DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

acru

acru (á-cru) adg acrã (á-crã), acri (á-cri), acri/acre (á-cri) – tsi ari unã nustimadã ca di limoni, di puscã, etc.; acrearcu;
(expr:
1: apã acrã = apã dit loc cu sãruri, tsi easti bunã, cãndu s-bea, trã sãnãtati;
2: lapti acru = lapti bãtut; lapti tsi s-ari acritã;
3: acri-macri (ácri-má-cri) = agioc di cilimeanj)
{ro: acru}
{fr: aigre}
{en: sour}
ex: laptili easti acru; prunili da voahã acrã

§ acrescu1 (a-crés-cu) (mi) vb IV acrii (a-críĭ), acream (a-creámŭ), acritã (a-crí-tã), acriri/acrire (a-crí-ri) – acredz, fac un lucru s-aibã unã nustimadã acrã;
(expr: li acrescu cu cariva = mi cãrtescu cu cariva, nu mata him oaspits bunj)
{ro: acri}
{fr: aigrir, devenir aigre}
{en: sour, become sour}
ex: acri ciorba cu puscã; li acrii cu nãs
(expr: nu mata li am buni cu el)

§ acrit (a-crítŭ) adg acritã (a-crí-tã), acrits (a-crítsĭ), acriti/acrite (a-crí-ti) – tsi s-featsi acru
{ro: acrit}
{fr: aigri}
{en: made sour}
ex: yin acrit, om acrit

§ acriri/acrire (a-crí-ri) sf acriri (a-crírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-acreashti tsiva
{ro: acţiunea de a (se) acri; acrire}
{fr: action d’aigrir}
{en: action of making something sour}

§ disacrescu (di-sa-crés-cu) (mi) vb IV disacrii (di-sa-críĭ), disacream (di-sa-creámŭ), disacritã (di-sa-crí-tã), disacriri/disacrire (di-sa-crí-ri) – l-fac un lucru s-aibã unã nustimadã ma putsãn acrã
{ro: face mai puţin acru}
{fr: faire quelque chose moins aigre}
{en: make something to be less sour}
ex: u disacrii cu putsãnã apã

§ disacrit (di-sa-crítŭ) adg disacritã (di-sa-crí-tã), disacrits (di-sa-crítsĭ), disacriti/disacrite (di-sa-crí-ti) – tsi easti faptu s-hibã ma putsãn acru

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arungaci

arungaci (a-run-gácĭŭ) sm, adg (mash masculin) arungaci (a-run-gácĭ) – cal tsi nu easti dzigãrit (ciucutit, shutsãt) ghini; cal tsi easti pi giumitati dzigãrit
{ro: râncaci; cal pe jumătate castrat}
{fr: monochirde; cheval partiellement castré}
{en: partially castrated}
ex: cal arungaci

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

aurlu

aurlu (a-úr-lu) (mi) vb I aurlai (a-ur-láĭ), aurlam (a-ur-lámŭ), aurlatã (a-ur-lá-tã), aurlari/aurlare (a-ur-lá-ri) – zburãscu cu-unã boatsi multu analtã sh-ca nãiritã (tra s-mi-avdã cariva di diparti, s-mi avdã ma ghini, s-lji dzãc tsiva, s-lu ncaci, s-lu-acljem s-yinã, etc.); grescu cu-unã boatsi vãrtoasã; mi hiumusescu (mi hib, mi bag, etc.) tra s-hiu deadun cu cariva; astrig, strig, huescu, zghilescu, hulutescu, ncaci;
(expr:
1: lj-aurlu unã = lj-dau unã pliscutã, un bush;
2: nj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-aurlã matsãli = nj-easti multã foami)
{ro: urla, ţipa, certa, lovi}
{fr: hurler; appeler; bannir; (se) fourrer, mettre dedans; frapper}
{en: shout, yell, call, chase, hit, scold, chide}
ex: avdzãrã c-alãtra un cãni sh-ahiursirã s-aurlã (s-bagã boatsea, sã zghileascã); acãtsarã s-aurlã shi s-treamburã di fricã; aclo iu yinea, cãntãnda shi aurlãnda (zghilinda cu boatsi-analtã); zghearã oili, aurlã (alatrã vãrtos) cãnjlji; cu luchilji s-adunã, ca nãsh vai aurlã; ca luchilji s-aurnjirã; lu-aurlash (lu-acljimash, lu ncãceash)?; aurlã-l (agunea-l, ãncaci-lu) cãnili di-aoa; aurlats (sãlãghits) caljlji tu vuloagã; mi-aurlu (mi-aruc) nuntru; luplu s-aurlã pi oi (s-hiumusi pi oi, intrã tu oi); oili s-aurlarã (s-hiumusirã) tu agru; aurlã-lj vãrã
(expr: dã-lj vãrã pliscutã); u streasi multu-multu foamea, di-lj pãrea cã lj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-u foami! nu avdzã cum nj-aurlã matsãli?

§ aurlat (a-ur-látŭ) adg aurlatã (a-ur-lá-tã), aurlats (a-ur-látsĭ) aur-lati/aurlate (a-ur-lá-ti) – tsi easti zburãt cu-unã boatsi analtã sh-ca nãiritã; tsi s-ari hiumusitã s-hibã deadun cu cariva; astrigat, strigat, huit, zghilit, hulutit, ncãceat
{ro: urlat, ţipat, certat, lovit}
{fr: hurlé; appelé; banni; fourré, mis dedans; frappé}
{en: shouted, yelled, called, chased, hit, scolded, chided}

§ aurlari/aurlare (a-ur-lá-ri) sf aurlãri (a-ur-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aurlã icã s-aurlã iuva; astrigari, strigari, huiri, zghiliri, hulutiri, ncãceari
{ro: acţiunea de a urla, de a ţipa, de a certa, de a lovi; urlare, ţipare, certare, lovire; urlet}
{fr: action d’hurler; d’appeler; de bannir; de (se) fourrer, de mettre dedans; de frapper; hurlement}
{en: action of shouting, of yelling, of calling, of chasing, of hitting, of scolding, of chiding; howl, yell, roar}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

filunichii/filunichie

filunichii/filunichie (fi-lu-ni-chí-i) sf filunichii (fi-lu-ni-chíĭ) – alãxiri di zboarã, di-aradã greali, namisa di doi i ma multsã oaminj, trã lucri trã cari nu s-aduchescu; ncãciturã, ncãceari, cafcãturã, ntsirtari, cãvgã, cãvgãturã, dãvãturã, dãlgani
{ro: discuţie, ceartă, dispută}
{fr: discussion, querelle, dispute}
{en: discussion, quarrel}
ex: avem mari filunichii; s-afla pi mari filunichii doilji nvitsats

§ filunichisescu (fi-lu-ni-chi-sés-cu) vb IV filunichisii (fi-lu-ni-chi-síĭ), filunichiseam (fi-lu-ni-chi-seámŭ), filunichisitã (fi-lu-ni-chi-sí-tã), filunichisiri/filunichisire (fi-lu-ni-chi-sí-ri) – cã nu n-aduchim trã un lucru, alãxescu cu cariva zboarã greali shi cu unã boatsi apreasã; lu ncaci pri cariva di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueam mini cã easti ghini; ncaci, ancaci, ãncaci, aurlu, vãryescu, anãcrescu, ntsertu, tãcãnsescu, hulescu, huledz
{ro: discuta, certa, admonesta, dojeni, disputa}
{fr: discuter, gronder, réprimander, disputer}
{en: discuss, scold, quarrel with, reprove}
ex: multu filunichisim (zburãm, alãxim zboarã); filunichisea cai easti nai cama marlu serascher

§ filunichisit (fi-lu-ni-chi-sítŭ) adg filunichisitã (fi-lu-ni-chi-sí-tã), filunichisits (fi-lu-ni-chi-sítsĭ), filunichisiti/filunichisite (fi-lu-ni-chi-sí-ti) – tsi-lj si zburashti cu zboarã greali di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueashti un cã easti ghini s-facã; ncãceat, ãncãceat, aurlat, vãryit, anãcrit, ntsirtat, tãcãnsit, hulit, hulidzat
{ro: discutat, certat, admonestat, dojenit, disputat}
{fr: discuté, grondé, répri-mandé, disputé}
{en: discussed, scolded, quarrelled with, reproved}

§ filunichisiri/filunichisire (fi-lu-ni-chi-sí-ri) sf filunichisiri (fi-lu-ni-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãxescu zboarã greali icã atumtsea cãndu cariva easti ncãceat; ncãceari, ãncãceari, aurlari, vãryiri, anãcriri, ntsirtari, tãcãnsiri, huliri, hulidzari
{ro: acţiunea de a discuta, de a certa, de a admonesta, de a dojeni; certare, admonestare, dojenire}
{fr: action de discuter, de gronder, de disputer, de réprimander}
{en: action of discussing, of scolding, of quarrelling with, of reproving}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hulescu

hulescu (hu-lés-cu) vb IV hulii (hu-líĭ), huleam (hu-leámŭ), hulitã (hu-lí-tã), huliri/hulire (hu-lí-ri) – cã nu n-aduchim trã un lucru alãxescu zboarã greali cu cariva (cu unã boatsi apreasã, sãnãtoasã); lu ncaci pri cariva di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueam mini cã easti ghini; ncaci, ancaci, ãncaci, aurlu, vãryescu, filunichisescu, anãcrescu, ntsertu, tãcãnsescu, huledz
{ro: certa}
{fr: admonester, gronder, réprimander}
{en: scold, quarrel with}

§ hulit (hu-lítŭ) adg hulitã (hu-lí-tã), hulits (hu-lítsĭ), huliti/hulite (hu-lí-ti) – tsi-lj si zburashti cu zboarã greali di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueashti un cã easti ghini s-facã; ncãceat, ancãceat, ãncãceat, aurlat, vãryit, filunichisit, anãcrit, ntsirtat, tãcãnsit, hulidzat
{ro: certat}
{fr: admonesté, grondé, réprimandé}
{en: scolded, quarrelled with}

§ huliri/hulire (hu-lí-ri) sf huliri (hu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãxescu zboarã greali icã atumtsea cãndu cariva easti ncãceat; ncãceari, ancãceari, ãncãceari, aurlari, vãryiri, filunichisiri, anãcriri, ntsirtari, tãcãnsiri, hulidzari
{ro: acţiunea de a certa; certare}
{fr: action d’admonester, de gronder, de réprimander}
{en: action of scolding, of quarrelling with}

§ huledz2 (hu-lédzŭ) vb I hulidzai (hu-li-dzáĭ), hulidzam (hu-li-dzámŭ), hulidzatã (hu-li-dzá-tã), hulidzari/hulidzare (hu-li-dzá-ri) – (unã cu hulescu)

§ hulidzat2 (hu-li-dzátŭ) adg hulidzatã (hu-li-dzá-tã), hulidzats (hu-li-dzátsĭ), hulidzati/hulidzate (hu-li-dzá-ti) – (unã cu hulit)

§ hulidza-ri2/hulidzare (hu-li-dzá-ri) sf hulidzãri (hu-li-dzắrĭ) – (unã cu huliri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ncaci1

ncaci1 (ncácĭŭ) (mi) vb I ncãceai (ncã-cĭáĭ), ncãceam (ncã-cĭámŭ), ncãceatã (ncã-cĭá-tã), ncãceari/ncãceare (ncã-cĭá-ri) – lu-aurlu pri cariva di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueam mini cã easti ghini; alãxescu zboarã greali cu cariva (cu unã boatsi apreasã shi sãnãtoasã, cã nu n-aduchim trã un lucru); ancaci, ãncaci, aurlu, vãryescu, filunichisescu, anãcrescu, ntsertu, tãcãnsescu, hulescu, huledz;
(expr: fudz di-iu sã ncaci, tradzi di nã parti = nu ti-ameas-ticã tu ncãcerli-a altor)
{ro: certa, admonesta, dojeni}
{fr: gronder, réprimander}
{en: scold, quarrel with, reprove}
ex: mi ncaci (mi-aurlã) dada; lu ncãceai (vãryii) niheamã; si ncaci (s-vãryescu, sh-alãxescu zboarã greali) cu muljerli; si ncãcearã (s-vãryirã), eara si s-batã; si ncaci alba dzuã cu noaptea

§ ncãceat (ncã-cĭátŭ) adg ncãceatã (ncã-cĭá-tã), ncãceats (ncã-cĭátsĭ), ncãceati/ncãceate (ncã-cĭá-te) – tsi-lj si zburashti cu zboarã greali di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueashti un cã easti ghini s-facã; ancãceat, ãncãceat, aurlat, vãryit, filunichisit, anãcrit, ntsirtat, tãcãnsit, hulit, hulidzat
{ro: certat, admonestat, dojenit}
{fr: grondé, réprimandé}
{en: scolded, quarrelled with, reproved}
ex: easti ncãceatã (vãryitã) cu vitsinili; s-lã mpartã a ncãceatslor (vãryitslor) giunari; suntu ncãceati, di doi anj nu shi zburãscu

§ ncãceari/ncãceare (ncã-cĭá-ri) sf ncãceri (ncã-cĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãxescu zboarã greali icã atumtsea cãndu cariva sã ncaci; ancãceari, ãncãceari, ncãciturã, aurlari, vãryiri, filunichisiri, anãcriri, ntsirtari, tãcãnsiri, huliri, hulidzari;
(expr: u caftu ncãcearea cu tseara (luminarea) = escu cãvgãgi, dzãndzãvos, etc.; mi ncaci tut chirolu, cu caritsido, sh-trã tsiva dip)
{ro: acţiunea de a certa, de a admonesta, de a dojeni; certare, admonestare, dojenire; ceartă}
{fr: action de gronder, de réprimander; querelle}
{en: action of scolding, of quarrelling with, of reproving; quarrel}
ex: nãiritlu ncãceri scoati; ncãceari fãrã bãteari nu-ari gustu; paradz fãrã ncãceari la drats; ncãcearea-a lor n-asparsi lucrul; caftã ncãceari cu tseara

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ntsertu

ntsertu (ntsér-tu) (mi) vb I ntsirtai (ntsir-táĭ), ntsirtam (ntsir-támŭ), ntsirtatã (ntsir-tá-tã), ntsirtari/ntsirtare (ntsir-tá-ri) – alã-xescu zboarã greali cu cariva (cu unã boatsi apreasã, sãnãtoasã, cã nu n-aduchim trã un lucru); lu ncaci pri cariva di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueam mini cã easti ghini; ncaci, ancaci, ãncaci, aurlu, vãryescu, filunichisescu, anãcrescu, tãcãnsescu, hulescu, huledz
{ro: certa}
{fr: gronder, réprimander}
{en: scold, quarrel with, reprove}
ex: cu Marusha nã ntsirtãm (nã ncãcem)

§ ntsirtat (ntsir-tátŭ) adg ntsirtatã (ntsir-tá-tã), ntsirtats (ntsir-tátsĭ), ntsirta-ti/ntsirtate (ntsir-tá-ti) – tsi-lj si zburashti cu zboarã greali (di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueashti un cã easti ghini s-facã); ncãceat, ancãceat, ãncãceat, aurlat, vãryit, filunichisit, anãcrit, tãcãnsit, hulit, hulidzat
{ro: certat}
{fr: grondé, réprimandé}
{en: scolded, quarrelled with, reproved}

§ ntsirtari/ntsirtare (ntsir-tá-ri) sf ntsirtãri (ntsir-tắrĭ) –
1: alãxiri di zboarã greali namisa di doi i ma multsã oaminj (trã lucri trã cari nu s-aduchescu); ncãceari, ancãceari, ãncãceari, aurlari, vãryiri, filunichisiri, anã-criri, tãcãnsiri, huliri, hulidzari;
2: ncãciturã, cafcãturã, dãlgani, cãvgã, cãvgãturã, filunichii, dãvãturã
{ro: acţiunea de a certa; certare; ceartă}
{fr: action de gronder; querelle, dispute}
{en: action of scolding (of quarrelling); quarrel}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tãcãnsescu

tãcãnsescu (tã-cãn-sés-cu) (mi) vb IV tãcãnsii (tã-cãn-síĭ), tãcãnseam (tã-cãn-seámŭ), tãcãnsitã (tã-cãn-sí-tã), tãcãnsi-ri/tãcãnsire (tã-cãn-sí-ri) – alãxescu cu cariva zboarã greali (cu unã boatsi apreasã, sãnãtoasã, cã nu n-aduchim trã un lucru); lu ncaci pri cariva di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueam mini cã easti ghini; ncaci, ancaci, ãncaci, aurlu, vãryescu, filunichisescu, anãcrescu, ntsertu, hulescu, huledz
{ro: certa, admonesta, dojeni}
{fr: gronder, (se) quereller}
{en: scold, quarrel with, reprove}
ex: mi tãcãnsii (ncãceai) cu nãs

§ tãcãnsit (tã-cãn-sítŭ) adg tãcãnsitã (tã-cãn-sí-tã), tãcãnsits (tã-cãn-sítsĭ), tãcãnsiti/tãcãnsite (tã-cãn-sí-te) – tsi-lj si zburashti cu zboarã greali di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueashti un cã easti ghini si s-facã; ncãceat, ancãceat, ãncãceat, aurlat, vãryit, filunichisit, anãcrit, ntsirtat, hulit, hulidzat
{ro: certat, admonestat, dojenit}
{fr: grondé, querellé, brouillé}
{en: scolded, quarrelled with, reproved}

§ tãcãnsiri/tãcãnsire (tã-cãn-sí-ri) sf tãcãnsiri (tã-cãn-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãxescu zboarã greali icã atumtsea cãndu cariva easti ncãceat; ncãceari, ancãceari, ãncãceari, aurlari, vãryiri, filunichisiri, anãcriri, ntsirtari, huliri, hulidzari
{ro: acţiunea de a certa, de a admonesta; certare, admonestare}
{fr: action de gronder, de se quereller}
{en: action of scolding, of quarrelling with, of reproving}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

vãryescu

vãryescu (vãr-yés-cu) (mi) vb IV vãryii (vãr-yíĭ), vãryeam (vãr-yĭámŭ), vãryitã (vãr-yí-tã), vãryiri/vãryire (vãr-yí-ri) – fac muabeti i alãxescu zboarã greali cu cariva (cu unã boatsi sãnã-toasã, apreasã, cã nu n-aduchim trã un lucru); lu-agunjisescu (ncaci, aurlu, anãngãsãescu) pri cariva tra s-facã tsi voi i tsi-lj dzãc mini; vãrghescu, ncaci, ancaci, ãncaci, aurlu, filunichisescu, anãcrescu, ntsertu, tãcãnsescu, hulescu, huledz; agunjisescu, pin-gu, anãngãsãescu, avin
{ro: certa, îndemna}
{fr: gronder, réprimander; hâter, presser, pousser}
{en: scold, quarrel with, reprove; urge, press}
ex: nu mi vãryea (ncaci); vãryea-mi (ncaci-mi), mamã, blastimã; dupã tsi vãryi (aurlã, dipãrtã) cãnjlji s-nu-alatrã; vãryea-lj (aurlã-lj s-fugã, dipãrteadzã-lj) di-aoa; muljerli vãryea caljlji (lj-agunjisea, lj-pindzea, anãngãsãea); tsi stai di vãryeshti (fats muabeti); li-avdzam cã vãryea (cã fãtsea muabeti); va s-mi vãryeascã (va s-mi ncaci) dada; si sculã cu noaptea n cap sh-acãtsã s-vãryeascã; ntreabã, vãryeashti, da cicioarili, tsiva!; acãtsã s-u ncaci shi s-u vãryeascã; aurlã moasha, vãryi, blãstimã, ma cari s-u-avdã?; mã-sa, gri, vãryi, ma-a ficiorlui nu-lj shi shutsa mintea

§ vãryit (vãr-yítŭ) adg vãryitã (vãr-yí-tã), vãryits (vãr-yítsĭ), vãryiti/vãryite (vãr-yí-ti) – tsi-lj si zburashti cu zboarã greali; vãrghit, ncãceat, ancãceat, ãncãceat, aurlat, filunichisit, anã-crit, ntsirtat, tãcãnsit, hulit, hulidzat; agunjisit, pimtu, anãngãsãit, avinat
{ro: certat, îndemnat}
{fr: grondé, réprimandé; hâté, pressé, poussé}
{en: scolded, quarrelled with, reproved; urged, pressed}
ex: ficiorlu plãndzi cã-i vãryit (ancãceat)

§ vãryiri/vãryire (vãr-yí-ri) sf vãryiri (vãr-yírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãxescu zboarã greali icã atumtsea cãndu cariva easti ncãceat; vãrghiri, ncãceari, ancãceari, ãncãceari, aurlari, filunichisiri, anãcriri, ntsirtari, tãcãnsiri, huliri, hulidzari; agunjisiri, pindzeari, anãngãsãiri, avinari
{ro: acţiunea de a certa, de a îndemna; certare, îndemnare}
{fr: action de gronder (de réprimander; de hâter, de presser, de pousser)}
{en: action of scolding, of quarrelling with, of reproving; of urging, of pressing}
ex: cu tutã vãryirea shi plãngul a mãratãljei di mumã; amirãlu muta loclu di-aurlari sh-di vãryiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn