DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cal1

cal1 (cálŭ) sm calj (cáljĭ) – pravdã imirã di casã cu cari oaminjlji trag amãxili icã u ncalicã tra s-lji ducã iuva; dupã cum lj-easti hroma i ari alti hãri, calu poati s-lja sh-numa: psar (griv, siv), murgu (amurgu), cil (albu), ghioc (arosh), aroibu (arosh), at (cal mascur), areati (cal mascur, niscuchit), binec (cal di cãvalã), etc.;
(expr:
1: cal di lemnu = ciumagã pri cari ncalicã cilimeanjlji cãndu s-agioacã;
2: nj-gioacã calu = nj-njergu lucrili ambar; u scot naparti; lj-dau di cali a lucrului;
3: cal cu peani, azbuirãtor, cu-areapiti; cal tsi mãcã loclu shi bea niorlji = cal dit pãrmiti, cal multu gioni, cal aumbrat, cal mãyipsit;
4: nj-adun caljlji tu ahuri = nj-tsãn gura ncljisã sh-nu dzãc tsiva;
5: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi lucrul cu tut copuslu tsi-l caftã ma, tu soni, un altu va-lj veadã hãirea;
6: cari, xen cal ãncalicã, n cali discalicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj cari nu-sh fac lucrili cu puterli-a lor ma cu puterli-a altor, shi tr-atsea nu va poatã s-lu bitiseascã;
7: calu bun, singur sh-adavdzi orzul = omlu bun si-andoapirã totna pi puterli-a lui, cãndu va s-facã un lucru;
8: a calui nu-lj si mãcã carnea, ma imnaticlu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlui ta s-acumprã un lucru mash trã hãrli tsi va lu-agiutã la ananghea tsi u ari, nu tr-atseali hãri tsi nu va lu-agiutã;
9: calu psohi, mushtili lu-ascuchi = lumea nu ti tinjiseashti cãndu nu mata ai puteari s-fatsi tsiva, ma va sh-arãdã di tini;
10: di pri cal, pri gumar = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi-alasã un lucru bun ti un lucru slab cãndu minduescu cã easti ma ghini;
11: calu tsi-i pischesi nu s-mutreashti la dintsã = cãndu-lj si fatsi unã doarã, omlu nu lipseashti s-lji mutreascã cusurli shi s-lji facã cãtigurii)
{ro: cal, armăsar, murg, etc.}
{fr: cheval, étalon}
{en: horse, stallion}
ex: cal di cãvalã; cal di furtii (trã ncãrcari lucri); cal cu arivani (tsi alagã cu cicioarili di-unã parti deadun); cal shutsãt; cal areati (mascur sh-nishutsãt); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); ncarcã caljlji tuts ca-aeri; suntu la noi multsã calj shi di soi bunã; cari ari cal, nu-ari livadi, shi cari ari livadi, nu-ari cal; lj-gioacã calu
(expr: lj-njardzi ghini, ambar); mash aclo nu-lj gioacã calu
(expr: nu u scoati n cap, naparti); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); alãgam pri calj di lemnu
(expr: pri ciumãdz); adunã-ts caljlji tu ahuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

deca1

deca1 (dé-ca) invar [zbor spus ma multu a njitslor] – tsi shadi ncãlicat pri-un cal; tsi ari ncãlicatã pri tsiva (cal, om, vãrã-altã pravdã, vãr lucru, etc.); decã, ancãlar, ncãlar, ncãlicat, cãlar, cãvalã
{ro: călare}
{fr: à cheval}
{en: on horseback}
ex: bagã-mi deca (ncãlar)

§ decã (dé-cã) invar – (unã cu deca1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãrpit

sãrpit (sắr-pitŭ) adg sãrpitã (sắrpí-tã), sãrpits (sắrpítsĭ), sãrpi-ti/sãrpite (sắrpí-ti) – tsi s-minã yiu shi lishor; tsi easti yiu shi nivricos tu minari; tsi easti gioni shi fucos tu-alumtã; gioni, vãrtos, nsertu, sertu, sertic, fucos, sarpit, sãrbescu, aghru;
(expr: om sãrpit = om tsi easti dishteptu, pirã, foc)
{ro: ager, aprig, sprinten, nervos, viteaz, sălbatic}
{fr: vigoureux, vaillant; agile, fougueux, endiablé, farouche}
{en: vigurous, brave, agile, devil-may-care, wild}
ex: a noastrã sãrpitã-armãnami; arsari sãrpitã (fucoasã) giu-neauã; s-bati sh-cãntã unã sãrpitã armãnã; greashti sãrpit (sertu) Tolj; ancãlar pi un car sãrpit (sertu, yiu, fucos); mutrita yii sãrpitã (serticã, fucoasã); ficior sãrpit
(expr: dishteptu)

§ sarpit (sár-pítŭ) adg sarpitã (sár-pí-tã), sarpits (sár-pítsĭ), sarpiti/sarpite (sár-pí-ti) – (unã cu sãrpit)

§ sãrpitsãlji/sãrpitsãlje (sãr-pi-tsắ-lji) sf sãrpitsãlj (sãr-pi-tsắljĭ) – harea tsi-l fatsi pri cariva di easti sãrpit; sãrpitslãchi, sãrbislãchi, giuneatsã, vãrtuti
{ro: vitejie, bravură, sălbăticie}
{fr: vaillance, bravoure, vigueur, agilité, vivacité, âpreté}
{en: bravery, vigor, agility}
ex: iu easti sãrpitsãlja (giuneatsa) di vãrãoarã?; featã criscutã nolgica a sãrpitsãljiljei (giuneatsãljei)

§ sãrpitslãchi/sãrpitslãche (sãr-pits-lắ-chi) sf sãrpitslãchi (sãr-pits-lắchĭ) – (unã cu sãrpitsãlji)

§ sarpi/sarpe (sár-pi) invar – ineryic, sarpit
{ro: energic, viu, capabil}
{fr: éner-gique, capable}
{en: energetic, capable}
ex: sarpi oaminj, sarpi muljeri

§ sertic (sér-ticŭ) adg serticã (sér-ti-cã), sertits (sér-titsĭ), sertitsi/sertitse (sér-ti-tsi) – (unã cu sãrpit)
ex: easti om sertic (sarpit, gioni, fucos); tutunea easti serticã (vãrtoasã)

§ sertu (sér-tu) adg sertã (sér-tã), sertsã (sér-tsã), serti/serte (sér-ti) – (unã cu sãrpit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn