DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

andarã

andarã (an-dá-rã) sf andãri (an-dắrĭ) shi andãruri (an-dắ-rurĭ) – ntunearic i negurã (faptã di fum, pulbiri, aburi ishits dit apa tsi s-aflã tu loc, etc.) tsi s-arãspãndeashti tu aerã di nu poati omlu s-veadã ghini sh-diparti; cãtãcnii, cãtãhnii, eamã, negurã; (fig: andarã = (i) mintireaji, arãeatã, acatastasi, atãxii, nearadã, etc.; (ii) niisihii, vrondu, zbor tsi s-arãspãndeashti ca andara pristi tut loclu)
{ro: pâclă, ceaţă, nori de fum sau praf; turbureală, nelinişte, vacarm, alarmă}
{fr: brouillard, nuage de fumée ou poussière; vacarme, allarme}
{en: fog, mist, cloud of smoke or dust; uproar, alarm}
ex: tsi andarã (negurã) s-featsi di fum; andarã (negurã) di pulbiri; tu horli-a noastri eara andarã (fig: mintireaji, niisihii); si s-ducã andarã (fig: si s-ducã ca andara pristi tut loclu); s-u-ardu pãnea astã searã, sã-lj si ducã andarã (fig: si s-avdã pristi tut loclu); tsi andarã (arãeatã, acãtãstãsii) easti tu-aestã casã!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtãhnii/cãtãhnie

cãtãhnii/cãtãhnie (cã-tãh-ní-i) sf cãtãhnii (cã-tãh-níĭ) – negurã (faptã di aburi ishits dit apa tsi s-aflã tu loc) tsi s-alasã pristi aerã (multi ori tu hãryii) di nu poati omlu s-veadã ghini sh-diparti; cãtãcnii, eamã, negurã, andarã
{ro: pâclă, ceaţă}
{fr: brouillard}
{en: fog, haze}
ex: s-adunã pristi vali unã soi di eamã, cãtãhnii, ca fum aritcu

§ cãtãcnii/cãtãcnie (cã-tãc-ní-i) sf cãtãcnii (cã-tãc-níĭ) – (unã cu cãtãhnii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dilii/dilie

dilii/dilie (di-lí-i) adv – cu tutã iliftiria (hurietea, slobodia, etc.) tsi u-ari cariva tra s-facã tsi va (si s-ducã iu va, s-dzãcã tsi va, etc.)
{ro: liber}
{fr: librement}
{en: freely}

§ dilingiu (di-lin-gíŭ) adg dilingii/dilingie (di-lin-gí-i), dilingii (di-lin-gíĭ), dilingii (di-lin-gíĭ) – (om) tsi alagã dilii cãljurli, dit un loc tu altu, fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti ca s-facã tsiva; (om) tsi nu lu-arã-seashti s-lucreadzã shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã, cu casa sh-cu lucrul; tsi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi (cã easti atim, tihilai, firaun, pushclju, etc.); dilbider, vagabondu, hulandar, birdush, ciuhljan, ciumagarã, pezevenghiu
{ro: derbedeu, vagabond, haimana}
{fr: vagabond, fainéant, rôdeur}
{en: tramp, vagabond}
ex: cai s-adunã cu dilingia (vagabonda, hulandara) atsea

§ dilbider (dil-bi-dérŭ) adg dilbiderã (dil-bi-dé-rã), dilbideri (dil-bi-dérĭ), dilbideri/dilbidere (dil-bi-dé-ri) – (unã cu dilingiu)
ex: dilbiderã (hulandarã, tsi urdinã dit un loc tu altu), ca nã pirdicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dimãndu1

dimãndu1 (di-mắn-du) vb I dimãndai (di-mãn-dáĭ), dimãndam (di-mãn-dámŭ), dimãndatã (di-mãn-dá-tã), dimãndari/dimãndare (di-mãn-dá-ri) – lj-caftu a unui (lj-dzãc, lj-pitrec zbor, l-pãlãcãrsescu, lj-cad rigeai) s-facã tsiva trã mini (ma s-va sh-ma s-nu lji ngreacã); caftu a unui s-facã tsiva (cã lipseashti s-u facã cu vrearea i fãrã vrearea-a lui); lj-dau un ordin; caftu, pãrãnghilsescu, ursescu, pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, rog, etc.
{ro: cere, recoman-da, ordona}
{fr: demander, aviser, recommander, commander, ordonner}
{en: recommend, advise, ask, demand, order}
ex: dimãndats-lã (pitritsets-lã hãbari, cãftats-lã) sã si ncljinã; lj-dimãndai (lj-cãftai, lj-ded un ordin, l-pãlãcãrsii) s-fugã di-acasã; lj-dimãndai (lj-cãftai, l-pãlãcãrsii sã-nj facã) nã dimãndari (mirachi); noi featsim cum nã dimãndash; uvreilji dimãndarã (cãftarã, deadirã ordin) s-aducã niscãnti penuri; dimãndã (deadi ordin) s-lu-aspargã; s-nji dimãndarem stranji ti Pashti, va s-li fac ca-aesti a tali; ts-dimãndai s-nu fats aestu lucru ma nu mi-ascultash; dimãndã s-lu mutã azvarna di pri measã shi s-lu spindzurã

§ dimãndat1 (di-mãn-dátŭ) adg dimãndatã (di-mãn-dá-tã), dimãndats (di-mãn-dátsĭ), dimãndati/dimãndate (di-mãn-dá-ti) – (atsel) tsi-lj s-ari dzãsã i cãftatã s-facã tsiva; (lucrul) tsi easti cãftat; cãftat, pãrãnghilsit, ursit, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, rugat, etc.
{ro: cerut, recomandat, ordonat}
{fr: demandé, avisé, recommandé, commandé, ordonné}
{en: recommended, advised, asked, demanded, ordered}
ex: gionj aleptsã, dimãndats (cãftats); ai un at ca di mini dimãndat (cãftat, pãrãnghilsit); scoasi limbi-limbi di foc shi-lj gri dimãndatili (cãftatili, lipsitili) zboari; li lo luguriili dimãndati shi li dusi la isusitã; easti stranjlu dimãndat (cãftat) di mini

§ dimãndari1/dimãndare (di-mãn-dá-ri) sf dimãndãri (di-mãn-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dimãndã tsiva; cãftari, pãrãnghilsiri, ursiri, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, rugari, etc.
{ro: acţiunea de a cere, de a recomanda, de a ordona; cerere, recomandare, ordonare}
{fr: action de demander, d’aviser, de recommander, de commander, d’ordonner}
{en: action of recommending, of advising, of asking, of demanding, of ordering}
ex: pãrinteasca dimãndari (cãftari, ordin); ahtari dimãndari (cãftari, pãlãcãrsiri, ordin) lã featsi; dimãndarea (dyeata) faptã di tatãl a lor cu grai di moarti; vidzãndalui dimãndarea-a hilj-sui, nu shi shtea tsi s-facã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dumani/dumane

dumani/dumane (du-má-ni) invar – (ca) negurã, cãtãhnii, andarã; (ca un) nior; cu pirã
{ro: fum, ceaţă}
{fr: (comme un) nuage; (comme un) brouillard; en flamme}
{en: (like a) cloud; (like) fog; in flame}
ex: dumani (ca un nior, ca negura) s-dutsi fumlu; ardea dumani (bãrbãrutã, cu pirã mari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

eamã2

eamã2 (ĭá-mã) sf eami/eame (ĭá-mi) – negurã (faptã di aburi ishits dit apa cari s-aflã tu loc) tsi s-alasã pristi aerã (multi ori tu hãryii) di nu poati omlu s-veadã ghini sh-diparti; cãtãcnii, cãtãhnii, negurã, andarã
{ro: pâclă, ceaţă}
{fr: brouillard}
{en: fog, haze}
ex: s-adunã pristi vali unã soi di eamã, cãtãhnii, ca fum aritcu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hulandar

hulandar (hu-lan-dárŭ) adg hulandarã (hu-lan-dá-rã), hulandari (hu-lan-dárĭ), hulandari/hulandare (hu-lan-dá-ri) – un tsi alagã cãljurli, dit un loc tu altu, fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva; un tsi sh-cheari chirolu fãrã s-facã tsiva, cari nu lu-arãseashti s-lucreadzã shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã cu casa; birdush, ciuhljan, ciumagarã, capisãz, va-gabondu, sãglam
{ro: hoinar, vagabond}
{fr: vagabond, flaneur}
{en: vagabond, vagrant, tramp}
ex: s-avea adunatã cu ndoi hulandari (vagabondzã) sh-tora mintea nu-lj-easti ti lucru

§ hãlãndãrescu (hã-lãn-dã-rés-cu) vb IV hãlãndãrii (hã-lãn-dã-ríĭ), hãlãndãream (hã-lãn-dã-reámŭ), hãlãndãritã (hã-lãn-dã-rí-tã), hãlãndãriri/hãlãndãrire (hã-lãn-dã-rí-ri) – mi min dit un loc tu altu fãrã un scupo tu banã, fãrã s-am tu minti s-fac tsiva
{ro: hoinări, vagabonda}
{fr: courir la prétantaine}
{en: wander}
ex: hãlãndãri (alãgã cãljurli) tutã dzua shi seara-nj vinji mortu di foami shi di-avursiri

§ hãlãndãrit (hã-lãn-dã-rítŭ) adg hãlãndãritã (hã-lãn-dã-rí-tã), hãlãndãrits (hã-lãn-dã-rítsĭ), hãlãndãriti/hãlãndãrite (hã-lãn-dã-rí-ti) – tsi ari alãgatã cãljurli, dit un loc tu altu, fãrã nitsiun scupo tu banã; tsi sh-ari chirutã chirolu prit cãljuri fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva
{ro: hoinărit, vagabondat}
{fr: qui a couri la prétantaine}
{en: wandered}

§ hãlãndãriri/hãlãndãrire (hã-lãn-dã-rí-ri) sf hãlãndãriri (hã-lãn-dã-rírĭ) – atsea tsi fatsi atsel ti hãlãndãreashti; hãlãndãrii
{ro: acţiunea de a hoinări, de a vagabonda; hoinărire, vagabondare}
{fr: action de courir la prétantaine}
{en: action of wandering}
ex: nu poati si s-arupã di hãlãndãriri

§ hãlãndãrii/hãlãndãrie (hã-lãn-dã-rí-i) sf hãlãn-dãrii (hã-lãn-dã-ríĭ) – chirolu tsi-l treatsi cariva tsi hãlãndãreasti; hãlãndãriri
{ro: hoinărit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

licãturã

licãturã (li-cã-tú-rã) sf licãturi (li-cã-túrĭ) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) di la un lucru tsi s-ari aspartã i disicatã (ca lemnul, bunãoarã); ashclji, anghidã, surtsel, schizari, tsandãrã, luschidã, lutseatrã, pilicudã, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, spitsã, gãgi
{ro: aşchie}
{fr: éclat de bois, copeau}
{en: splint}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

luschidã

luschidã (lus-chí-dã) sf luschidz (lus-chídzĭ) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) dit un lucru tsi s-ari aspartã i disicatã (ca lemnul, yilia, etc., bunãoarã); ashclji, anghidã, surtsel, schizari, tsandãrã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, spitsã, gãgi;
(expr: am nã luschidã (n gurã) = am nã parti, unã-armãsãturã dit un dinti aspartu (n gurã))
{ro: aşchie}
{fr: écharde, copeau}
{en: splinter, chip}
ex: nj-intrã nã luschidã (cumatã di lemnu) sum unglji; nu-am tu gurã nã luschidã
(expr: armãsãturã di dinti)?

§ ljuschidã (ljĭus-chí-dã) sf ljuschidz (ljĭus-chídzĭ) – (unã cu luschidã)
ex: nj-intrã nã ljuschidã tu deadzitlu atsel marli di la cicior; adunai ljuschidz

§ lutseatrã (lu-tseá-thrã) sf lutseat-ri/lutseatre (lu-tseá-thri) – (unã cu luschidã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

manã2

manã2 (má-nã) sf pl(?) –
1: soi di earbã-mushclju tsi creashti pri shcãmbi, tsi poati si s-mãcã sh-cari loat di vimtu poati si s-ducã diparti tu irnjii;
2: negurã, andarã, cãtãhnii, cãtãcnii, eamã;
3: lãngoari di grãni shi zãrzãvãts, iu unã soi di ciupernicã mãcã frãndzã shi lãludz tra s-alasã tu loclu a lor unã lugurii tsi sh-u-adutsi cu-unã cinushi lai, ca tãciunili
{ro: mană; pâclă; rugină de plante}
{fr: manne; brouillard; rouille des végétaux}
{en: manna; fog, mist; plant blight}
ex: singur Dumnidzã-lj hrãnea cu manã; tu cãmpu s-alãsã manã (andarã) shi arsi ayinjli; ari manã tu cãmpu; deadi manã sh-arsi tuti-ayinjli; sh-eara nvitsats s-mãcã manã n gurã

§ mãneadzã (mã-neá-dzã) (si) vb I unipirs mãnã (mã-nắ), mãna (mã-ná), mãnatã (mã-ná-tã), mãnari/mãnare (mã-ná-ri) – s-acoapirã cu (s-agudeashti cu, cadi, da) manã
{ro: acoperi cu mană, cădea mană}
{fr: couvrir par la manne, tomber la manne}
{en: cover by manna, be hit by manna}
ex: va s-mãneadzã (va s-acoapirã, va s-hibã aguditi) ayinjli cu mana (negura) aestã

§ mãnat2 (mã-nátŭ) adg mãnatã (mã-ná-tã), mãnats (mã-nátsĭ), mãnati/mãnate (mã-ná-ti) – acupirit di manã
{ro: acoperit de mană}
{fr: couvert par la manne}
{en: covered by manna, hit by manna}

§ mãnari2/mãnare (mã-ná-ri) sf mãnãri (mã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu mãneadzã
{ro: acţiunea de a acoperi cu mană, de a cădea mană}
{fr: action de couvrir par la manne, de tomber la manne}
{en: action of covering by manna, of being hit by manna}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã