|
|
andop
andop (an-dópŭ) (mi) vb I andupai (an-du-páĭ), andupam (an-du-pámŭ), andupatã (an-du-pá-tã), andupari/andupare (an-du-pá-ri) – lj-dau s-mãcã di primansus; lj-hig mãcarea prit gãrgãlan cu zorea cãndu nu va s-mata mãcã; mãc ma multu dicãt lipseashti (mi fac fushechi shi nchisescu s-mãc cu silã, di primansus pãnã nu pot s-mata mãc altã); nãfãtescu, anãfãtescu, fãnãtescu, fãnitescu, prãstãnescu, pristãnescu, pristãnisescu, pristinisescu, astup, ndes
{ro: îndopa}
{fr: gaver, gorger}
{en: cram, stuff, gorge}
ex: gioacã sh-mãcã, tuts si-andoapã
§ andupat (an-du-pátŭ) adg andupatã (an-du-pá-tã), andupats (an-du-pátsĭ), andupati/andupate (an-du-pá-ti) – tsi easti hrãnit di primansus; tsi-lj si hidzi mãcarea prit gãrgãlan; nãfãtit, anãfãtit, fãnãtit, fãnitit, prãstãnit, pristãnit, pristãnisit, pristinisit, astupat, ndisat
{ro: îndopat}
{fr: gavé, gorgé}
{en: crammed, stuffed, gorged}
§ andupari/andupare (an-du-pá-ri) sf andupãri (an-du-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti hrãnit cu zorea pãnã nu poati s-mata mãcã altutsiva; nãfãtiri, anãfãtiri, fãnãtiri, fãnitiri, prãstãniri, pristãniri, pristãnisiri, pristinisiri, astupari, ndisari
{ro: acţiunea de a îndopa; îndopare}
{fr: action de gaver, de gorger}
{en: action of cramming, of stuffing, of gorging}
andupari/andupare
andupari/andupare (an-du-pá-ri) sf – vedz tu andop
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: andopandupat
andupat (an-du-pátŭ) adg – vedz tu andop
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: andopfãnãtescu
fãnãtescu (fã-nã-tés-cu) (mi) vb IV fãnãtii (fã-nã-tíĭ), fãnãteam (fã-nã-teámŭ), fãnãtitã (fã-nã-tí-tã), fãnãtiri/fãnãtire (fã-nã-tí-ri) – mãc ahãt cãt ãnj lipseashti tra s-nu-nj mata hibã foami; mãc ma multu dicãt lipseashti pãnã nu mata pot s-mãc altã; afãnãtescu, fãnitescu, satur, andop, ndop, nãfãtescu, pristãnisescu, prãstãnes-cu, pristãnescu, tipurescu, apudidescu;
(expr: l-fãnãtii di bãteari, di pãrjinã, di shcop = l-sãturai di bãteari, l-bãtui multu)
{ro: îndopa, sătura}
{fr: (se) rassassier, (se) gorger, (se) gaver}
{en: satiate, satisfy}
ex: nu s-fãnãtea (nu s-sãtura) pri measã; mi fãnãtii (mi sãturai) di-ahãti pãrãvulii; nu-nj mi fãnãteam (sãturam) di zbor
§ fãnãtit (fã-nã-títŭ) adg fãnãtitã (fã-nã-tí-tã), fãnãtits (fã-nã-títsĭ), fãnãtiti/fãnãtite (fã-nã-tí-ti) – afãnãtit, fãnitit, sãturat, an-dupat, ndupat, nãfãtit, prãstãnisit, pristãnisit, pristãnit, tipurit, apudidit
{ro: îndopat, săturat}
{fr: rassassié, gorgé, gavé}
{en: satiated, satisfied}
ex: easti fãnãtit (sãturat) di tuti bunetsli, poati s-moarã
§ fãnãtiri/fãnãtire (fã-nã-tí-ri) sf fãnãtiri (fã-nã-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-fãnãteashti; afãnãtiri, fãnitiri, sãturari, andupari, ndupari, nãfãtiri, prãstãnisiri, pristãnisiri, pris-tãniri, tipuriri, apudidiri
{ro: acţiunea de a îndopa, de a sătura; îndopare, săturare}
{fr: action de rassassier (de (se) gorger, de (se) gaver)}
{en: action of satiating, of satisfying}
§ afãnãtescu (a-fã-nã-tés-cu) (mi) vb IV afãnãtii (a-fã-nã-tíĭ), afãnãteam (a-fã-nã-teámŭ), afãnãtitã (a-fã-nã-tí-tã), afãnãtiri/afãnãtire (a-fã-nã-tí-ri) – (unã cu fãnãtescu)
§ afãnãtit (a-fã-nã-títŭ) adg afãnãtitã (a-fã-nã-tí-tã), afãnãtits (a-fã-nã-títsĭ), afãnãtiti/afãnãtite (a-fã-nã-tí-ti) – (unã cu fãnãtit)
§ afãnãtiri/afãnãtire (a-fã-nã-tí-ri) sf afãnãtiri (a-fã-nã-tírĭ) – (unã cu fãnãtiri)
ncurpiljedz
ncurpiljedz (ncur-pi-ljĭédzŭ) vb I ncurpiljai (ncur-pi-ljĭáĭ), ncur-piljam (ncur-pi-ljĭámŭ), ncurpiljatã (ncur-pi-ljĭá-tã), ncurpilja-ri/ncurpiljare (ncur-pi-ljĭá-ri) – lu ncljid un lucru di tuti pãrtsãli; acats ãn bratsã; ambrãtsitedz, anvãrlighedz; (fig: ncurpiljedz = (i) mãc di primansus; (mi) andop; (ii) vatãm)
{ro: înconjura, cuprinde cu braţele}
{fr: embrasser, contenir, entourer}
{en: embrace, contain, encircle}
ex: atsea ma njica u ncurpilje (u mbrãtsitã) ca nai ma vruta sorã; cuciubili eara ncurpiljati (anvãrligati di curpin); crishtinjlji va nji ncurpiljadzã (va nj-u-acatsã, anãpãdeascã) amirãrilja; mi ncurpilje (mi mbrãtsitã) cu dauãli bratsi; ncurpiljadzã (fig: ndoapã) sh-tats; va ti ncurpiljadzã (ti-anvãrligheadzã) di tuti pãrtsãli; am nu tsi-u fricã s-nu ti ncurpiljadzã? (fig: s-nu ti vatãmã?); stizma s-anãltsã shi u ncurpilje (u-anvãrligã)
§ ncurpilj (ncur-píljĭŭ) vb I ncurpiljai (ncur-pi-ljĭáĭ), ncurpiljam (ncur-pi-ljĭámŭ), ncurpiljatã (ncur-pi-ljĭá-tã), ncurpiljari/ncurpiljare (ncur-pi-ljĭá-ri) – (unã cu ncurpiljedz)
ex: ncurpilji (fig: ndoapã) sh-fudz
§ ncurpiljat (ncur-pi-ljĭátŭ) adg ncurpiljatã (ncur-pi-ljĭá-tã), ncurpiljats (ncur-pi-ljĭátsĭ), ncurpiljati/ncurpiljate (ncur-pi-ljĭá-ti) – tsi easti ncljis di tuti pãrtsãli; tsi easti mbrãtsitat; tsi easti anvãrligat
{ro: înconjurat, cuprins cu braţele}
{fr: embrassé, contenu, entouré}
{en: embraced, contained, encircled}
§ ncurpiljari/ncurpiljare (ncur-pi-ljĭá-ri) sf ncurpiljeri (ncur-pi-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncurpiljadzã tsiva
{ro: acţiunea de a înconjura, de a cuprinde cu braţele}
{fr: action d’embrasser, de contenir, d’entourer}
{en: action of embracing, of containing, of encircling}
§ ãncurpiljedz (ãn-cur-pi-ljĭédzŭ) vb I ãncurpiljai (ãn-cur-pi-ljĭáĭ), ãncurpiljam (ãn-cur-pi-ljĭámŭ), ãncurpiljatã (ãn-cur-pi-ljĭá-tã), ãncurpiljari/ãncurpiljare (ãn-cur-pi-ljĭá-ri) – (unã cu ncurpi-ljedz)
§ ãncurpiljat (ãn-cur-pi-ljĭátŭ) adg ãncurpiljatã (ãn-cur-pi-ljĭá-tã), ãncurpiljats (ãn-cur-pi-ljĭátsĭ), ãncurpiljati/ãncurpiljate (ãn-cur-pi-ljĭá-ti) – (unã cu ncurpiljat)
pristaneu
pristaneu (pris-ta-néŭ) adv [zbor tsi ari di-aradã zborlu “di” dininti, “di pristaneu”, sh-cari poati s-hibã scriat shi dipris-taneu] –
1: primansus, diprisuprã, parapanish, bashã;
2: (faptu) fãrã vreari, di zori, cu silã
{ro: prea mult, de prisos; (făcut) în silă}
{fr: superflu, surplus; à contre-coeur, forcé}
{en: superfluous, surplus; reluctantly, forced}
ex: mãc di pristaneu (di primansus); arãslu di pristaneu (faptu di primansus, di zori, cu sila) a spindzuratlui; avui pristaneu (ma multu di cã ãnj lipseashti); lj-ded s-mãcã pristaneu (di primansus, cu zorea, di nu mata putu s-mãcã altã); s-nu mãts pristaneu (cu zorea)
§ pistaneu (pis-ta-néŭ) adv – (unã cu pristaneu)
§ pristãnisescu (pris-tã-ni-sés-cu) (mi) vb IV pristãnisii (pris-tã-ni-síĭ), pristãniseam (pris-tã-ni-seámŭ), pristãnisitã (pris-tã-ni-sí-tã), pristãnisiri/pristãnisire (pris-tã-ni-sí-ri) – nj-umplu pãntica cu mãcari sh-beari; mãc ma multu dicãt lipseashti pãnã nu mata pot s-mãc altã (cãndu nchisescu s-mãc cu silã, cu zorea, di primansus); mãc ahãt cãt ãnj lipseashti tra s-nu-nj mata hibã foami; mi fac tsayi, ciufleacã; pristinisescu, prãstãnescu, pristãnescu, satur, andop, tipurescu, tipãrescu, nãfãtescu, fãnãtescu, apudidescu
{ro: sătura, îndopa, mânca mai mult decât trebuie}
{fr: rassassier, gaver, gorger}
{en: satisfy, satiate, gorge}
ex: mumãnjli pristãnisescu (nãfãtescu) natslji cu sinlu di vom totãna
§ pristãnisit (pris-tã-ni-sítŭ) adg pristãnisitã (pris-tã-ni-sí-tã), pristãnisits (pris-tã-ni-sítsĭ), pristãnisiti/pristãni-site (pris-tã-ni-sí-ti) – tsi easti mãcat di primansus; tsi ari mãcatã pãnã s-ari sãturatã; pristinisit, prãstãnit, pristãnit, sãturat, andupat, tipurit, tipãrit, nãfãtit, fãnãtit, apudidit
{ro: săturat, îndopat}
{fr: rassassié, gavé, gorgé}
{en: satisfied, gorged, satiated}
§ pristãnisiri/pristãnisire (pris-tã-ni-sí-ri) sf pristãnisiri (pris-tã-ni-sírĭ) – pristinisiri, prãstãniri, pristãniri, sãturari, andupari, tipuriri, tipãriri, nãfãtiri, fãnãtiri, apudidiri
{ro: acţiunea de a sătura, de a îndopa; săturare, îndopare}