|
|
amãrtipsescu
amãrtipsescu (a-mãr-tip-sés-cu) vb IV – vedz tu amãrtii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: amãrtiiamãrtii/amãrtie
amãrtii/amãrtie (a-mãr-tí-i) sf amãrtii (a-mãr-tíĭ) – cãlcarea-a unui nom crishtinescu; mãrtii, picat; (fig:
1: amãrtii = znjii, aspãrgãciuni, chirdãciuni, crimã; expr:
2: intru tu-amãrtii = fac un lucru-arãu;
3: amãrtii di Dumnidzã, amãrtii greauã = lucru multu-arã, mari picat)
{ro: păcat}
{fr: péché}
{en: sin}
ex: nu tsi intrã n gurã, ma tsi easi din gurã easti amãrtii; easti amãrtii (picat) s-lucredz sãrbãtoarea; feci nã mari amãrtii; amãrtii greauã; mi-acãtsarã amãrtiili-a tatã-njui; nu intri tu-amãrtii?
(expr: nu fatsi arãu cãndu-adari aestu lucru?)
§ mãrtii/mãrtie (mãr-tí-i) sf mãrtii (mãr-tíĭ) – (unã cu amãrtii)
§ amãrtios (a-mãr-ti-ósŭ) adg amãrtioasã (a-mãr-ti-ŭá-sã), amãrtiosh (a-mãr-ti-óshĭ), amãr-tioasi/amãrtioase (a-mãr-ti-ŭá-si) – tsi fatsi amãrtii; tsi ari s-facã cu amãrtiili; mãrtios
{ro: păcătos}
{fr: pécheur}
{en: sinner}
§ mãrtios (mãr-ti-ósŭ) adg mãrtioasã (mãr-ti-ŭá-sã), mãrtiosh (mãr-ti-óshĭ), mãrtioasi/mãrtioase (mãr-ti-ŭá-si) – (unã cu amãrtios)
§ amãrtipsescu (a-mãr-tip-sés-cu) vb IV amãrtipsii (a-mãr-tip-síĭ), amãrtipseam (a-mãr-tip-seámŭ), amãrtipsitã (a-mãr-tip-sí-tã), amãrtipsiri/amãrtipsire (a-mãr-tip-sí-ri) – fac unã amãrtii; amãrtisescu
{ro: păcătui}
{fr: pécher}
{en: sin}
§ amãrtipsit (a-mãr-tip-sítŭ) adg amãrtipsitã (a-mãr-tip-sí-tã), amãrtipsits (a-mãr-tip-sítsĭ), amãrtipsiti/amãrtipsite (a-mãr-tip-sí-ti) – tsi ari faptã amãrtii
{ro: păcătuit}
{fr: péché}
{en: sinned}
§ amãrtipsiri/amãrtipsire (a-mãr-tip-sí-ri) sf amãrtipsiri (a-mãr-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi amãrtii
{ro: acţiunea de a păcătui; păcătuire}
{fr: action de pécher}
ncarcu1
ncarcu1 (ncár-cu) (mi) vb I ncãrcai (ncãr-cáĭ), ncãrcam (ncãr-cámŭ), ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcari/ncãrcare (ncãr-cá-ri) – bag unã furtii tu tsiva i pri cariva (amaxi, pravdã, cal, gumar, etc.) tra s-u poartã iuva; lj-dau unã sartsinã tra s-u ducã iuva i s-u facã; ãncarcu, ancarcu, carcu, furtusescu, nsãrtsinedz; (fig:
1: ncarcu = ndreg cu lucri (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma tinjisit, ma pripsit, etc.); ndreg, armãtusescu, putusescu, stulsescu; expr:
2: ncarcu ti… = nchisescu ti..., ncarcu tra s-mi duc…;
3: nji ncarcu suflitlu (inima) = fac un arãu, unã-amãrtii shi-nj cadi greu tu suflit; amãrtipsescu;
4: u ncarcu (dit lumea-aestã) = mor, lji ncljid ocljilj, dau dolj-a preftului, etc.);
5: nji ncarcu stumahea = mãc ma multu dicãt lipseashti;
6: ncarcu tufechea (arivolea, etc.) = bag gugoashi tu tufechi (arãvoli, etc.);
7: lj-mi ncarcu = lj-caftu, l-pãlãcãrsescu, lj-mi ngrec sã-nj facã un lucru, unã buneatsã;
8: muljari ncãrcatã = muljari cu sartsinã, tsi-ashteaptã njic)
{ro: încărca}
{fr: (se) charger}
{en: load}
ex: yini tra sã ncarcã yiptu; s-nu ncartsã
(expr: s-nu nchiseshti) ti Macrinitsa; lu ncãrcã (nsãrtsinã) tra s-lji ducã el hãbarea; nji ncãrcai suflitlu
(expr: feci unã amãrtii); s-tsã ncartsã suflitlu
(expr: s-amãrtipseshti) tri unã furculitsã?; aduchi cã ncarcã dit lumea aestã
(expr: aduchi cã moari); a patra dzuã ncãrcã
(expr: muri); lj-mi ncãrcai
(expr: lj-mi ngricai) ta sã-nj facã aestã buneatsã; lj-mi ncãrcai sh-mini
(expr: mi feci sh-mini ta sã-lj hiu nã sartsinã); lu ncãrcai pri nãs (lj-ded a lui sartsina) trã aestu lucru; s-putearim s-lj-u ncarcu furtia cu trampa
§ ncãrcat1 (ncãr-cátŭ) adg ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcats (ncãr-cátsĭ), ncãrcati/ncãrcate (ncãr-cá-ti) – (amaxi, cal, gumar, etc.) tsi-lj s-ari bãgatã unã furtii trã purtari; ãncãrcat, ancãrcat, cãrcat, furtusit, nsãrtsinat, mplin, umplut
{ro: încărcat}
{fr: chargé}
{en: loaded}
ex: cu caljlji ncãrcats cu ljin; calj ghini ncãrcats; pom ncãrcat cu poami (mplin, cu multi poami); yini ncãrcatã din pãzari; ashteaptã acasã fumeljli ncãrcati
paranumii/paranumie
paranumii/paranumie (pa-ra-nu-mí-i) sf paranumii (pa-ra-nu-míĭ) – cãlcarea-a unui nom dat di Dumnidzã (leadzi faptã di chivernisi, etc.); harea tsi-l fatsi un lucru s-nu hibã dupã cum u caftã nomlu (leadzea); lucru tsi easti faptu contra-a nomlui dat di Dumnidzã (chivernisi, etc.); paranumilji, amãrtii, stepsu, stipsiri, etc.
{ro: ilegalitate, păcătuire}
{fr: illégalité}
{en: illegality}
ex: paranumia (cãlcarea-a nomlui, amãrtia, stipsirea) lipseashti s-lji hibã pidipsitã
§ paranumilji/paranumilje (pa-ra-nu-mí-lji) sf paranumilj (pa-ra-nu-míljĭ) – (unã cu paranumii)
§ paranom (pá-ra-nómŭ) sm, sf, adg paranomã (pá-ra-nó-mã), paranomanj (pa-ra-nó-manjĭ), paranomani/paranomane (pá-ra-nó-mi) – (atsel) tsi calcã un nom dat di Dumnidzã; (lucru) tsi nu easti faptu dupã cum u caftã leadzea (datã di chivernisi, etc.); (lucru, faptã) tsi s-fatsi afoarã di leadzi (nom); atsel tsi fatsi unã amãrtii; atsel tsi easti cu stepsu cã ati cãlcatã un nom; atsel tsi ftiseashti; anom, amãrtios, stipsit, ftixit, ftisit
{ro: păcătos, ilegal, vinovat}
{fr: coupable; illégal}
{en: guilty; illegal}
ex: paranomanjlji (amãrtioshlji, cãlcãtorlji di nomuri) nu pot s-bãneadzã cu alantsã
§ anom (á-nomŭ) sm anominj (a-nó-minjĭ) – (unã cu paranom)
ex: anominjlji (amãrtioshlji, atselj tsi calcã ledzli), apishtilj di uvrei
§ paranumisescu (pá-ra-nu-mi-sés-cu) vb IV paranumisii (pá-ra-nu-mi-síĭ), paranumiseam (pá-ra-nu-mi-seámŭ), paranumisitã (pá-ra-nu-mi-sí-tã), paranumisiri/paranumisire (pá-ra-nu-mi-sí-ri) – calcu nomlu dat di Dumnidzã (di chivernisi, etc.); fac unã amãrtii; amãrtipsescu, stipsescu, ftisescu, etc.
{ro: călca legea; păcătui}
{fr: violer la loi; pécher}
{en: break the law; sin}
ex: nu paranumisi (nu cãlcã leadzea) cãndu si nsurã anpatra oarã
§ paranumisit (pá-ra-nu-mi-sítŭ) adg paranumisitã (pá-ra-nu-mi-sí-tã), paranumisits (pá-ra-nu-mi-sítsĭ), paranumisiti/paranumisite (pá-ra-nu-mi-sí-ti) – (om) tsi ari cãlcatã un nom; (om) tsi ari faptã unã amãrtii; (nom) tsi easti cãlcat; amãrtipsit, stipsit, ftisit, etc.