DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

andralã

andralã (an-drá-lã) sf andrãlj (an-drắljĭ) – starea tsi u-ari omlu cãndu aducheashti cã-lj yin mintsãli deavãrliga (cã-lj si fatsi scutidi n fatsã, cã nu poati s-shadã mprostu shi-lj yini s-cadã mpadi); scuturã, utentsã; (fig: andralã = niisihii, gaileadz, cripãri, etc.)
{ro: vertij, ameţeală}
{fr: étourdissement, trouble, vertige}
{en: giddiness, dizziness, vertigo}
ex: nj-yini andralã (nj-si duc mintsãli deavãrliga, nj-yini s-cad mpadi); am mãri andrãlj (fig: gaileadz, caimadz); mari andralã (fig: niisihii) nj-adusi fuga; spindzurats bãrbatlu-a meu, cã a njia-nj yini-andralã

§ andrãlãsescu (an-drã-lã-sés-cu) vb IV andrãlãsii (an-drã-lã-síĭ), andrãlãseam (an-drã-lã-seámŭ), andrãlãsitã (an-drã-lã-sí-tã), andrãlãsiri/andrãlãsire (an-drã-lã-sí-ri) – nj-yini andralã; nj-yini mintsea deavãrliga shi-nj si pari cã va s-cad ãmpadi; (un lucru) mi fatsi sã-nj yinã andralã; andrãlisescu, andãrlusescu, ndãrsescu;
(expr: lu andãrlãsescu di shcop = lj-dau unã bãteari sãnãtoasã)
{ro: ameţi}
{fr: troubler, éblouir, donner le vertige}
{en: dazzle, get confused, become dizzy, have a vertigo}

§ andrãlãsit (an-drã-lã-sítŭ) adg andrãlãsitã (an-drã-lã-sí-tã), andrãlãsits (an-drã-lã-sítsĭ), andrãlãsiti/andrãlãsite (an-drã-lã-sí-ti) – tsi-lj yini andralã; tsi-lj yin mintsãli deavãrliga; andrãlisit, andãrlusit, ndãrsit
{ro: ameţit}
{fr: troublé, ébloui, pris de vertige}
{en: dazzled, who got confused, who became dizzy, who is having a vertigo}
ex: tsigarea mi-andrãlãsi (mi featsi sã-nj yinã andralã)

§ andrãlãsiri/andrãlãsire (an-drã-lã-sí-ri) sf andrã-lãsiri (an-drã-lã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva andrãlãseashti; andrãlisiri, andãrlusiri, ndãrsiri
{ro: acţiunea de a ameţi; ameţire}
{fr: action d’éblouir, de donner le vertige}
{en: action of dazzling, of getting confused, of becoming dizzy; of having the vertigo}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ngordu

ngordu (ngór-du) adg ngordã (ngór-dã), ngordzã (ngór-dzã), ngordi/ngorde (ngór-di) – tsi s-featsi corcan icã ari amurtsãtã (di-arcoari); corcan, cotsã, ngucinat, ãngucinat, ncucinat, ãncucinat, ncucinit, ngljitsat, nturusit, ndirusit; amurtsãt, amurtat
{ro: înţepenit (de frig)}
{fr: raidi (à cause du froid)}
{en: stiffened (because of cold)}
ex: ngordi (arãts, amurtsãti) lj-suntu cicioarli; easti frig n casã ngordu (tsi ts-amurtsashti truplu ntreg)

§ ngurdescu (ngur-dés-cu) vb IV ngurdii (ngur-díĭ), ngurdeam (ngur-deámŭ), ngurditã (ngur-dí-tã), ngurdiri/ngurdire (ngur-dí-ri) – mi fac corcan (ngljets, ngucinedz) di-arcoari; cher putearea tsi u-am tra s-aduchescu i s-min unã parti di trup (cicior, mãnã, dintsã, etc.); nj-yini-andralã; nj-yin mintsãli deavãrliga; ngucinedz, ãngu-cinedz, ncucinedz, ãncucinedz, ncucinescu, ngljets, nturusescu, ndirusescu; amurtsãscu, amurtu; ndãrsescu, andrãlãsescu
{ro: înţepeni, amorţi, ameţi}
{fr: raidir, engourdir, étourdir}
{en: stiffen, grow numb, get dizzy}
ex: nji ngurdirã (nji ngucinarã, nj-amurtsãrã) cicioarli di friglu tsi eara n bisearicã; ngurdish (ngljitsash, ngucinash) di-arcoari; lu ngurdii (l-feci sã-lj yinã-andralã) cãndu lj-astrapshu pisti cap cu lemnul

§ ngurdit (ngur-dítŭ) adg ngurditã (ngur-dí-tã), ngurdits (ngur-dítsĭ), ngurditi/ngur-dite (ngur-dí-ti) – tsi s-ari faptã corcan i ari amurtsãtã di-arcoari; tsi lj-ari vinjitã andralã; ngucinat, ãngucinat, ncucinat, ãncucinat, ncucinit, ngljitsat, nturusit, ndirusit; amurtsãt, amurtat, ndãrsit, andrãlãsit
{ro: înţepenit, amorţit, ameţit}
{fr: raidi, engourdi, étourdi}
{en: stiffened, grown numb, who got dizzy}
ex: bratsãli-lj suntu ngurditi (amurtsãti)

§ ngurdiri/ngurdire (ngur-dí-ri) sf ngurdiri (ngur-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ngurdeashti; ngucinari, ãngucinari, ncucinari, ãncucinari, ncuciniri, ngljitsari, nturusiri, ndirusiri; amurtsãri, amurtari, ndãrsiri, andrãlãsiri
{ro: acţiunea de a înţepeni, de a amorţi, de a ameţi; înţepenire, amorţire, ameţire}
{fr: action de raidir, d’engourdir, d’étourdir}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vãrlu

vãrlu (vắr-lu) adg vãrlã (vắr-lã), vãrli (vắr-li), vãrli/vãrle (vắr-li) – tsi easti acãtsat di-unã lãngoari (datã di-un yermu dit midua-a caplui) tsi-u fatsi unã pravdã (ca oaea, bunãoarã) s-imnã greu, ca-andrãlãsitã, ca zurlã; vurlu, vãrlit; bãrliv, zurlu
{ro: capiu, căpiat, turmentat}
{fr: pris de tournis; fou}
{en: suffering from sturdy}
ex: easti om vãrlu; oai vãrlã

§ vurlu (vúr-lu) adg vurlã (vúr-lã), vurli (vúr-li), vurli/vurle (vúr-li) – (unã cu vãrlu)
ex: birbec vurlu

§ bãrliv (bãr-lívŭ) adg bãrlivã (bãr-lí-vã), bãrliyi (bãr-líyĭ), bãrlivi/bãrlive (bãr-lí-vi) – (unã cu vãrlu)

§ vãrlescu (vãr-lés-cu) vb IV vãrlii (vãr-líĭ), vãrleam (vãr-leámŭ), vãrlitã (vãr-lí-tã), vãrliri/vãrlire (vãr-lí-ri) – acats unã lãngoari (datã di-un yermu dit midua-a caplui) tsi-u fatsi unã pravdã (ca oaea, bunãoarã) s-imnã greu, ca-andrãlãsitã, ca zurlã; (fig: vãrlescu = nj-yini andralã)
{ro: căpia}
{fr: avoir le tournis; donner le vertige}
{en: suffer from sturdy}
ex: birbeclu vãrli (lãndzidzã di vãrlu); cara lj-aminã unã n cap al Antihristu, l-vãrli (fig: l-featsi s-lji yinã andralã, lu-andrãlãsi) shi-lj cãdzu feata din bratsã; mi vãrlish di cap (fig: mi featsish s-mi-acatsã andrala); vãrlirã (lãndzidzãrã di vãrlu) patru oi

§ vãrlit (vãr-lítŭ) adg vãrlitã (vãr-lí-tã), vãrlits (vãr-lítsĭ), vãrli-ti/vãrlite (vãr-lí-ti) – tsi easti acãtsat di lãngoarea tsi-u fatsi unã pravdã s-imnã greu, ca-andrãlãsitã; vãrlu, vurlu
{ro: căpiat}
{fr: qui a le tournis, le vertige; donner le vertige}
{en: who suffers from sturdy}

§ vãrliri/vãrlire (vãr-lí-ri) sf vãrliri (vãr-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã pravdã vãrleashti
{ro: acţiunea de a căpia; căpiare}
{fr: action d’avoir le tournis; donner le vertige; vertige donné par le ver-coquin}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn