DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ansar1

ansar1 (an-sárŭ) vb IV shi II ansãrii (an-sã-ríĭ), ansãream (an-sã-reámŭ), ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) shi ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) – mi-aruncu cãtrã nghios dit-un loc ma-analtu; mi-aruc (mi hiumusescu, mi-aleapid) pri cariva (di-iuva icã dit-un loc tu-un altu); mi-aleapid nsus cu putearea-a cicioarilor tra s-cad deapoea nãpoi pri loc; nsar, sar, antrisar, astrisar, andrisar, andisar, alsar, arsar, arãsar, mi hiumusescu, mi-aleapid, mi sãlghescu, asaltu, saltu
{ro: sări, se repezi}
{fr: sauter}
{en: jump, leap}
ex: ansãrirã (s-alipidarã) di dupã fadz; lj-ansãri cheatra trãsh ãnclo; lamnja ansãri shi-lj dzãsi; ascumtã dupã un gãbjeu, ansãri shi dzãsi; featsirã numtã mari, giucarã sh-ansãrirã; ansãrii (mi-arcai pristi, andrisãrii) hãndachea

§ ansãrit (an-sã-rítŭ) adg ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãrits (an-sã-rítsĭ), ansãriti/an-sãrite (an-sã-rí-ti) – (atsel) tsi s-arcã dit-un loc tu altu; tsi s-arcã cãtã nghios dit un loc ma-analtu; (lucrul) pristi cari s-ari arcatã (ansãritã) cariva; nsãrit, sãrit, antrisãrit, astrisãrit, andrisãrit, andisãrit, alsãrit, arsãrit, arãsãrit, hiumusit, alipidat, sãlghit, asãltat, sãltat
{ro: sărit, repezit}
{fr: sauté}
{en: jumped, leaped}
ex: gardul easti ansãrit

§ ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) sf ansãriri (an-sã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ansari; ansãreari, nsãriri, sãriri, antrisãriri, astrisãriri, andrisãriri, andisãriri, alsãriri, arsãriri, arã-sãriri, hiumusiri, alipidari, sãlghiri, asãltari, sãltari
{ro: acţiunea de a sări, de a se repezi; sărire, repezire}
{fr: action de sauter}
{en: action of jumping, of leaping}

§ ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) sf ansãreri (an-sã-rérĭ) – (unã cu ansãriri)

§ ansãriturã (an-sã-ri-tú-rã) sf ansãrituri (an-sã-ri-túrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cari ansari tsiva; ansãriri, antrisãturã, saltã
{ro: săritură}
{fr: saut, bond}
{en: jump, leap}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prag

prag (prágŭ) sn praguri (prá-gurĭ) – partea di nghios (praglu di nghios) a curnidãljei di ushi (poartã), niheam ma nsus di loc, pristi cari lipseashti s-treacã omlu tsi va s-intrã i s-easã din casã (ubor); partea di nsus (praglu di nsus)a curnidãljei di ushi (poartã) sum cari treatsi omlu tsi va s-intrã i s-easã din casã (ubor); preag;
(expr:
1: nu-lj calcu (trec) praglu (a casãljei) = nu lj-intru n casã; nu-l voi, escu ncãceat cu el;
2: bag ciciorlu n prag = cãrshilãtisescu vãrtos atseali tsi va s-facã cariva; caftu vãrtos si s-facã cum voi mini;
3: nu-andrisãri praglu di ushi pãnã tora = nu-ari ishitã ninga dit hoarã, dit loclu-a lui;
4: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = va s-u pats prota tra s-ti-aveglji ma nãpoi tra s-nu mata fats trãninti idyea soi; cari s-upãreashti tu lapti (tu culeash), suflã sh-tu mãrcat)
{ro: prag}
{fr: seuil}
{en: threshold (of door)}
ex: n pãduri mi-amintai, n pãduri mi tãljai, shi tora, lailu-agiumshu, tra s-mi calcã lumea (angucitoari: praglu); cãlcai pri praglu di ushi; ishi pri prag s-ashteaptã bãrbat-su shi si-lj lja sihãrichi; nã scãrpã s-acãtsã di praglu di nsus ali cãlivã di nu s-intra; una cãdzu moartã di nãuntru, alantã di nafoarã di prag (di casã); cum va s-caltsã tini praglu
(expr: cum va-nj intsrã tini n casã), tini, hilj di-amirã?

§ preag (preágŭ) sn preaguri (preá-gurĭ) – (unã cu prag)
ex: mã-sa-lj bagã tu preag un ghium cu apã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

saltu3

saltu3 (sál-tu) vb I sãltai (sãl-táĭ), sãltam (sãl-támŭ), sãltatã (sãl-tá-tã), sãltari/sãltare (sãl-tá-ri) – ansar cãtrã nghios dit-un loc ma-analtu; mi-aleapid cãtrã tu nsus cu putearea-a cicioarilor tra s-cad deapoea nãpoi pri loc; ansar pristi un lucru; ansar (mi-aruc, mi hiumusescu, mi-aleapid) pri cariva (icã dit-un loc tu altu); asaltu, ansar, nsar, sar, antrisar, andrisar, andisar, alsar, arsar, arãsar
{ro: sălta}
{fr: sauter}
{en: jump, leap}
ex: nj-saltã (nj-ansari) inima; di hroa sãlta (ansãrea)

§ sãltat (sãl-tátŭ) adg sãltatã (sãl-tá-tã), sãltats (sãl-tátsĭ), sãltati/sãltate (sãl-tá-ti) – (atsel) tsi ansari priti tsiva i pri cariva; tsi s-arcã cãtã nghios dit un loc ma-analtu; (lucrul) pristi cari ari ansãritã cariva; asãltat, ansãrit, nsãrit, sãrit, antrisãrit, andrisãrit, andisãrit, alsãrit, arsãrit, arãsãrit
{ro: sărit, repezit}
{fr: sauté}
{en: jumped, leaped}

§ sãltari/sãltare (sãl-tá-ri) sf sãltãri (sãl-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ansari; asãltari, ansãriri, nsãriri, sãriri, antrisãriri, andrisãriri, andisãriri, alsãriri, arsãriri, arãsãriri
{ro: acţiunea de a sări, de a se repezi, sărire, repezire}
{fr: action de sauter}
{en: action of jumping, of leaping}

§ saltã (sál-tã) sf pl(?) – atsea tsi fatsi un om cãndu ansari nsus pristi caiva i pristi tsiva; ansãriturã, ansãriri, antrisãturã
{ro: salt}
{fr: saut}
{en: jump, leap}

§ asaltu (a-sál-tu) vb I asãltai (a-sãl-táĭ), asãltam (a-sãl-támŭ), asãltatã (a-sãl-tá-tã), asãltari/asãltare (a-sãl-tá-ri) – (unã cu saltu)
ex: nj-asaltã (nj-ansari) inima

§ asãltat (a-sãl-tátŭ) adg asãltatã (a-sãl-tá-tã), asãltats (a-sãl-tátsĭ), asãltati/asãltate (a-sãl-tá-ti) – (unã cu sãltat)

§ asãltari/asãltare (a-sãl-tá-ri) sf asãltãri (a-sãl-tắrĭ) – (unã cu sãltari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã