di altu tra s-pot s-mi-alin pi-un arburi (pi-unã shcãmbã mari, pi-anifurlu-a unui munti arãpos, etc.); acats un lucru di tsiva sh-lu-alas s-aspindzurã cãtrã nghios; ascalin, angãrlim, spindzur, aspindzur acats (di tsiva);
(expr:
1: nji s-ascalnã (tu gushi) = nj-armasi tsiva (tu gushi; nji s-astãmãtsi unã cumatã di mãcari tu gãrgãlan shi nu pot s-u ngljit);
2: lu-ascalnu di gushi = lu-anciup)
{ro: atârna, căţăra, suspenda}
{fr: (s’)accrocher, suspendre}
{en: hook, hang up}
ex: lji s-acãtsã, ningã un arãu, nelu di un lemnu, shi aclo armasi ascãlnat; mi ascãlnai (mi-acãtsai cu bratsãli sh-mi-alinai) pri prun; ascalnã-ti (acatsã-ti) di el; ascãlnats-lu (acãtsats-lu, spindzurats-lu) di alumachi; a lui nu-lj s-ascalnã
(expr: nu-lj s-acatsã tu gãrgãlan) dip tsiva; cu oslu di gãljinushi, tsi-l mãcã, shi lji s-ascãlnã
(expr: lji s-acãtsã tu gãrgãlan); lu-ascãlnã
(expr: lu-anciupã) di gushi

§ ascãlnat (as-cãl-nátŭ) adg ascãlnatã (as-cãl-ná-tã), ascãlnats (as-cãl-nátsĭ), ascãlnati/ascãlnate (as-cãl-ná-ti) – tsi s-ari alinatã pri tsiva cu angãrlimarea; tsi easti acãtsat di-un lucru sh-alãsat s-aspindzurã cãtrã nghios; angãrlimat, spindzurat, aspindzurat, acãtsat, anciupat, etc.
{ro: atârnat, căţărat, suspendat}
{fr: ac-croché, suspendu}
{en: hooked; hung up}
ex: cucoashi nu-armasi ascãlnatã (spindzuratã)!

§ ascãlnari/ascãlnare (as-cãl-ná-ri) sf ascãlnãri (as-cãl-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-ascalnã; angãrlimari, spindzurari, aspindzurari, acãtsari, anciupari, etc.
{ro: acţiunea de a atârna, de a căţăra, de a suspenda; atârnare, căţărare, suspendare}
{fr: action de (s’)accrocher, de suspendre}
{en: action of hooking, of hanging up}

§ ascalin (as-cá-linŭ) (mi) vb I ascãlinai (as-cã-li-náĭ), ascãlinam (as-cã-li-námŭ), ascãlinatã (as-cã-li-ná-tã), ascãlinari/ascãlinare (as-cã-li-ná-ri) – (unã cu ascalnu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

spindzur

spindzur (spín-dzurŭ) (mi) vb I spindzurai (spin-dzu-ráĭ), spin-dzuram (spin-dzu-rámŭ), spindzuratã (spin-dzu-rá-tã), spindzura-ri/spindzurare (spin-dzu-rá-ri) – capitlu-a unui lucru lu-acats di tsiva, sh-lu-alas alantu capit s-cadã cãtrã nghios fãrã-andoapir; (tra s-lu vatãm un om), ãlj bag unã funi deavãrliga di gushi, sh-lu-alas s-cadã fãrã-andoapir cãtrã n ghios; aspindzur, acats, ascalnu;
(expr:
1: om spindzurat! = om multu-arãu, tihilai, andihristu, blistimat;
2: spindzur caplu = aplec caplu cã nj-easti arshini;
3: si spindzurã di mini = s-acatsã, yini dupã mini;
4: spindzur nãrli = dipun nãrli cãndu tsiva nu mi-arãseashti, chicusescu, mi cãrteashti;
5: ãnj spindzur tãmbarea = mi curdusescu tu-un loc sh-nu voi s-fug;
6: s-lji spindzuri apala di gushi! = easti multu gioni!;
7: va tsã spindzur lingura = nu va tsã dau tsiva s-mãts;
8: lu-alas lucrul spindzurat = lu-alas lucrul ashi cum easti, nibitisit, nidizligat, cã nu pot s-lji dau di cali;
9: canda-l duc s-lu spindzurã = canda sh-chiru tutã ilpida, ahãt deaspir easti)
{ro: spânzura, atârna, agăţa}
{fr: (se) pendre, (s’)accrocher}
{en: hang}
ex: spindzurats bãrbatlu-a meu, cã a njia-nj yini-andralã; spindzurã-mi di grendã; spindzurã-nj (acatsã-nj di tsiva) tufechea; calotihã di tini cã mash ti spindzurarã; spindzurarã tsintsi furi tu pãzari; ari tsintsi ficiori spindzurats
(expr: blistimats); aoa va sã spindzurãm tãmbarea
(expr: va nã shidem, curdusim) aestã noapti; arcoarea, fãrã leamni, shi spindzurã tãmbarea
(expr: vinji arcoarea sh-nu mata fudzi, s-curdusi ghini-aoatsi); gioni, s-lji aspindzuri apala di gushi
(expr: multu gioni); shi spindzurã nãrli nã palmã nghios
(expr: s-cãrti, si nvirinã multu)

§ spindzurat (spin-dzu-rátŭ) adg spindzuratã (spin-dzu-rá-tã), spindzurats (spin-dzu-rátsĭ), spin-dzurati/spindzurate (spin-dzu-rá-ti) – tsi easti acãtsat di tsiva di-un capit shi alãsat s-cadã fãrã andoapir di-alantu capit; aspindzurat, acãtsat, ascãlnat
{ro: spânzurat, atârnat, agăţat; blestemat, nemernic}
{fr: pendu, accroché; baissé, embrouillé, coquin}
{en: hanged}
ex: easti spindzurat (spindzurat di gushi icã angãrlimat, ascãlnat) di cucosh; cu caplu spindzurat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn