DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adãncu

adãncu (a-dắn-cu) adg adãncã (a-dắn-cã), adãntsã (a-dắn-tsã), adãntsi/adãntse (a-dắn-tsi) – a curi fundu s-aflã diparti di mar-dzina (fatsa) di nsus; adãncos, aduncos, ahãndos, afundos, afunducos;
(expr:
1: zbor adãncu = zbor greu, ghini minduit, tsi ari multã noimã shi mintiminilji tu el;
2: somnu adãncu = somnu greu, ahãndos, ca di moarti)
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: arãulu easti multu adãncu

§ adãncos1 (a-dãn-cósŭ) adg adãn-coasã (a-dãn-cŭá-sã), adãncosh (a-dãn-cóshĭ), adãncoasi/adãn-coase (a-dãn-cŭá-si) – (unã cu adãncu)
ex: guvã multu adãncoasã; arãulu easti adãncos (ahãndos); groapã adãncoasã

§ aduncos (a-dun-cósŭ) adg – (unã cu adãncu)
ex: easti adun-coasã apa?

§ adãntsescu (a-dãn-tsés-cu) (mi) vb IV adãntsii (a-dãn-tsíĭ), adãntseam (a-dãn-tseámŭ), adãntsitã (a-dãn-tsí-tã), adãntsiri/adãntsire (a-dãn-tsí-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; l-fac un lucru s-hibã cama adãncos; ahãndusescu, ahundusescu, hãndãcusescu, afundusescu, fundu-sescu, afundedz, vutsescu
{ro: cufunda, adânci}
{fr: enfoncer, plonger, approfondir}
{en: sink, plunge into, deepen}
ex: adãntsim (l-fãtsem ma adãncos) putslu; adãntsirã groapa; s-adãntsi (intrã ma adãncos) tu pãduri

§ adãntsit (a-dãn-tsítŭ) adg adãntsitã (a-dãn-tsí-tã), adãntsits (a-dãn-tsítsĭ), adãntsiti/adãntsite (a-dãn-tsí-ti) – tsi easti faptu cama adãncos; ahãndusit, ahundusit, hãndãcusit, afundusit, fundusit, afundat, vutsit
{ro: cufundat, adâncit}
{fr: enfoncé, plongé, creusé, approfondi}
{en: sunk, plunged into, deepened}

§ adãntsiri/adãntsire (a-dãn-tsí-ri) sf adãntsiri (a-dãn-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adãntseashti tsiva; ahãndusiri, ahundusiri, hãndãcusiri, afundusiri, fundusiri, afundari, vutsiri
{ro: acţiunea de a cufunda, de a adânci; cufundare, adâncire}
{fr: action d’enfoncer, de plonger, de creuser, d’approfondir}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

afundu1

afundu1 (a-fún-du) sn afunduri (a-fún-durĭ) – partea di nghios sh-di nuntru a unui vas (arãu, groapã, etc.); partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari lucrul poati si sta cãndu easti bãgat i anãltsat); ahãndami, ahãndusimi;
(expr:
1: lj-dau di fundu = ãlj dau di cali a lucrului; lj-aflu ceareea a lucrului; u-aduchescu ghini huzmetea;
2: sac fãrã fundu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi mãcã multu, tsi easti multu spatal, tsi easti multu afundos, tsi nu pari s-aibã fundu, etc.)
{ro: fund, profunzime}
{fr: fond; profondeur}
{en: bottom, depth}

§ fundu (fún-du) sn funduri (fún-durĭ) – (unã cu afundu1)
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); ca cheatra tu fundu (tu partea di nghios, tu-ahãndami) cãdea; lo pocilu cu zorea shi-l bea pãn tu fundu (di nu-armasi tsiva tu el); gãleata, tu fundu eara aumtã cu cãtrani; pri amãrli fãrã fundu
(expr: multu afundos, tsi pari s-nu-aibã fundu); mutrii tu fundul di cãzani; agiumsirã tru fundul a pishtireauãljei; avea cãtrã tu fundul di grãdinã un mer; fundul a baltãljei nu s-ari-aflatã; agiumsi njiclu pãn tu fundul di puts; tu fundul a chisãljei va s-intri, s-easti cã mãts carni Vinjirea; mistiryiul a lor fãrã fundu; lj-deadi di fundu
(expr: ãlj ded di cali)

§ afundu2 (a-fún-du) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afundari/afundare (a-fun-dá-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; mpingu doplu tu gusha-a unei shishi tra s-u-astup; l-fac un lucru s-hibã cu fundul cama nghios; afun-dedz, afundusescu, fundusescu, adãntsescu, ahundusescu, ahãn-dusescu, hãndãcusescu, hãusescu, vutsescu, dipun, hãmblusescu, hlãmbusescu, uselescu
{ro: cufunda, scufunda}
{fr: enfoncer, plonger}
{en: sink, plunge into}
ex: di trei ori s-afundã (dusi tu fundul a apãljei) shi di trei ori ishi pisti apã; s-afundã prit brãtsiri; ãn loc s-mi-ascapã, mi-afunda cama multu; fudz di-aoa i va ti-afundu tu arãu

§ afundedz (a-fun-dédzŭ) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afunda-ri/afundare (a-fun-dá-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundat (a-fun-dátŭ) adg afundatã (a-fun-dá-tã), afundats (a-fun-dátsĭ), afunda-ti/afundate (a-fun-dá-ti) – tsi easti pimtu cãtã tu fundu; afundusit, fundusit, ahundusit, ahãndusit, hãndãcusit, adãntsit, hãusit, vutsit, dipunat, hãmblusit, hlãmbusit, uselit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ahãndos1

ahãndos1 (a-hãn-dósŭ) adg ahãndoasã (a-hãn-dŭá-sã), ahãndosh (a-hãn-dóshĭ), ahãndoasi/ahãndoase (a-hãn-dŭá-si) – a curi fundu s-aflã diparti di mardzina di nsus; adãncu, aduncos, ahãndos, afundos, afunducos
(expr:
1: zbor ahãndos = zbor greu, tsi ari multã noimã shi mintiminilji tu el;
2: minti ahãndoasã = giudicatã bunã, mintimenã, tsi li mindueashti lucrili ghini;
3: somnu ahãndos = somnu greu, ahãndos, ca di moarti;
4: lumi ahundoasã = lumi tsi nu-ari vãrã aradã, tsi easti alocuta)
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: agiumsirã ningã un puts ahãndos; lu-aruca fãrã njilã tu un trap ahãndos; atsea pishtireauã, eara lungã, largã, ahãndoasã shi multu ntunicoasã; arãulu din hoarã easti ahãndos; ear la minti, ahãndoasã
(expr: tsi ari giudicatã bunã, cari li mindueashti ghini lucrili)

§ ahundos (a-hun-dósŭ) adg ahun-doasã (a-hun-dŭá-sã), ahundosh (a-hun-dóshĭ), ahundoasi/ahun-doase (a-hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)
ex: putslu eara ahun-dos; ahundoasã ca nã hauã; lumi mintitã, ahundoasã
(expr: fãrã nitsiunã aradã)

§ hãndos1 (hãn-dósŭ) adg hãndoasã (hãn-dŭá-sã), hãndosh (hãn-dóshĭ), hãndoasi/hãndoase (hãn-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)

§ hundos (hun-dósŭ) adg hundoasã (hun-dŭá-sã), hundosh (hun-dóshĭ), hundoasi/hundoase (hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)

§ ahãndami/ahãndame (a-hãn-dá-mi) sf pl(?) – harea tsi u ari un lucru cari easti ahãndos; ahãndusimi
{ro: adâncime}
{fr: profondeur}
{en: depth}

§ ahãndusimi/ahãn-dusime (a-hãn-du-sí-mi) sf ahãndusinj (a-hãn-du-sínjĭ) – (unã cu ahãndami)

§ ahãndos2 (a-hãn-dósŭ) adv – ahanda, ahãnda, afunda, andãca, adãnca, adanca
{ro: adânc}
{fr: profondément}
{en: deep, deeply}
ex: greashti ahãndos

§ ahãnda (a-hãn-dá) adv – (unã cu ahãndos2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãm

arãm (a-rắmŭ) (mi) vb I arãmai (a-rã-máĭ), arãmam (a-rã-mámŭ), arãmatã (a-rã-má-tã), arãmari/arãmare (a-rã-má-ri) – zgrãm (loclu), rãm, scãlsescu, rãcãescu; sap
{ro: arâma, scobi}
{fr: creuser, fouiller}
{en: hollow, furrow, dig}
ex: grochi nu-adarã sh-pri iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angucitoari: puriclu); bãgai s-arãmã (s-sapã) dauã urghii andãca trã tsilar; s-veadi cã porcul arãmã aoatsi; sh-ma cãt arãmã, tu rãdãtsina…; arãmai (zgrãmai) cu mãnjli; iutsido sh-arãmã narea (si zgrãmã nuntru, cu dzeadzitlu); nu cutidza dintili si sh-arãmã di el; loc sãnãtos, nu s-arãmã (nu sã scãlseashti, nu s-sapã, nu si zgrãmã); ãlj ded nã lituryii shi-l pitricui s-arãmã n cuprii

§ arãmat (a-rã-mátŭ) adg arãmatã (a-rã-má-tã), arãmats (a-rã-mátsĭ), arãmati/arãmate (a-rã-má-ti) – zgrãmat (loclu), rãmat, scãlsit, rãcãit; sãpat
{ro: arâmat, scobit}
{fr: creusé, fouillé}
{en: hollowed, furrowed, dug}
ex: stizmili tuti arãmati (zgrãmati)

§ arãmari/arãmare (a-rã-má-ri) sf arãmãri (a-rã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãmã loclu; zgrãmari (loclu), rãmari, scãlsiri, rãcãiri; sãpari
{ro: acţiunea de a arâma, de a scobi; arâmare, scobire}
{fr: action de creuser, de fouiller}
{en: action of furrowing, of digging}

§ rãm (rắmŭ) (mi) vb I rãmai (rã-máĭ), rãmam (rã-mámŭ), rãmatã (rã-má-tã), rãma-ri/rãmare (rã-má-ri) – (unã cu arãm)
ex: tut rãma cu puljanlu

§ rãmat (rã-mátŭ) adg rãmatã (rã-má-tã), rãmats (rã-mátsĭ), rãmati/rãmate (rã-má-ti) – (unã cu arãmat)

§ rãmari/rãmare (rã-má-ri) sf rãmãri (rã-mắrĭ) – (unã cu arãmari)

§ arãmãtor (a-rã-mã-tórŭ) adg arãmãtoari/arãmãtoare (a-rã-mã-tŭá-ri), arãmãtori (a-rã-mã-tórĭ), arãmãtoari/arãmãtoare (a-rã-mã-tŭá-ri) – (un) tsi arãmã (rãmã, zgrãmã, scãlseashti, rãcãeashti); (fig: arãmãtor sm = porcu, pravdã tsi-arãmã loclu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mbogru

mbogru (mbó-gru) adg mbogrã (mbó-grã), mbogri (mbó-gri), mbogri/mbogre (mbó-gri) – cari nu-ari tihi tu banã; tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; bogru, ãmbogru, mãrat, corbu, ndzernu, curbisit, stuhinat, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.; (fig: mbogru = (i) lishor (tu minti), glar, hazo, tivichel, ahmac, etc.; (ii) tsi easti aush shi ncusurat)
{ro: sărman, bătrân ghebos}
{fr: malheureux, infortuné, pauvre, vieillard courbé}
{en: unfortunate, poor, unhappy}
ex: mbogra (shcreta) di moashi cu boatsea-a ljei ãndãcãnitã, lu-acljamã tu cãlivã; mbogre (mãrate), nu sta tu ploai; mbogrul di (mãratlu, gribuitlu) aush duchi tsi s-fatsi; ea mutrits la-aestu mbogru di (mãrat) gioni; ore mbogre! (marate, corbe!) tsi pãtsãsh?; mbogra (curbisita) di mamã sh-mutrea njiclu lãndzit; mbogra-nã farã armãneascã!; a mbogrãljei (a mãratãljei, a ncusuratãljei) di soacrã; mbogra (scurpisita, vãpsita) di moashi shi struxea dintsãlj; strimtura eara multu mbogrã (lai, urutã, slabã)

§ bogru (bó-gru) adg bogrã (bó-grã), bogri (bó-gri), bogri/bogre (bó-gri) – (unã cu mbogru)

§ ãmbogru (ãm-bó-gru) adg ãmbogrã (ãm-bó-grã), ãmbogri (ãm-bó-gri), ãmbogri/ãmbogre (ãm-bó-gri) – (unã cu mbogru)
ex: nacã hiu ãmbogru (aush ncusurat, gribuit)?

§ mbugrusescu (mbu-gru-sés-cu) vb IV mbugrusii (mbu-gru-síĭ), mbugruseam (mbu-gru-seámŭ), mbugrusitã (mbu-gru-sí-tã), mbugrusiri/mbugrusire (mbu-gru-sí-ri) – astãmãtsescu ta s-dau mãndzãli
{ro: termina dând cu tifla}
{fr: terminer à faire envers quelqu’un le geste de mépris avec deux (ou cinq) doigts de la main ouverte}
{en: end making the sign of contempt towards somebody with two (or five) fingers of the open hand}
ex: troarã, troarã, li mbugrusi (lã deadi mãndzãli); lu mbugrusii tra s-mi-ascap di lucru

§ mbugrusit (mbu-gru-sítŭ) adg mbugrusitã (mbu-gru-sí-tã), mbugrusits (mbu-gru-sítsĭ), mbu-grusiti/mbugrusite (mbu-gru-sí-ti) – tsi-ari astãmãtsitã cu darea-a mãndzãlor; tsi nu-lj s-mata da mãndzã
{ro: care a terminat dând cu tifla}
{fr: qui a terminé à faire envers quelqu’un le geste de mépris avec deux (ou cinq) doigts de la main ouverte}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ndãcãnescu

ndãcãnescu (ndã-cã-nés-cu) (mi) vb IV ndãcãnii (ndã-cã-níĭ), ndãcãneam (ndã-cã-neámŭ), ndãcãnitã (ndã-cã-ní-tã), ndãcãni-ri/ndãcãnire (ndã-cã-ní-ri) – adilj shcurtu, ndasi sh-greu (ca dupã un copus mari tsi-l fac cu lucrul, alãgarea, etc.); ljau greu anasã; fac vrondu ca atsel faptu di heari tsi s-freacã un di-alantu (cãndu cãrtescu amaxea, guzgunipsescu iuva, etc.); suflu greu; ãndãcãnescu
{ro: respira greu, gâfâi; hodorogi}
{fr: respirer avec peine, haleter; sonner la ferrailles, détraquer}
{en: pant, grasp (air); rattle}

§ ndãcãnit (ndã-cã-nítŭ) adg ndãcãnitã (ndã-cã-ní-tã), ndãcãnits (ndã-cã-nítsĭ), ndãcãniti/ndãcãnite (ndã-cã-ní-ti) – tsi lja anasã greu; tsi sh-lja greu adiljatlu; tsi suflã greu; ãndãcãnit
{ro: care respiră greu, gâfâit; hodorogit}
{fr: qui respire avec peine, haleté; qui sonne comme la ferrailles, détraqué}
{en: panted, grasping (air); rattled}
ex: mbogra di moashi cu boatsea-a ljei ãndãcãnitã, lu-acljamã tu cãlivã; feata, gri el cu-unã boatsi ndãcãnitã, cã vã mãc tuts

§ ndãcãniri/ndãcãnire (ndã-cã-ní-ri) sf ndãcãniri (ndã-cã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ndãcãneashti; ãndãcãniri
{ro: acţiunea de a respira greu, de a gâfâi; de a hodorogi}
{fr: action de respirer avec peine, de haleter; de sonner la ferrailles, de détraquer}
{en: action of pan-ting, of grasping (air); of rattling}

§ ãndãcãnescu (ãn-dã-cã-nés-cu) (mi) vb IV ãndãcãnii (ãn-dã-cã-níĭ), ãndãcãneam (ãn-dã-cã-neámŭ), ãndãcãnitã (ãn-dã-cã-ní-tã), ãndãcãniri/ãndãcãnire (ãn-dã-cã-ní-ri) – (unã cu ndãcãnescu)

§ ãndãcãnit (ãn-dã-cã-nítŭ) adg ãndãcãnitã (ãn-dã-cã-ní-tã), ãndãcãnits (ãn-dã-cã-nítsĭ), ãndãcãniti/ãndãcãnite (ãn-dã-cã-ní-ti) – (unã cu ndãcãnit)
ex: cu boatea-a ljei ãndãcãnitã

§ ãndãcãniri/ãndãcãnire (ãn-dã-cã-ní-ri) sf ãndãcãniri (ãn-dã-cã-nírĭ) – (unã cu ndãcãniri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã