DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aleapid2

aleapid2 (a-leá-pidŭ) (mi) vb I alipidai (a-li-pi-dáĭ), alipidam (a-li-pi-dámŭ), alipidatã (a-li-pi-dá-tã), alipidari/alipidare (a-li-pi-dá-ri) – mi hiumusescu cãtrã (pristi) tsiva i cariva; leapid, hiumusescu, himusescu, anãpãdescu, citãsescu, arãvuescu, sãlãghescu, nãburu-escu
{ro: năpusti, repezi}
{fr: précipiter, jeter sur, lancer}
{en: rush over, jump over, throw himself over}
ex: shi s-alipidã (shi s-hiumusi) apoea cãvalã; na-l cãnili s-aleapidã (s-hiumuseashti); cãnjlji s-alipidarã dinãcali; s-alipidã pi furi; s-alipidarã (s-arcarã, s-hiumusirã) tu foc

§ alipidat2 (a-li-pi-dátŭ) adg alipidatã (a-li-pi-dá-tã), alipidats (a-li-pi-dátsĭ), alipidati/alipidate (a-li-pi-dá-ti) –
1: lipidat, hiumusit, himusit, anãpãdit, citãsit, arãvuit, sãlãghit, nãburuit;
2: cari aspuni cã ari curailu (nu-ari fricã) s-lu facã un lucru; cãidisit, cãindisit, cutidzat, dãldãsit, dãldisit, dãvrãnsit, cari easti gioni shi nu-ari fricã
{ro: năpustit, repezit; îndrăzneţ}
{fr: précipité, jeté sur, lancé; audacieux}
{en: rushed over, jumped over, thrown himself over; bold, daring}
ex: Burã, alipidat (gioni, sãlãghit) ca zmeulu

§ alipidari2/alipidare (a-li-pi-dá-ri) sf alipidãri (a-li-pi-dắrĭ) – atsea tsi-u fatsi un cãndu s-hiumuseashti cãtrã cariva i tsiva; lipidari, hiumusiri, himusiri, anãpãdiri, citãsiri, arãvuiri, sãlãghiri, nãburuiri
{ro: acţiunea de a se năpusti; năpustire, repezire}
{fr: action de se précipiter, de se jeter sur, de se lancer}
{en: action of rushing over, of jumping over}

§ leapid2 (leá-pidŭ) (mi) vb I lipidai (li-pi-dáĭ), lipidam (li-pi-dámŭ), lipidatã (li-pi-dá-tã), lipidari/lipidare (li-pi-dá-ri) – (unã cu aleapid2)
ex: ancãlicã calu sh-lipidã dzeana

§ lipidat2 (li-pi-dátŭ) adg lipidatã (li-pi-dá-tã), lipidats (li-pi-dátsĭ), lipidati/lipidate (li-pi-dá-ti) – (unã cu alipidat2)

§ lipidari2/lipidare (li-pi-dá-ri) sf lipidãri (li-pi-dắrĭ) – (unã cu alipidari2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anãpãdescu

anãpãdescu (a-nã-pã-dés-cu) (mi) vb IV anãpãdii (a-nã-pã-díĭ), anãpãdeam (a-nã-pã-deámŭ), anãpãditã (a-nã-pã-dí-tã), anãpãdi-ri/anãpãdire (a-nã-pã-dí-ri) – mi sãlãghescu (mi-aruc, mi hiumusescu, mi leapid) pristi tsiva i cariva; nãpãdescu, nãvãlescu, himusescu, hiumusescu, nhiumusescu, citãsescu, aleapid, leapid, arãvuescu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburu-escu; anvãrlighedz; stãpuescu;
(expr: lu-anãpãdescu = mi-adun (mi-astalj, mi-andãmusescu) cu cariva)
{ro: năvăli, da năvală, întâlni, încercui, stăpâni}
{fr: se précipiter, se jeter sur, invader, entourer, maîtriser}
{en: jump over, invade, encircle, control}
ex: furlji anãpãdirã (citãsirã, s-arcarã) disuprã di hoarã; cãnjlji lu-avea anãpãditã (lu-avea anvãrligatã, s-avea hiumusitã pri el) tu vali; dultsi yisi lj-anãpãdea (lj-arãvuea, lji stãpuea) suflitlu; lu-anãpãdim
(expr: lu-aflãm, lu-andãmusim) ãn cali

§ anãpãdit (a-nã-pã-dítŭ) adg anãpãditã (a-nã-pã-dí-tã), anãpãdits (a-nã-pã-dítsĭ), anãpãditi/anãpãdite (a-nã-pã-dí-ti) – tsi s-ari hiumusitã; arcat cãtrã (pristi) tsiva i cariva; nãpãdit, nãvãlit, himusit, hiu-musit, nhiumusit, citãsit, alipidat, lipidat, arãvuit, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit, anvãrligat, stãpuit
{ro: năvălit; întâlnit, încercuit, stăpânit}
{fr: précipité, jeté sur, invadé, entouré, maîtrisé}
{en: jumped over, invaded, encircled, controlled}

§ anãpãdiri/anãpãdire (a-nã-pã-dí-ri) sf anãpãdiri (a-nã-pã-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anãpãdeashti; atsea tsi-u fatsi un cãndu s-arucã cãtrã cariva i tsiva; nãpãdiri, nãvãliri, himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, citãsiri, alipidari, lipidari, arãvuiri, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri, anvãrligari, stãpuiri
{ro: acţiunea de a năvăli, de a stăpâni, de a întâlni, de a încercui; năvălire; stăpânire, întâlnire, încercuire}
{fr: action de se précipiter, de se jeter sur, d’invader, d’entourer, de maîtriser}
{en: action of jumping over, of invading, of encircling, of controling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apitrusescu

apitrusescu (a-pi-tru-sés-cu) (mi) vb IV apitrusii (a-pi-tru-síĭ), apitruseam (a-pi-tru-seámŭ), apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusi-ri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) – mi-alas cu tutã putearea, shi cu tutã greatsa-a truplui tsi u-am, pristi un lucru; ndes lucruri tu-unã cutii (dulapi, amaxi, etc.); calcu cu puteari pristi tsiva; mi pingu (mi ndes, mi-adun stog) cu altsã; mi-aruc (mi hiumusescu) cu tutã putearea pristi cariva; ngrop (anvilescu, acoapir) cu chetri un lucru; hiu acupirit di-un lucru (stizmã, casã, arburi, etc.) tsi cadi pristi mini; etc.; aputrusescu, aplucusescu, pitrusescu, putrusescu, plucusescu, pulcusescu; calcu, ndes, chisedz, stulcin, mi-aurnjescu, anãpãdescu, citãsescu, mi-arãzvuescu, etc., etc.; (fig: hiu apitrusit = hiu pitrumtu pãnã tu frãndzãli di inimã di sãmtsiminti di vreari, harauã, dureari, nvirinari, etc.)
{ro: presa, năpădi, copleşi, zdrobi, acoperi, îngrămădi, etc.}
{fr: presser, accabler, suffoquer, écraser, couvrir, fondre, se ruer sur, etc.}
{en: press, crush, overwhelm, cover, crowd, pounce, jump over, etc.}
ex: canda cãdzu casa di lu-apitrusi (lu-acupiri, lu ngrupã); canda cãdzu Dumnidzã di lj-apitrusi; aoa apitrusim nipãrtica (u ngru-pãm, u chisãm tu chetsrã); va mi-apitruseascã n casã (va mi ncljidã n casã tra s-nu pot s-es); va mi-apitrusescu (va mi-adun stog, va mi-ascundu) tu fearicã; lj-avea apitrusitã (lj-avea acãtsatã, curmatã) somnu greu; avea apitrusitã (avea anãpãditã) turtsilj; cara lu-apitrusi (lu-anvãli, lu-acupiri ghini) cu trei vilendzã, asudã shi lu-alãsã heavra; apitrusit (aplucusit, ngrupat) di borgi; lu-apitrusi fumealja; s-nu nã apitruseascã (s-nu cadã pristi noi) murlu; lj-apitrusi (cãdzu pristi nãsh sh-lj-acupiri) casa; s-apitrusirã (s-adunarã stog) unlu pisti-alantu; apitrusea-u ghini

§ apitrusit (a-pi-tru-sítŭ) adg apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusits (a-pi-tru-sítsĭ), apitrusiti/apitrusite (a-pi-tru-sí-ti) – tsi easti cãlcat cu puteari; tsi s-aflã sum unã greatsã mari; tsi easti acupirit (di-unã casã, stizmã, etc. tsi ari cãdzutã); aputrusit, aplucusit, pitrusit, putrusit, plucusit, pulcusit, etc., etc.
{ro: presat, năpădit, copleşit, zdrobit, acoperit, îngrămădit, etc.}
{fr: pressé, accablé, suffoqué, écrasé, couvert, fondu, rué sur, etc.}
{en: pressed, crushed, overwhelmed, covered, crowded, pounced, jumped over, etc.}

§ apitrusiri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) sf apitrusiri (a-pi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apitruseashti tsiva; aputrusiri, aplucusiri, pitrusiri, putrusiri, plucusiri, pulcusiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãvuescu1

arãvuescu1 (a-rã-vu-ĭés-cu) (mi) vb IV arãvuii (a-rã-vu-íĭ), arã-vueam (a-rã-vu-ĭámŭ), arãvuitã (a-rã-vu-í-tã), arãvuiri/arãvuiri (a-rã-vu-í-ri) – mi-aruc cu puteari shi cu multã agunjii cãtrã (pristi) tsiva i cariva; mi-arucutescu (mi surpu) cãtrã nghios; aruvuescu, arãvãescu, rãvãescu; himusescu, hiumusescu, nhiumusescu, anãpãdescu, nãpãdescu, citãsescu, aleapid, leapid, arucutescu, surpu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu
{ro: năpusti, repezi, da năvală}
{fr: (se) précipiter sur, (se) jeter sur}
{en: rush over, jump over, throw himself over}
ex: di sus shi di nghios, di la munti shi di la cãmpu, arãvuirã (anãpãdirã) nãuntru Arbinishia ntreagã; ea-lj, s-aproachi, agiungu, arãvuescu shi la casa-al Chendra

§ arãvuit1 (a-rã-vu-ítŭ) adg arãvuitã (a-rã-vu-í-tã), arãvuits (a-rã-vu-ítsĭ), arãvuiti/arãvuite (a-rã-vu-í-ti) – tsi s-ari hiumusitã; tsi s-ari arcatã cãtrã (pristi) tsiva i cariva; tsi s-ari arucutitã (surpatã); aruvuit, arãvãit, rãvãit; himusit, hiumusit, nhiumusit, anãpãdit, nãpãdit, citãsit, alipidat, lipidat, arucutit, surpat, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit
{ro: năpustit, repezit}
{fr: précipité sur, jeté sur}
{en: rushed over, jumped over, thrown himself over}

§ arãvuiri1/arãvuire (a-rã-vu-í-ri) sf arãvuiri (a-rã-vu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva s-arãvueashti; aruvuiri, arãvãiri, rãvãiri; himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, anãpãdiri, nãpãdiri, citãsiri, alipidari, lipidari, arucutiri, surpari, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri
{ro: acţiunea de a se năpusti; năpustire, repezire}
{fr: action de se précipiter sur, de se jeter sur}
{en: action of rushing over, of jumping over}

§ aruvuescu1 (a-ru-vu-ĭés-cu) (mi) vb IV aruvuii (a-ru-vu-íĭ), aruvueam (a-ru-vu-ĭámŭ), aruvuitã (a-ru-vu-í-tã), aruvuiri/aruvuire (a-ru-vu-í-ri) – (unã cu arãvuescu1)

§ aruvuit1 (a-ru-vu-ítŭ) adg aruvuitã (a-ru-vu-í-tã), aruvuits (a-ru-vu-ítsĭ), aruvuiti/aruvuite (a-ru-vu-í-ti) – (unã cu arãvuit1)

§ aruvuiri1/aruvuire (a-ru-vu-í-ri) sf aruvuiri (a-ru-vu-írĭ) – (unã cu arãvuiri1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

citãsescu

citãsescu (ci-tã-sés-cu) (mi) vb IV citãsii (ci-tã-síĭ), citãseam (ci-tã-seámŭ), citãsitã (ci-tã-sí-tã), citãsiri/citãsiri (ci-tã-sí-ri) –
1: mi sãlãghescu pristi tsiva i cariva, multi ori cu dushmãnilji; himusescu, hiumusescu, nhiumusescu, anãpãdescu, nãpãdescu, aleapid, leapid, arãvuescu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu;
2: agiungu iuva
{ro: năvăli, da năvală; sosi}
{fr: se précipiter, se ruer sur, attaquer brusquement; arriver}
{en: jump over, suddenly attack, invade; arrive}
ex: niorlji citãsescu (anãpãdescu, s-hiumusescu, agiungu dinapandiha) ca marea ncunjatã; ma lipsea ca s-citãseascã (si s-aleapidã), shi zguria armãneascã, un Iuda Iscariot

§ citãsit (ci-tã-sítŭ) adg citãsitã (ci-tã-sí-tã), citãsits (ci-tã-sítsĭ), citãsiti/citãsite (ci-tã-sí-ti) – tsi s-ari hiumusitã; arcat cãtrã (pristi) tsiva i cariva; (lucru, om, etc.) pri cari s-ari arcatã cariva; agiumtu tu-un loc; himusit, hiumusit, nhiumusit, anãpãdit, nãpãdit, alipidat, lipidat, arãvuit, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit
{ro: năvălit; năvală; sosit}
{fr: précipité, jeté sur, assailli; arrivé}
{en: jumped over, invaded; arrived}

§ citãsiri/citãsire (ci-tã-sí-ri) sf citãsiri (ci-tã-sírĭ) – atsea tsi-u fatsi un cãndu s-hiumuseashti i cãndu agiundzi iuva; himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, anãpãdiri, nãpãdiri, alipidari, lipidari, arãvuiri, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri
{ro: acţiunea de a năvăli, de a sosi; năvălire bruscă; sosire}
{fr: action de se précipiter, de se jeter sur; attaque brusque; action d’arriver}
{en: action of jumping over, of invading; sudden attack; action of arriving}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hiumusescu

hiumusescu (hĭu-mu-sés-cu) (mi) vb IV hiumusii (hĭu-mu-síĭ), hiumuseam (hĭu-mu-seámŭ), hiumusitã (hĭu-mu-sí-tã), hiumusi-ri/hiumusire (hĭu-mu-sí-ri) – mi duc (mj-aruc) cu multã agunjii cãtrã (pristi) tsiva i cariva; mi-alas cãtrã nghios; mi afundu; himusescu, nhiumusescu, anãpãdescu, nãpãdescu, citãsescu, aleapid, leapid, arãvuescu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu
{ro: năpusti, repezi, da năvală}
{fr: précipiter, jeter sur}
{en: rush over, jump over, throw himself over}
ex: na-lj cãnjlji iu s-hiumusirã la pãlati; ni unã, ni altã s-hiumusi ndreptu pri nãs, ca s-lu disicã; masturlji s-hiumusirã; mi hiumusescu pri nãsh

§ hiumusit (hĭu-mu-sítŭ) adg hiumusitã (hĭu-mu-sí-tã), hiumusits (hĭu-mu-sítsĭ), hiumusiti/hiumusite (hĭu-mu-sí-ti) – tsi s-ari hiumusitã; arcat cãtrã (pristi) tsiva i cariva; himusit, nhiumusit, anãpãdit, nãpãdit, citãsit, alipidat, lipidat, arãvuit, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit
{ro: năpustit, repezit}
{fr: précipité, jeté sur}
{en: rushed over, jumped over, thrown himself over}

§ hiumusiri/hiumusire (hĭu-mu-sí-ri) sf hiumusiri (hĭu-mu-sírĭ) – atsea tsi-u fatsi un cãndu s-arucã cãtrã cariva i tsiva; himusiri, nhiumusiri, anãpãdiri, nãpãdiri, citãsiri, alipidari, lipidari, arãvuiri, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri
{ro: acţiunea de a se năpusti, de a se repezi; năpustire, repezire}
{fr: action de se précipiter, de se jeter sur}
{en: action of rushing over, of jumping over}

§ himusescu (hi-mu-sés-cu) (mi) vb IV himusii (hi-mu-síĭ), himuseam (hi-mu-seámŭ), himusitã (hi-mu-sí-tã), himusiri/himusire (hi-mu-sí-ri) – (unã cu hiumusescu)
ex: gionili-aestu s-himusi (s-arcã, s-afundã) tu puts sh-lu scoasi cu banã; s-himusi sh-nu cama-l vidzum; arbineslu s-himuseashti (s-aleapidã, s-arucã pristi); nã himusim tuts cãtrã nãsã; himusi cãnjlji pri nãsh

§ himusit (hi-mu-sítŭ) adg himusitã (hi-mu-sí-tã), himusits (hi-mu-sítsĭ), himusiti/himusite (hi-mu-sí-ti) – (unã cu hiumusit)

§ himusiri/himusire (hi-mu-sí-ri) sf himusiri (hi-mu-sírĭ) – (unã cu hiumusiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nãburuescu

nãburuescu (nã-bu-ru-ĭés-cu) (mi) vb IV nãburuii (nã-bu-ru-íĭ), nãburueam (nã-bu-ru-ĭámŭ), nãburuitã (nã-bu-ru-í-tã), nãburu-iri/nãburuire (nã-bu-ru-í-ri) – mi-aruc cu puteari shi cu multã agunjii cãtrã (pristi) tsiva i cariva; (mi) himusescu, hiumusescu, nhiumusescu, anãpãdescu, nãpãdescu, citãsescu, aleapid, leapid, arãvuescu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu
{ro: năpusti, repezi, da năvală}
{fr: (se) précipiter, (se) jeter sur}
{en: rush over, jump over, throw himself over}
ex: cãnjlji atumtsea s-nãburuirã (s-hiumusirã)

§ nãburuit (nã-bu-ru-ítŭ) adg nãburuitã (nã-bu-ru-í-tã), nãburuits (nã-bu-ru-ítsĭ), nãburui-ti/nãburuite (nã-bu-ru-í-ti) – tsi s-ari hiumusitã; arcat cãtrã (pristi) tsiva i cariva; himusit, hiumusit, nhiumusit, anãpãdit, nãpãdit, citãsit, alipidat, lipidat, arãvuit, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit
{ro: năpustit, repezit}
{fr: précipité, jeté sur}
{en: rushed over, jumped over, thrown himself over}

§ nãburuiri/nãburuire (nã-bu-ru-í-ri) sf nãburuiri (nã-bu-ru-írĭ) – atsea tsi-u fatsi un cãndu s-arucã cãtrã cariva i tsiva; himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, anãpãdiri, nãpãdiri, citãsiri, alipidari, lipidari, arãvuiri, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri
{ro: acţiunea de a se năpusti; de a se repezi; năpustire, repezire}
{fr: action de se précipiter, de se jeter sur}
{en: action of rushing over, of jumping over}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nicusescu

nicusescu (ni-cu-sés-cu) (mi) vb IV nicusii (ni-cu-síĭ), nicuseam (ni-cu-seámŭ), nicusitã (ni-cu-sí-tã), nicusiri/nicusire (ni-cu-sí-ri) – ãnj cher unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi am faptã multu chiro un copus mari; canda mi nec di-avursit tsi hiu; mi frãngu di curmari; apitrusescu tsiva i cariva cu putearea (vrearea, mirachea, etc.) tsi u am; curmu, avursescu, avrusescu, apustusescu, lãvrusescu, armãn, cãpãescu; apitrusescu, aputru-sescu, pitrusescu, aplucusescu, plucusescu, pulcusescu, anãpãdescu, nãpãdescu
{ro: a fi copleşit}
{fr: être surpassé, être accablé, être épuisé}
{en: be overpowered, be overwhelmed, be exhausted}
ex: sh-adz greauã, sh-mãni greauã, tut s-umflã, s-nicuseashti (s-frãndzi di curmatã tsi easti)

§ nicusit (ni-cu-sítŭ) adg nicusitã (ni-cu-sí-tã), nicusits (ni-cu-sítsĭ), nicusiti/nicusite (ni-cu-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi ari faptã multu chiro un copus mari; tsi easti ca nicat di curmari; tsi easti apitrusit di tsiva i cariva cu putearea (vrearea, mirachea, etc.) tsi u ari; curmat, avursit, avrusit, apustu-sit, lãvrusit, armas, cãpãit, apitrusit, aputrusit, pitrusit, aplucusit, plucusit, pulcusit, anãpãdit, nãpãdit
{ro: copleşit}
{fr: surpassé, accablé, épuisé}
{en: overpowered, overwhelmed, exhausted}

§ nicusiri/nicusire (ni-cu-sí-ri) sf nicusiri (ni-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-nicuseashti; curmari, avursiri, avrusiri, apustusiri, lãvrusiri, armãneari, cãpãiri, apitrusiri, aputrusiri, pitrusiri, aplucusiri, plucusiri, pulcusiri, anãpãdiri, nãpãdiri
{ro: acţiunea de a fi copleşit}
{fr: action d’être surpassé, d’être accablé, d’être épuisé}
{en: action of being overpowered, of being overwhelmed, of being exhausted}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãlãghescu2

sãlãghescu2 (sã-lã-ghĭés-cu) (mi) vb IV sãlãghii (sã-lã-ghíĭ), sãlã-gheam (sã-lã-ghĭámŭ), sãlãghitã (sã-lã-ghí-tã), sãlãghiri/sãlãghire (sã-lã-ghí-ri) – mi hiumusescu cãtrã (pristi) tsiva i cariva; sãl-ghescu, sãrghescu, sãrgljescu, himusescu, hiumusescu, nhiumu-sescu, anãpãdescu, nãpãdescu, citãsescu, aleapid, leapid, arãvues-cu, nãburuescu;
(expr: sãlãghescu brãnlu = caftu unã itii tra s-mi hiumusescu pri tini, s-mi ncaci cu tini)
{ro: năpusti, repezi}
{fr: (se) précipiter, (se) jeter sur}
{en: rush over, jump over, throw himself over}
ex: nã sãlãghim (hiumusim) tuts pri nãs; sãlãghim cãnjlji

§ sãlãghit2 (sã-lã-ghítŭ) adg sãlãghitã (sã-lã-ghí-tã), sãlãghits (sã-lã-ghítsĭ), sãlãghiti/sãlãghite (sã-lã-ghí-ti) – tsi s-ari hiumusitã; sãlghit, sãrghit, sãrgljit, himusit, hiumusit, nhiumusit, anãpãdit, nãpãdit, citãsit, alipidat, lipidat, arãvuit, nãburuit
{ro: năpustit, repezit}
{fr: précipité; excité}
{en: rushed over, jumped over, thrown himself over}

§ sãlãghiri2/sãlãghire (sã-lã-ghí-ri) sf sãlãghiri (sã-lã-ghírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-hiumuseashti pri cariva; sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, anãpãdiri, nãpãdiri, citãsiri, alipidari, lipidari, arãvuiri, nãburuiri
{ro: acţiunea de a se năpusti, de a se repezi; năpustire, repezire}
{fr: action de se précipiter, de se jeter sur}
{en: action of rushing over, of jumping over}

§ sãlghescu2 (sãl-ghĭés-cu) (mi) vb IV sãlghii (sãl-ghíĭ), sãlgheam (sãl-ghĭámŭ), sãlghitã (sãl-ghí-tã), sãlghiri/sãlghire (sãl-ghí-ri) – (unã cu sãlãghescu2)
ex: discãlicã shi cara sãlgheashti ciumaga di her (u-arucã, u hiumuseashti cãtrã elj), dishlji lji culcã mpadi

§ sãlghit2 (sãl-ghítŭ) adg sãlghitã (sãl-ghí-tã), sãlghits (sãl-ghítsĭ), sãlghiti/sãlghite (sãl-ghí-ti) – (unã cu sãlãghit2)

§ sãlghiri2/sãlghire (sãl-ghí-ri) sf sãlghiri (sãl-ghírĭ) – (unã cu sãlãghiri2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn