|
|
ancunjat
ancunjat (an-cu-njĭátŭ) adg – vedz tu ancunj
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ancunjancunj
ancunj (an-cúnjĭŭ) vb I ancunjai (an-cu-njĭáĭ), ancunjam (an-cu-njĭámŭ), ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjari/ancunjare (an-cu-njĭá-ri) – nchisescu un foc (di leamni) cu surtseali, palji, cãrtsã, etc.; cu surtseali (palji, suflari, etc.) l-tsãn yiu (sh-lu fac s-creascã, s-lja dinami) foclu tsi easti aproapea astes; (foclu aproapea astes) scoati mash fum sh-pira nu para s-veadi; ncunj, ancunjedz, ncunjedz;
(expr:
1: lu-ancunj = dau simasii la pãrearea-a lui; lj-dau di mãnear, l-saidisescu, l-sãldisescu;
2: lj-ancunj unã = lj-dau unã pliscutã; lj-ardu unã; lj-pãlescu unã; etc.;
3: ancunj = mi fac corcan (di-arcoari);
4: mi-ancunj (tu fatsã) = mi ntunic, niuredz, mi ncljid la fatsã)
{ro: aprinde, înfiripa (foc); arde fără flacăre}
{fr: allumer (feu); brûler sans flamme, faire de la fumée}
{en: ignite, kindle (fire); burn without flames}
ex: ancunjam (aprindeam, cu surtseali i palji) foclu; foclu ancunji (scoati fum, fãrã ca si s-veadã pirã); ancunjarã (apreasirã) cãti-unã tsigarã; soba-aestã ncunjadzã (scoati fum) cãndu bati vimtul; ancunji
(expr: si ntunicã, s-veadi ca fum) tu pãduri; nu lu-ancunji
(expr: nu-lj da di mãnear); nu lu-ancunjarã
(expr: nu-l saidisirã); lj-ancunjash unã
(expr: lj-deadish unã pliscutã); truplu-lj ancunje
(expr: s-featsi corcan); si ncunjarã
(expr: si niurarã, sã ntunicarã) muntsã sh-vãljuri; cãndu-avdzã aesti zboarã sã ncunje suratea
(expr: si ntunicã, niurã tu fatsã)
§ ancunjedz (an-cu-njĭédzŭ) vb I ancunjai (an-cu-njĭáĭ), ancunjam (an-cu-njĭámŭ), ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjari/ancunjare (an-cu-njĭá-ri) – (unã cu ancunj)
§ ancunjat (an-cu-njĭátŭ) adg ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjats (an-cu-njĭátsĭ), ancunja-ti/ancunjate (an-cu-njĭá-ti) – tsi easti-apres; tsi easti tsãnut yiu, apres; tsi scoati mash fum sh-nu s-veadi dip pirã; ncunjat
{ro: aprins, înfiripat (foc); care arde fără flacăre}
{fr: (feu) allumé; brûlé sans flamme, qui fai de la fumée}
angunjat
angunjat (an-gu-njĭátŭ) adg angunjatã (an-gu-njĭá-tã), angunjats (an-gu-njĭátsĭ), angunjati/angunjate (an-gu-njĭá-ti) – acriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz ancunjat
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãhãbãrsescu
hãbãrsescu (hã-bãr-sés-cu) vb IV hãbãrsii (hã-bãr-síĭ), hãbãr-seam (hã-bãr-seámŭ), hãbãrsitã (hã-bãr-sí-tã), hãbãrsiri/hãbãrsire (hã-bãr-sí-ri) – ascultu cu cãshtigã (tinjisescu, nj-bag mintea, dau simasii la) atseali tsi mindueashti i tsi dzãtsi cariva; dau simasii la pãrearea-a unui; l-dau di mãnear; saidisescu, sãldisescu, lugursescu, ancunj, ncunj (fig:)
{ro: considera, lua în consideraţie}
{fr: considérer, tenir en considération}
{en: consider, take into account}
ex: nu-l hãbãrsescu ti tsiva (nu-l lugursescu, nu-l dau di mãnear, nu-l dau di curauã)
§ hãbãrsit (hã-bãr-sítŭ) adg hãbãrsitã (hã-bãr-sí-tã), hãbãrsits (hã-bãr-sítsĭ), hãbãrsiti/hãbãrsite (hã-bãr-sí-ti) – tsi easti ascultat cu cãshtigã, tsi-lj si da simasii la-atseali tsi dzãtsi, tsi mindueashti; tsi easti dat di mãnear; saidisit, sãldisit, ancunjat, ncunjat
{ro: considerat, care e luat în consideraţie}
{fr: avisé, considéré, tenu en considération}
{en: advised, considered, taken into account}
§ hãbãrsiri/hãbãrsire (hã-bãr-sí-ri) sf hãbãrsiri (hã-bãr-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi hãbãrseashti
{ro: acţiunea de a considera, de a lua în consideraţie}
{fr: action de considérer, de tenir en considération}
{en: action of considering, of taking into account}
saidisescu
saidisescu (saĭ-di-sés-cu) vb IV saidisii (saĭ-di-síĭ), saidiseam (saĭ-di-seámŭ), saidisitã (saĭ-di-sí-tã), saidisiri/saidisire (saĭ-di-sí-ri) – ascultu cu cãshtigã (tinjisescu, nj-bag mintea, dau simasii la) atseali tsi mindueashti i dzãtsi cariva; dau di mãnear; bag oarã, sãldisescu, pãrãstisescu, ancunj
{ro: lua în seamă}
{fr: prendre en considération}
{en: take into consideration}
ex: cãtse nu saidiseats (nu-l dats di mãnear) cãsenlu?; sh-taha tunusirea a mea u saidiseashti (u sãldisea, u da di mãnear) Hristolu?; nu saidisea (nu u dãdea di mãnear, nu u tinjisea) dimãndãciunea-al Dumnidzã
§ saidisit (saĭ-di-sítŭ) adg saidisitã (saĭ-di-sí-tã), saidisits (saĭ-di-sítsĭ), saidisiti/saidisite (saĭ-di-sí-ti) – (zbor, pãreari, minduiri) tsi-lj s-ari datã simasii; a curi zbor easti ascultat; tsi lu-ari datã di mãnear; tsi-lj s-ari bãgatã oarã; pãrãstisit, sãldisit, ancunjat
{ro: luat în seamă}
{fr: pris en considération}
{en: taken into conside-ration}
§ saidisiri/saidisire (saĭ-di-sí-ri) sf saidisiri (saĭ-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva saidiseashti tsiva i pri cariva; sãldisiri, bãgari oarã; pãrãstisiri, ancunjari
{ro: acţiunea de a lua în seamă}
{fr: action de prendre en considération}
{en: action of taking into consideration}
§ nisaidisit (ni-saĭ-di-sítŭ) adg nisaidisitã (ni-saĭ-di-sí-tã), nisaidisits (ni-saĭ-di-sítsĭ), nisaidisi-ti/nisaidisite (ni-saĭ-di-sí-ti) – tsi nu-lj si da simasii; a curi zbor nu easti ascultat; tsi nu-lj s-ari bãgatã oarã; tsi nu-lj si da di mãnear; nipãrãstisit, nisãldisit
{ro: neluat în seamă}
{fr: qui n’est pas pris en considération}
{en: not taken into consideration}
ex: a ocljilor nisaidisits; nisaidisit sãndzi
§ nisaidisiri/nisaidisire (ni-saĭ-di-sí-ri) sf nisaidisiri (ni-saĭ-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu saidiseashti tsiva i pri cariva; nisãldisiri, nibãgari oarã; nipãrãstisiri
{ro: acţiunea de a nu lua în seamă}