§ rushtuit (rush-tu-ítŭ) adg rushtuitã (rush-tu-í-tã), rushtuits (rush-tu-ítsĭ), rushtuiti/rushtuite (rush-tu-í-ti) – (unã cu arushdisit)

§ rushtuiri/rushtuire (rush-tu-í-ri) sf rushtuiri (rush-tu-írĭ) – (unã cu arushdisiri)
ex: cu rushtuiri calcu tu casa-a frati-njui; greashti cu rushtuiri

§ arushtescu (a-rush-tés-cu) (mi) vb IV arushtii (a-rush-tíĭ), arushteam (a-rush-teámŭ), arushtitã (a-rush-tí-tã), arushtiri/arushtire (a-rush-tí-ri) – (unã cu arushdisescu)

§ arushtit (a-rush-títŭ) adg arushtitã (a-rush-tí-tã), arushtits (a-rush-títsĭ), arushtiti/arushtite (a-rush-tí-ti) – (unã cu arushdisit)

§ arushtiri/arushtire (a-rush-tí-ri) sf arushtiri (a-rush-tírĭ) – (unã cu arushdisiri)

36: bag pi sulã = frig (di-aradã) njel pi sulã;
37: mi bag tu guva di sharpi = mi-ascundu ghini tra s-nu poatã s-mi aflã vãrnu, tra s-nu shtibã vãrnu iu hiu;
38: u bag strãmbã (cãciula) = nu-am dip ananghi, nu-nj trag gailelu, nu mi mealã;
39: lu bag arãu = lji spun a unui tsi nu shtia, lucrul arãu tsi-ari faptã)
{ro: băga, plasa, pune, aplica, intra, angaja, vârî, (se) amesteca, insista, convinge, înţelege, (se) decide, procura, fi atent, urmări, prinde, învinge, capitula, urla, învăţa, gândi, (se) culca, (se) îngrăşa, etc.}
{fr: mettre, placer, poser, appliquer, entrer, engager, fourrer, (se) mêler, insister, convaincre, comprendre, (se) décider, procurer, faire attention, poursuivre, attraper, vaincre, capituler, pousser des cris, rendre, penser, (se) coucher, s’engraisser, etc.}
{en: put, place, apply, get hired (for a job), enter, get mixed up, insist, convince, understand, decide, procure, be careful, pay attention, follow, catch, vanquish, capitulate, yell, learn, think, lie down, get fat, etc.}
ex: bagã-l tu sac sh-lja-l cu tini; bagã-nj mãna tu gepi; bagã-li dighios (dipuni-li); mi bãgai (shidzui, mi curdusii, mi-ashtirnui) ningã measã; bagã-li oili ninti; bãgats-lu n casã s-vã bag nãtheam di measã; paradzlji sã-lj badz la bancã; va-lj bãgãm avdeli; mi bãgai (intrai, mi-acãtsai) tu cor; s-avea bãgatã
(expr: intratã, arugatã) ca huzmichear; nãpãrticã s-bãgã (intrã, s-hipsi) tu fearicã; tsi ti badz (ti-ameastits) tu lucri xeani?; s-bãgã s-u da
(expr: sã ngricã, lj-cãdzu furtii, lji s-arcã s-u da); bãgats-u di cali
(expr: cãndirsits-u, apuadutsets-u, nduplicats-u) s-nu fugã; s-bãgã
(expr: nchisi) s-bumbuneadzã; s-bãgã sã strigã; bagã-ti pi dintsã (tindi-ti s-dornji cu fatsa nghios); s-bagã (s-dutsi s-doarmã) cu gãljinjli, si scoalã cu cucotslji; bagã-ts mintsãli n cap
(expr: adunã-ts mintsãli, isihã-sea, s-nu fats glãrinj); bãgat tsiva tu cornu i nu?
(expr: aduchit, achicãsit tsiva i nu?); cari-l bãga tu cornu?
(expr: cari lu-asculta tsi dzãtsi); bagã ghini tu cornu
(expr: ascultã, aduchea ghini tra s-nu-agãrsheshti) tsi-ts dzãc; bagã tu ureclji
(expr: ascultã ghini, shi s-ts-aduts aminti) tsi tsã spun; nu sh-avea bãgatã nitsi nã sãrmã n gurã
(expr: nu-avea mãcatã tsiva dip; eara multu-agiunj); mi bãgai
(expr: loai apofasea) s-li vindu oili; cãndu bãgarã
(expr: acãtsarã, nchisirã, loarã apofasea) s-facã numta; Mitlu bãgã
(expr: acumprã) nã furtii di balidz; anvitsai cã badz
(expr: acumpri, adunj, creshti) tsachi; bagã-ts oara
(expr: mutrea ghini s-nu pats tsiva, s-ts-ai cãshtiga, bagã-ts mintea); bagã oarã
(expr: mutrea ghini, ai-tsã mintea) s-nu intrã cariva n casã; nu bãgã oarã
(expr: nu-aduchi, nu-avdzã cã nu sh-avea mintea la-atseali) tsi-lj dzãsi aushlu; nu bãgai oarã
(expr: u-aveam mintea aljurea shi nu vidzui) ma s-tricu pri-aoa frati-tu; cãnjlji u bãgarã nãinti
(expr: (i) u-alãtrarã di u aspãrearã multu; (ii) trapsirã ninti, s-loarã dupã); el, cara-l bãgã luplu dinãpoi
(expr: cara lu-avinã luplu); s-ti bãgarim tu mãnã!
(expr: s-puteam s-ti-acats!); nu-lj si bagã mãnã
(expr: nu poati s-hibã astãmãtsit, nu poati s-hibã azvimtu); nu li bag mpadi
(expr: nu-nj mi prudau) dinãintea-a voastrã; easi nveasta, bagã boatsea
(expr: nchiseashti s-aurlã); nipotlu bãgã minti bunã
(expr: s-featsi cu minti, nvitsã cum s-facã); tsi bagã tu minti?
(expr: tsi mindueashti?); bagã-nj-ti
(expr: culcã-ti s-dornji), pulje, bagã-nj-ti (culcã-ti s-dornji); ved cã bãgash zvercã
(expr: ti ngrãshash); ved cã bãgash carni tu ureclji
(expr: ti ngrãshash); sh-bãgã lãili
(expr: intrã tu jali); mãni bãgãm
(expr: nchisim s-tsãsem) tu-arãzboi; multu mi bag
(expr: cilihtisescu, nj-bag zori) tra s-fug; sh-avea bãgatã stranjili atseali nalili
(expr: s-avea nviscutã cu stranjili nali) tsi li-adusi tatã-su dit Vlãhii; suntu anj di dzãli di cãndu nu bãgai ciciorlu
(expr: nu cãlcai) pi la nàsh; bãgãm
(expr: fripsim) pi sulã un noatin; chiru, canda s-bãgã tu guvã di sharpi
(expr: canda s-ascumsi tra s-nu lu-aflã vãrnu); cara si s-aflã tsi-ai faptã, lipseashti s-ti badz tu guvã di sharpi; lu bãgã arãu la frati-su
(expr: lj-dzãsi a frati-sui c-avea faptã un lucru arãu)

§ bãgat (bã-gátŭ) adg bãgatã (bã-gá-tã), bãgats (bã-gátsĭ), bãgati/bãgate (bã-gá-ti) – tsi easti faptu s-intrã iuva; tsi easti alãsat si sta pi tsiva; apus, pus, culcat, curdisit, ashtirnut
{ro: băgat, plasat, pus, aplicat, intrat, etc.}
{fr: mis, placé, posé, appliqué, entré, etc.}
{en: put, placed, applied, etc.}

§ bãgari/bãgare (bã-gá-ri) sf bãgãri (bã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã tsiva; puneari, culcari, curdisiri, ashtirneari
{ro: acţiunea de a băga, de a plasa, de a pune, de a aplica, de a intra, etc.; băgare, plasare, punere, aplicare, intrare, etc.}
{fr: action de mettre, de placer, de poser, d’appliquer, d’entrer, etc.}
{en: action of putting, of placing, of applying, etc.}
ex: tri bãgari pri aranã
(expr: easti multu bun); aestã eara bãgari tru somnu
(expr: aestã eara mash tra s-lu-arãdã)

§ nibãgat (ni-bã-gátŭ) adg nibãgatã (ni-bã-gá-tã), nibãgats (ni-bã-gátsĭ), nibãgati/ni-bãgate (ni-bã-gá-ti) – tsi nu easti bãgat s-intrã iuva; tsi nu s-ari bãgatã s-doarmã; etc.
{ro: nebăgat, neculcat, etc.}
{fr: qui n’est pas mis, qui n’est pas couché, etc.}
{en: who is not put in, who does not lie down, etc.}
ex: hiu nibãgat ninga (nu mi bãgai ninga s-dormu)

§ nibãgari/nibãgare (ni-bã-gá-ri) sf nibãgãri (ni-bã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva nu s-bagã
{ro: acţiunea de a nu băga, de a nu se culca, etc.}
{fr: action de ne pas mettre, de ne pas se coucher, etc.}
{en: action of not putting in, of not lying down, etc.}

§ bãgãturã (bã-gã-tú-rã) sf bãgãturi (bã-gã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu oaea sh-cheari njelu ninti di-afitari; vãtãmãturã
{ro: avort la oi}
{fr: avortement chez les brebis}
{en: miscarriage (sheep)}

ex: dau, pãlãcãrsescu, nu-l cãndãrsii; chisusita di moashi u cãndãrsi pi hilji-sa

§ cãndãrsit (cãn-dãr-sítŭ) adg cãndãrsitã (cãn-dãr-sí-tã), cãndãrsits (cãn-dãr-sítsĭ), cãndãrsi-ti/cãndãrsite (cãn-dãr-sí-ti) – (unã cu cãndirsit)

§ cãndãrsi-ri/cãndãrsire (cãn-dãr-sí-ri) sf cãndãrsiri (cãn-dãr-sírĭ) – (unã cu cãndirsiri)

§ cãndãsescu (cãn-dã-sés-cu) vb IV cãndãsii (cãn-dã-síĭ), cãndãseam (cãn-dã-seámŭ), cãndãsitã (cãn-dã-sí-tã), cãndãsiri/cãndãsire (cãn-dã-sí-ri) – (unã cu cãndirsescu)
ex: avea cãndãsitã (fig: avea aprucheatã, s-avea loatã apofasea, lj-s-avea bãgatã zori) si-lj talji bratslu

§ cãndãsit (cãn-dã-sítŭ) adg cãndãsitã (cãn-dã-sí-tã), cãndãsits (cãn-dã-sítsĭ), cãndãsiti/cãn-dãsite (cãn-dã-sí-ti) – (unã cu cãndirsit)

§ cãndãsiri/cãn-dãsire (cãn-dã-sí-ri) sf cãndãsiri (cãn-dã-sírĭ) – (unã cu cãndirsiri)

{ro: acţiunea de a fi timid}
{fr: action d’être timide, d’avoir honte}
{en: action of being bashful}

§ andirsescu (an-dir-sés-cu) (mi) vb IV andirsii (an-dir-síĭ), andirseam (an-dir-seámŭ), andirsitã (an-dir-sí-tã), andirsiri/an-dirsire (an-dir-sí-ri) – (unã cu ndirisescu)
ex: mi andirsescu (nj-easti-andirsi) di tini

§ andirsit (an-dir-sítŭ) adg andirsitã (an-dir-sí-tã), andirsits (an-dir-sítsĭ), andirsiti/andirsite (an-dir-sí-ti) – (unã cu ndirisit)

§ andirsiri/andirsire (an-dir-sí-ri) sf andirsiri (an-dir-sírĭ) – (unã cu ndirisiri)

§ ãndirsescu (ãn-dir-sés-cu) (mi) vb IV ãndirsii (ãn-dir-síĭ), ãndirseam (ãn-dir-seámŭ), ãndirsitã (ãn-dir-sí-tã), ãndirsiri/ãndirsire (ãn-dir-sí-ri) – (unã cu ndirisescu)

§ ãndirsit (ãn-dir-sítŭ) adg ãndirsitã (ãn-dir-sí-tã), ãndirsits (ãn-dir-sítsĭ), ãndirsiti/ãndirsite (ãn-dir-sí-ti) – (unã cu ndirisit)

§ ãndirsiri/ãndirsire (ãn-dir-sí-ri) sf ãndirsiri (ãn-dir-sírĭ) – (unã cu ndirisiri)

§ ntirsescu (ntir-sés-cu) (mi) vb IV ntirsii (ntir-síĭ), ntirseam (ntir-seámŭ), ntirsitã (ntir-sí-tã), ntirsiri/ntirsire (ntir-sí-ri) – (unã cu ndirisescu)
ex: vrea ta s-dzãcã-a amirãlui ta s-lã da izini si-sh caftã nveasti, ma si ntirsea (lj-eara arshini, ndirisi)

§ ntirsit (ntir-sítŭ) adg ntirsitã (ntir-sí-tã), ntirsits (ntir-sítsĭ), ntirsiti/ntirsite (ntir-sí-ti) – (unã cu ndirisit)

§ ntirsiri/ntirsire (ntir-sí-ri) sf ntirsiri (ntir-sírĭ) – (unã cu ndirisiri)