DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anafurã

anafurã (a-ná-fu-rã) sf anafuri/anafure (a-na-fú-ri) – cumatã di lituryii (pãni) ayisitã di preftu tsi s-da a pistimenjlor cãndu easi bisearica; nafurã, fanfurã;
(expr: nu bãgã anafurã n gurã = nu bãgã dip tsiva n gurã, nu mãcã tsiva)
{ro: anafură}
{fr: pain béni}
{en: blessed bread};
ex: dusi la bisearicã s-lja anafurã di la preftu

§ nafurã (ná-fu-rã) sf nafuri/nafure (na-fú-ri) – (unã cu anafurã)
ex: lom nafura; nafurã nu ari bãgatã tu gura-a ljei
(expr: nu mãcã tsiva dip)

§ fanfurã (fan-fú-rã) sf fanfuri/fanfure(?) (fan-fú-ri) – (unã cu anafurã)
ex: ea didets-nji shi fanfurã (anafurã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anafurauã

anafurauã (a-na-fu-rá-ŭã) sf anafurãi (a-na-fu-rắĭ) – carti adratã sh-pitricutã la chivernisi (sculii, etc.) tu cari omlu caftã tsiva, s-plãndzi di tsiva, etc.; cãftari, dimãndãciuni, dimãndari, tseariri, tsireari, argiuhali, arugiuhali, rgiuhali, aruzuvali
{ro: petiţie}
{fr: pétition}
{en: petition}
ex: arcai anafurauã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

argiuhali/argiuhale

argiuhali/argiuhale (ar-gĭu-há-li) sf argiuhãlj (ar-gĭu-hắljĭ) – carti adratã sh-pitricutã (datã) la chivernisi (sculii, etc.) tu cari omlu caftã tsiva, s-plãndzi di tsiva, etc.; arugiuhali, rgiuhali, aru-zuvali, arzoalã; anafurauã, cãftari, dimãndãciuni, dimãndari, tseariri, tsireari
{ro: petiţie}
{fr: pétition}
{en: petition}

§ arugiuhali/arugiuhale (a-ru-gĭu-há-li) sf arugiuhãlj (a-ru-gĭu-hắljĭ) – (unã cu argiuhali)

§ rgiuhali/rgiuhale (rgĭu-há-li) sf rgiuhãlj (rgĭu-hắljĭ) – (unã cu argiuhali)
ex: rgiuhãlj (anafurãi) arucã hoarili

§ aruzuvali/aruzuvale (a-ru-zu-vá-li) sf aruzu-vãlj(?) (a-ru-zu-vắljĭ) – (unã cu argiuhali)
ex: deadi unã aru-zuvali (anafurauã)

§ arzoalã (ar-zŭá-lã) sf arzoali/arzoale(?) (ar-zŭá-li) – (unã cu argiuhali)
ex: arucã nã arzoalã (deadi unã argiuhali)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

artu

artu (ár-tu) sm fãrã pl – unã soi di cãrvealji di pãni (njicã shi stronghilã) adratã maxus trã bisearicã tra s-hibã vluyisitã di preftu sh-dit cari s-talji anafura cu cari s-cumãnicã lumea; pindeartu, lituryii, lutruyii, pãnãyii, ipsumã, piscur, piscuri, piscurã
{ro: artos}
{fr: pain bénit}
{en: communion bread}

§ pindeartu (pin-deár-tu) sm fãrã pl – (unã cu artu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

burduljac

burduljac (bur-du-ljĭácŭ) sm burduljats (bur-du-ljĭátsĭ) – prici tsi sh-u-adutsi cu un shoaric cu arpiti, tsi bãneadzã cu bumbãrats, bubulits, mushti, etc., tsi sta dzua prit locuri ascumti, scutidoasi sh-azboairã di-aradã noaptea; pulj di noapti; nihtiridã, nihtire, bubureac, dobruljac, dubruljac, dubãrac;
(expr: oclji di burduljats = oclji ca ishits dit cafcalã, cãtã nafoarã)
{ro: liliac (animal)}
{fr: chauve-souris}
{en: bat}
ex: unã soi di dubruljac, burduljac, pulj a noaptiljei cari s-cljamã “vampir” (vombir)

§ dubruljac (du-bru-ljĭácŭ) sm dubruljats (du-bru-ljĭátsĭ) – (unã cu burduljac)

§ dobruljac (do-bru-ljĭácŭ) sm dobruljats (do-bru-ljĭátsĭ) – (unã cu burduljac)

§ bubureac (bu-bu-reácŭ) sm buburets(?) (bu-bu-rétsĭ) – (unã cu burduljac)

§ dubarac (du-ba-rácŭ) sm dubarats (du-ba-rátsĭ) – (unã cu burduljac)

§ dubãrac (du-bã-rácŭ) sm dubãrats (du-bã-rátsĭ) – (unã cu burduljac)
ex: spuni aushaticlu cã shoaritslji cari mãcã anafurã s-fac dubãrats; avea ocljilj di dubãrats (ca ishits dit cafcalã)

§ dubãrljac (du-bãr-ljĭácŭ) sm dubãrljats (du-bãr-ljĭátsĭ) – (unã cu burduljac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ipsumã

ipsumã (íp-su-mã) sf ipsumi/ipsume (íp-su-mi) – cumata di lituryii dit cari s-talji anafura trã cumnicari; lituryii, lutruyii, artu, pindeartu, pãnãyii, piscur, piscuri, piscurã
{ro: agneţ, prescură}
{fr: chanteau de pain bénit}
{en: communion bread}
ex: scoasi ipsuma di la lituryii; ipsuma a caljljor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lituryii1/lituryie

lituryii1/lituryie (li-tur-yí-i) sf lituryii (li-tur-yíĭ) – cãrvealji di pãni (njicã shi stronghilã) adratã maxus trã bisearicã tra s-hibã vluyisitã di preftu shi dit ea si s-talji anafura cu cari s-cumãnicã lumea; lutruyii, artu, pindeartu, pãnãyii, ipsumã, piscur, piscuri, piscurã;
(expr: apã di lituryii = om cu suflitlu curat, fãrã stepsu, nistipsit)
{ro: prescură}
{fr: pain bénit}
{en: communion bread}
ex: adar doauã lituryii (piscuri); dãdui nã lituryii la bisearicã trã suflitlu-a dadã-meai; ãlj ded nã lituryii shi-l pitricui s-arãmã n cuprii; s-turna cu gumarlu ncãrcat cu lituryii, di la bisearicã; eara cu mãnjli, apã di lituryii
(expr: eara fãrã stepsu, nistipsitã) curati; tsãnj ninga, cã muljari-ta easti apã di lituryii
(expr: fãrã stepsu, nistipsitã) sh-cã nu s-arãdi?

§ lituryii2/lituryie (li-tur-yí-i) sf lituryii (li-tur-yíĭ) – dyeavãsea tsi u fatsi preftul la bisearicã cati Dumãnicã (i dzuã di sãrbãtoari) tahina, cãndu s-vluyiseashti (s-ayiseashti) pãnea shi yinlu cu cari s-cumãnicã lumea;
(expr: easi preftul cu lituryia = partea di lituryii cãndu preftul easi cu doarãli)
{ro: liturghie}
{fr: messe}
{en: (church) mass}
ex: nu putui s-ascultu lituryia pãnã tu bitisitã; nu-avea ishitã lituryia
(expr: preftul cu doarãli)

§ lutruyii1/lutruyie (lu-tru-yí-i) sf lutruyii (lu-tru-yíĭ) – (unã cu lituryii1)

§ lutruyii2/lutruyie (lu-tru-yí-i) sf lutruyii (lu-tru-yíĭ) – (unã cu lituryii2)
ex: ayea lutruyia

§ lituryisescu (li-tur-yi-sés-cu) vb IV lituryisii (li-tur-yi-síĭ), lituryiseam (li-tur-yi-seámŭ), lituryisitã (li-tur-yi-sí-tã), lituryisi-ri/lituryisire (li-tur-yi-sí-ri) – (ca preftu) dghivãsescu lituryia tu bisearicã shi vluyisescu (ayisescu) pãnea (lituryia, piscurea) sh-yinlu cu cari s-cumãnicã lumea; psãltisescu, psãlsescu, psulisescu
{ro: liturghisi}
{fr: célébrer la messe}
{en: celebrate the mass}
ex: lituryisea (psãltisea) doi preftsã; preftul va s-lituryiseascã adzã ti Ayiu-Nicola

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

piscuri/piscure

piscuri/piscure (pis-cú-ri) sf piscuri (pis-cúrĭ) – cãrvealji di pãni (njicã shi arucutoasã) adratã maxus trã bisearicã tra s-hibã vluyisitã di preftu sh-dit cari s-talji anafura cu cari s-cumãnicã lumea; lituryii, lutruyii, artu, pindeartu, pãnãyii, ipsumã, piscur, piscurã
{ro: prescură}
{fr: (chanteau de) pain bénit}
{en: communion bread}
ex: adrarã ndauã piscuri; agãrshim scafa di njari, ca s-undzim piscurli (litturyiili)

§ piscurã (pis-cú-rã) sf piscuri (pis-cúrĭ) – (unã cu piscuri)

§ piscur (pis-cúrŭ) sn piscuri (pis-cúrĭ) – (unã cu piscuri)

§ pãnãyii/pãnãyie (pã-nã-yí-i) sf pãnãyii (pã-nã-yíĭ) – (unã cu piscuri)

§ piscurici (pis-cu-rícĭŭ) sn piscurici/piscurice (pis-cu-rí-ci) – piscuri njicã
{ro: prescură mică}
{fr: petit (chanteau de) pain bénit}
{en: small communion bread}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã