DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cur1

cur1 (cúrŭ) vb I curai (cu-ráĭ), curam (cu-rámŭ), curatã (cu-rá-tã), curari/curare (cu-rá-ri) – (trã muljituri ca apa, dzama, sãndzili, sudoarea, lãcrinjli, etc.) s-minã dipriunã cãtrã nghios (pi unã cali aripidinoasã); rãuredz; urdin, mi-arãspãndescu, mi duc, trec, mi versu, etc.; easi unã muljiturã (apã, dzamã, sãndzi, sudoari, lãcrinj, etc.) dit un lucru;
(expr:
1: curã tsiva = s-fatsi tsiva (tihiseashti un lucru, faptã, ugoadã, tihisiri, etc.); trãxescu, fac, tihisescu, astãhisescu, alãhãescu, ugudescu;
2: nj-curã narea = ãnj es (curã) mixi (sãndzi) dit nari;
3: curã zborlu = s-avdi, urdinã zborlu;
4: nj-curã (la-agioc) = lucrili-nj si duc ambar, ghini (amintu la-agioc);
5: slab lucru curã tu mesi; nu curã lucru bun = nu par lucrili s-njargã-ambar, easti tsiva tsi s-fatsi sh-nu para mi-ariseashti, tsiva tsi nu para anjurzeashti ghini;
6: nj-curã balili (dupã un lucru) = ãl zilipsescu multu (lucrul), voi multu s-lu am;
7: iu cura, s-nu curã va-i chicã = iu s-fãtsea tsiva, s-poati s-curã ninga niheamã)
{ro: curge, circula}
{fr: couler, circuler}
{en: run, flow, circulate}
ex: tsi curã shi nu s-minã dit loc? (angucitoari: shoputlu); cari shtii iu curã apa yii?; apa-a arãului curã agonja; arãulu curã agalea; alas-lu spindzurat pãnã s-lji curã tut sãndzili; curã umtul di dzãr (easi dzãrlu dit umtu) cã easti apãtos; lj-curã narea
(expr: lj-es mixi i sãndzi dit nari); curã
(expr: treatsi, s-arãspãndeashti) nã cuvendã; curã zborlu
(expr: s-avdi) cã lu-acãtsarã; s-veadã cã tsi va s-curã
(expr: tsi va trãxeascã, tsi va si s-facã); nu va s-curã
(expr: nu pari, nu-anjurdzeashti si s-facã) lucru bun; nãshti curã anamisa
(expr: trãxeashti, s-fatsi tsiva, easti tsiva tu mesi); ãlj dzãsi a featãljei, tsi curã tu mesi
(expr: tsi s-fatsi, cum sta lucrili); am aflatã dit efimiridz tsi curã (fig: tsi s-fatsi tu lumi); nj-curã la-agioc
(expr: am tihi, ãnj njardzi ghini), amintu; acãtsarã sã-lj curã balili
(expr: nchisi s-zilipseascã multu); va s-bãnãm sh-va s-videm tsi va s-curã
(expr: tsi va si s-facã)

§ curat1 (cu-rátŭ) adg curatã (cu-rá-tã), curats (cu-rátsĭ), cura-ti/curate (cu-rá-ti) – tsi s-ari minatã cãtrã nghios (pi unã cali aripidinoasã); rãurat; urdinat, arãspãndit, dus, tricut, turnat, virsat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

di

di (dí) prip – zbor tsi va s-aspunã: (i) lucrul di cari easti ligat tsiva, (ii) lucrul dit cari easti adrat tsiva, (iii) lucrul tsi s-aflã nãuntru di tsiva, (iv) lucrul tsi yini dupã tsiva, (v) lucru tsi-aspuni itia trã cari s-fatsi tsiva, etc., etc., ashi cum va s-veadã dit multili exempli dati ma nghios; dit, din; tu; la; ca; tra; trã; cãt trã, di la; dupã; un dupã-alantu; cãti; dicãt; cum; macã; etc.;
(expr:
1: lja di hima = (i) dutsi cãtrã nghios; (ii) urfãnipseashti;
2: lja di ureaclji = aducheashti, achicãseashti;
3: s-tsã dai cãmeasha di nãsh = s-tsã dai cãmeasha shi s-fudz di elj; s-fudz cãt ma diparti di nãsh;
4: mi scol di noaptea = mi scol tahina, dit hãryii, cu noaptea n cap;
5: nj-mutrescu di cali = nu-astãmãtsescu, njergu ninti;
6: li bag (lucrili) di cali = li ndreg (lucrili);
7: pãn di un = tuts, un dupã-alantu, pãnã la-atsel dit soni;
8: asun (cad, alas, etc.) di singur = asun (cad, alas, etc.) singur fãrã s-am agiutor di-iuva (di la cariva, di la vãrnu, etc.);
9: nj-da di mãnã (s-lu fac un lucru) = (i) nj-yini-ambar, escu prohir (s-lu fac un lucru); (ii) hiu bun, chischin, nj-acatsã mãna, shi-nj yini lishor s-lu fac un lucru ghini sh-agonja;
10: di vearã (earnã, toamnã, etc.) = veara (earna, toamna) tsi yini;
11: di tini, di mini = di la un, di la-alantu;
12: di cara (tu scriarea-a noastrã: dicara) va s-fac... = dupã tsi va s-fac...;
13: di trã tini = di itia-a ta;
14: nj-fac di inimã = nj-si fatsi njilã, nj-easti njilã, mi nduplic;
15: trag mãnã di tsiva = lu-alas (nu lu nchisescu, nu voi s-lu fac) un lucru;
16: nãinti di s-facã tsiva = nãinti ca sã nchiseascã s-facã tsiva)
{ro: de, de la, din, ca, după, căte, dacă, etc.}
{fr: à; de; depuis; dès; concernant; par; puisque; vu que; que, etc.}
{en: of, than, after, since, by, as to, etc.}
ex: cavai di noi; gura a mea ca di birbilj; va si s-acatsã di lucru; di flori shi ponjlji tuts si nvescu; tser ncljigat di steali; irnjiili mash di doilji noi... s-dãdea nãpoi; lã s-aleapsi carnea di oasi; pitã di peturi tsi chica di untulemnu; nj-deadi Dumnidzã aveari di nimal; easti tinir di anj; ashteaptã an di (dupã) an; an di (dupã) an, oarã di (dupã) oarã; dzuã di dzuã, an di an; s-urdinarã gioni di (dupã) gioni, pãn di un; va-nj mi facã bucãts di bucãts; alagã loc di loc (loc dupã loc; dit un loc tu-alantu); ushi di ushi (dit unã ushi tu-alantã) agiumsi; un di (cãti) un; unã di (cãti) unã; calea, calea, di om om (di la un om la altu); cari di cari ma bunã (unã ma bunã di-alantã); di casã, casã, di om, om (ntreb casã dupã casã, om dupã om); di ulmu, ulmu, di pom, pom; di doi doi (doi cãti doi) nsãrea tu gioc; lj-tãljarã un di (cãti) un; sãrbãtoarea a curatiljei di Stã-Mãria (a curatiljei Stã-Mãrii); cãmbãnjli nchisirã s-asunã di singuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzeadit

dzeadit (dzĭá-ditŭ) sn dzeaditi/dzeadite (dzĭá-di-ti) – unã di tsintsili pãrtsã tsi es cãtã nafoarã dit unã mãnã (unã ningã-alantã, suptsãri sh-cu unglji la un capit) sh-cu cari omlu poati s-acatsã lucri; dzeadzit, deazit, dezet;
(expr:
1: nj-bag dzeaditlu (pi-unã carti) = nj-bag ipugrãfia (pi-unã carti), ipugrãpsescu unã carti;
2: nj-bãgai dzeaditlu (tu lucri); am dzeaditlu tu-un lucru; nj-am dzeaditlu anamisa di arburi sh-di coaja-a lui = hiu amisticat tu-un lucru; mi-amisticai, mi-anãcãtusii tu lucri tsi nu lipsea s-mi-ameastic;
3: tuti dzeaditli nu-s unã = nu-s tuti lucrili (nu-s tuts) unã soi;
4: lu-aspun cu dzeaditlu = spun cã cariva nu easti ca tuts alantsã, cã easti ahoryea, altãsoi;
5: li shtiu pri dzeaditi = li shtiu multu ghini)
{ro: deget}
{fr: doigt}
{en: finger, toe}
ex: lu-aspun tuts cu dzeaditlu
(expr: tuts lu-aspun cu dzeaditlu cã easti ahoryea, cã nu easti ca-alantsã); nu-ts bagã dzeaditlu anamisa di arburi shi di coaja-a lui
(expr: nu ti-ameasticã tu lucri xeani); sh-bãgã dzeaditlu pri
(expr: ipugrãpsi) cartea iu dzãtsea cã-nj va paradz; cai dzeadit va talj, di nu va ti doarã?; tsintsi dzeaditi tu mãnã, sh-un cu-alantu nu sunt unã; s-tsã fac unã, tsi s-tsã mushti dzeaditli; cari-sh bagã mãna tu njari, dzeaditlu va sh-alingã

§ dzeadzit (dzĭá-dzitŭ) sn dzeadziti/dzeadzite (dzĭá-dzi-ti) – (unã cu dzeadit)
ex: yinghits frats cu plocili n cap (angucitoari: dzeadzitli); tsintsi nveasti cu tasurli n cap (angucitoari: dzeadzitli); shi s-hidzi singur tu silã tu nãsi, cu dzeadziti

§ deadzit (deá-dzitŭ) sn deadziti/deadzite (deá-dzi-ti) – (unã cu dzeadit)

§ deazit (deá-zitŭ) sn deaziti/deazite (deá-zi-ti) – (unã cu dzeadit)

§ dezet (dé-zetŭ) sn deziti/dezite (dé-zi-ti) – (unã cu dzeadit)
ex: lumea va s-lu spunã cu dezetlu

§ dziditic (dzi-di-tícŭ) sn dzidititsi/dziditititse (dzi-di-tí-tsi) – dzeadit njic;
(expr: nu lu-am nitsi la dziditic = lj-u pot fãrã s-fac mari copus; nu lu-am trã dip tsiva; nu-ari simasii trã mini)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

frati/frate

frati/frate (frã-ti) sm frats (frátsĭ) – atsea tsi lu-ari un om (unã pravdã, mascur i feaminã) pri un mascur (om i pravdã) cu idyilj pãrintsã (icã mash un di elj, tatã i mamã); frãtic, fãrtic;
(expr:
1: (easti ca) frati = oaspi multu bun, tsi easti ca un frati;
2: frati bun = frati cu idyilj pãrintsã, tatã sh-mamã;
3: easti pi giumitati frati = tsi easti frati mash di un pãrinti, shi ari mash idyea dadã icã ari mash idyiul tatã)
{ro: frate}
{fr: frère}
{en: brother}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); eara trei frats shi unã sorã; doilji him frats bunj
(expr: avem idyilj pãrintsã); frati, frati nu hrãneashti ma cavai di cari nu lu-ari; iu si ncaci doi frats, anamisa s-nu ti badz; frati, frati, ma cashlu-i cu paradz; sh-ashi, fratili-a meu! (cu nai putsãn un idyiu pãrinti; icã expr: oaspi multu bun); cari tsã-lj scoasi ocljilj?... frati-nju... tr-atsea-s adãncosh!

§ frãtic (frã-tícŭ) sm frãtits (frã-títsĭ) – frati ma njic
{ro: frăţior}
{fr: petit frère, cher frère}
{en: little brother, dear brother}
ex: nãs nãinti, frãtitslji dupã nãs; s-anciuparã, frãtic, unlu cu gura, sh-alantu cu coarda; arapi nveasta ninga nãoarã sh-aoa ti am, frãtic!; nu-i shicã aoa, lai frãtic; lã dzãsi s-tacã shi-lj bãshe la oclji frãtitslji

§ fãrtic (fãr-tícŭ) sm fãrtits (fãr-títsĭ) – (unã cu frãtic)

§ frãtsilji/frãtsilje (frã-tsí-lji) sf frãtsilji/frãtsilje (frã-tsí-lji) – soea tsi-lj fatsi (sãndzili tsi-lj leagã) doi oaminj tra s-hibã frats; vreari di frati; frãtsãlji, frãtsii;
(expr: frãtsilji = (i) vrearea tsi u au un ti-alantu doi oaspits bunj; (ii) fãrtãtlichi, fãrtãtsãlji, ligãtura tsi u-au faptã cu giurãmintu (shi amisticarea-a sãndzilui) doi i ma multsã sots buni cã va s-hibã avlami, ca doi frats)
{ro: frăţie, fraternitate}
{fr: fraternité}
{en: brotherhood, fraternity}

§ frãtsãlji/frãtsãlje (frã-tsắ-lji) sf frãtsãlji/frãtsãlje (frã-tsắ-lji) – (unã cu frãtsilji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mesi/mese

mesi/mese (mé-si) sf fãrã pl – loclu (njedzlu) di nuntru a unui lucru; loclu tsi s-aflã tu idyea dipãrtari dit unã mardzini tu-alantã a lucrului (di la mardzinea dinsus pãnã la-atsea dinghios); partea-a truplui di om tsi s-aflã la nãltsimea-a buriclui (namisa di pãnticã shi stumahi); measi, chentru; nolgic, nolgiuc, njilgioc, njolgiuc, njoldzuc, njedz
(expr:
1: tsi curã tu mesi = tsi s-fatsi, cum sta lucrili;
2: nj-frãngu mesea = mi leagãn lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã, (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; nj-fac cãtsãmãchi;
3: nu nj-u frãngu mesea = (i) hiu ahãntu linãvos cã nu voi necã s-mi-aplec; (ii) nu mi leagãn lishor sh-dultsi, cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã;
4: tu mesea di (adv) = nolgicã, nolgiuca, nolgiua, njilgioca, namisa, anamisa, nidzã, njidzã, nizã;
5: (atsel) dit mesi (adg) = (atsel) tsi s-aflã namisa di alti lucri; atsel tsi nu easti ni bun, ni arãu; nolgic, nulgican, nolgican, nolgiucan, njilgioc, njolgican, njilgiucan, njijlucan)
{ro: mijloc, centru, talie (mijlocul corpului)}
{fr: milieu, centre; taille (milieu du corps)}
{en: middle, center; waist}
ex: pãlatea a lui dit mesea (nolgica) di-amari; earam tu mesi (nolgica); stãtui tu mesi; lu tãlje pit mesi; di mesi tsimsi-apala; pisti mesi nj-angricã; nu sh-u frãndzi mesea
(expr: (i) nu sh-lu leagãnã truplu, gofurli; icã, (ii) easti multu linãvos); si strãndzi ta si sh-facã mesea (partea di ningã buric a truplui) njicã; u-acãtsã di mesi feata; atsel di mesi
(expr: nolgicanlu); el pri mesea sh-easti nsurat
(expr: el easti nsurat cu nolgicana); ãlj dzãsi a featãljei tsi curã tu mesi
(expr: tsi s-fatsi, cum sta lucrili); cari va s-facã multi dinãoarã, armãni tu mesi; cari ncalicã mula-a altui, s-dipuni tu mesea di cali

§ measi/mease (meá-si) sf fãrã pl – (unã cu mesi)
ex: hiljlu di measi (nolgicanlu)

§ mitsiu (mi-tsíŭ) sm fãrã pl – giumitatea dit-un lucru dispãrtsãt (tãljat) tu mesi; giumetã
{ro: o jumătate de}
{fr: une moitié de}
{en: a half of}
ex: nã fripsi sugiuc shi nã scoasi un mitsiu (unã giumitati di) di yin

§ njedz (njĭédzŭ) sn njedzuri (njĭé-dzuri) – partea di nai ma nuntru a unui lucru; partea ma moali (dit mesi) di nuntru a cãrvealiljei di pãni; partea di nuntru (dit mesi) a yimishilor;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

namisa

namisa (ná-mi-sa) adv – (multi ori cu pripuzitsia “di” dupã nami-sa); tsi s-aflã ntrã dauã i ma multi lucri; tsi s-aflã tu mesea-a unui lucru; tu mesea, anamisa, nolgica, njizã, njidzã, pintru, ntrã;
(expr: tsi curã anamisa? = tsi s-fatsi? cum suntu lucrili?)
{ro: la mijloc, între}
{fr: au milieu, parmi, entre}
{en: in the middle of, between}
ex: namisa (ntrã, nolgica) di doi lai muntsã; namisa (ntrã) dishlji; namisa (tu mesea) di Marea Lai s-nicã catriclu

§ anamisa (a-ná-mi-sa) adv – (unã cu namisa)
ex: anamisa (tu mesea) di pãduri s-aflã un cupaci mari; ashtirnui measa anamisa (tu mesea) di ubor; shadi-anamisa di doi; arucat anamisa di (tu mesea di) urfanja-a casãljei; anamisa di (nolgica di, ntrã) noi easti cãvgã; iu sã ncaci doi frats, anamisa s-nu ti badz; preftul sh-u-avea, cã tut urbari-i anamisa; l-intrã shubei cã nãshti cura anamisa
(expr: cã caishti tsi s-fãtsea aclo)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

niscãntu

niscãntu (nis-cắn-tu) adg, pr, num niscãntã (nis-cắn-tã), niscãntsã (nis-cắn-tsã), niscãnti/niscãnte (nis-cắn-ti) – tsi nu easti multu; tsi easti putsãn, mash unã parti dit un ãntreg; grai tsi caftã s-n-aspunã cã easti zborlu di ndoi (fãrã si spunã cãts) oaminj, lucri, etc.; un numir njic (doi, trei, patru…) di oaminj, lucri, etc.; nãscãntu, putsãn, niheamã, ndoi, ãndoi, nishti, nãshti
{ro: puţin, câţiva}
{fr: peu, quelque(s)}
{en: a little, a few, several}
ex: dupã niscãntã (putsãnã) oarã; niscãntsã (ndoi, nãshti) ljepuri ansãrirã dit ljanurã; si-lj da niscãnti (ndauã) oi; di niscãntili (di-atseali ndauã) prici; vidzui niscãnti (ndauã) muljeri tsi la stranji; cumpãrai niscãnti (nãshti) gutunji; niscãntsã (ndoi) vor, niscãntsã (ndoi) nu vor; lj-pitricui niscãnti (ndauã) zboarã di ni cãnjlji nu li mãcã

§ nãscãntu (nãs-cắn-tu) adg, pr, num nãscãntã (nãs-cắn-tã), nãscãntsã (nãs-cắn-tsã), nãscãnti/nãscãnte (nãs-cắn-ti) – (unã cu niscãntu)
ex: hearsim nãscãntu (niheamã) grãn; dã-nj nãscãntã (niheamã) pãni; vinjirã nãscãntsã (ndoi) oaminj

§ niscãntiori (nis-cắn-ti-órĭ) adv – (tsi nu s-fatsi tut chirolu ma) di oarã-oarã, di cãndu-cãndu; nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã
{ro: căteodată, din când în când}
{fr: quelquefois, parfois, des fois}
{en: sometimes, from time to time}
ex: niscãntiori (di cãndu-cãndu) nã es furlji n cali; niscãnti ori nã es (di cãndu-cãndu nã es; cãndu nã es, sh-cãndu nu nã es)

§ nãscãntiori (nãs-cắn-ti-órĭ) adv – (unã cu niscãntiori)

§ nishti/nishte (nísh-ti) adg, pr, num – grai tsi caftã s-n-aspunã cã easti zborlu di ndoi (fãrã si spunã cãts) oaminj, lucri, etc.; un numir njic (doi, trei, patru…) di oaminj, lucri, etc.; nãshti, neshti, ndoi, ãndoi, niscãntsã, nãscãntsã, tsiva
{ro: nişte, câţiva}
{fr: certain, quelques, quelque chose}
{en: several, a few}
ex: deadish la nishti (niscãntsã) oaminj; nj-vinjirã nishti oaminj; va tsã dau nishti (tsiva, niscãnti, ndauã) lucri; tu nishti (niscãntsã) arudz lu-aflarã bãgat; s-lj-acumpãrã nishti (tsiva) tutuni di la argãstir

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nisii/nisie

nisii/nisie (ni-sí-i) sf nisii (ni-síĭ) – loc anvãrligat di tuti pãrtsãli di apã (namisa di-amari, lac i arãu); (fig: nisii = lucri di-unã singurã soi, anvãrligati di tuti pãrtsãli di lucri di-altã soi)
{ro: insulă}
{fr: île}
{en: island}
ex: anamisa di-amari easti unã nisii; s-vidzurã pri mãrdzinj di nisii ma mult ca nicãturã dicãt ca oaminj yii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nolgic1

nolgic1 (nól-gicŭ) sn nolgicuri (nól-gi-curĭ) – loclu di nuntru a unui lucru; loclu tsi s-aflã tu idyea dipãrtari dit unã mardzini a lucrului tu-alantã (di la mardzinea dinsus pãnã la-atsea dinghios); partea-a truplui di om tsi s-aflã la nãltsimea-a buriclui (namisa di pãnticã shi stumahi); nolgiuc, njilgioc, njolgiuc, njoldzuc, mesi, measi, njedz
{ro: mijloc, talie (mijlocul corpului)}
{fr: milieu; taille (milieu du corps)}
{en: middle; waist}
ex: di tru nolgiclu (mesea) a baltãljei; cu nolgiclu (mesea-a truplui) ca stres

§ nolgiuc (nól-gĭucŭ) sn nolgiucuri (nól-gĭu-curĭ) – (unã cu nolgic1)
ex: u acãtsã di nolgiuc (mesi); l-doari nolgiclu (mesea), lj-cãdzurã mushcljilj

§ njilgioc (njíl-gĭocŭ) sn njilgiocuri (njíl-gĭo-curĭ) – (unã cu nolgic1)
ex: mi doari tu njilgioc (mesea); tu njilgioclu (mesea) di-alaea-atsea marea

§ njolgiuc (njĭól-gĭucŭ) sn njolgiucuri (njĭól-gĭu-curĭ) – (unã cu nolgic1)

§ njoldzuc (njĭól-dzucŭ) sn njoldzucuri (njĭól-dzu-curĭ) – (unã cu nolgic1)

§ nulgican (nul-gi-cánŭ) sm, sf, adg nulgicanã (nul-gi-cá-nã), nulgicanj (nul-gi-cánjĭ), nulgicani/nulgicane (nul-gi-cá-ni) – atsel dit mesi; atsel tsi s-aflã namisa di alti lucri; atsel tsi s-aflã tu mesi (namisa di-atselj ma mãri, ma bunj, etc. di-unã parti, sh-di-atselj ma njits, ma-arãi, etc. di-alantã);
2: tsi nu easti ni bun, ni arãu, ma dit mesi; tsi nu para easti caishti tsi bun; nolgic, nolgican, nolgiucan, njolgican, njilgiucan, njijlucan, mijacou, mishacã
{ro: mijlociu, mediocru}
{fr: qui est au milieu, médiocre}
{en: the one in the middle; mediocre}
ex: easti nor-mea nulgicanã; nulgicanlu (atsel dit mesi) di treilji frats bãgã tutiputã

§ nolgic2 (nól-gicŭ) sm, sf, adg nolgicã (nól-gi-cã), nolgits (nól-gitsĭ), nolgitsi/nolgitse (nól-gi-tsi) – (unã cu nulgican)

§ nolgican (nol-gi-cánŭ) sm, sf, adg nolgicanã (nol-gi-cá-nã), nolgicanj (nol-gi-cánjĭ), nolgicani/nolgicane (nol-gi-cá-ni) – (unã cu nulgican)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn