|
|
eabangi
eabangi (ĭa-ban-gí) sm eabangeadz (ĭa-ban-gĭádzĭ) – un cari fudzi dit hoara-a lui shi sh-featsi casã tu-unã altã hoarã; eabangiu
{ro: strămutat}
{fr: un qui a quitté son village et qui a bâti sa maison dans un autre}
{en: somebody that has left his village and has built a house in another}
ex: tuts cari adrarã casi nafoarã di tsitati suntu eabangeadz
§ eabangiu (ĭa-ban-gíŭ) sm, sf, adg eabangii/eabangie (ĭa-ban-gí-i), eabangii (ĭa-ban-gíĭ), eabangii (ĭa-ban-gíĭ) – (unã cu eabangi)
mprãmutat
mprãmutat (mprã-mu-tátŭ) adg – vedz tu mprumut1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mprumut1mprumut1
mprumut1 (mpru-mutŭ) sn, adv mprumuti/mprumute (mpru-mú-ti) –
1: paradzlji (lucrul) tsi-lj dau a unui cu ligãtura ca s-nji-lj toarnã ma nãpoi; paradzlji (lucrul) tsi-l ljau di la cariva cu ligãtura ca s-lji-lj tornu ma nãpoi;
2: parãlu (i altu lucru) tsi-l da cariva (ca discumpãrari, mushtinari, doarã) a atsilui tsi lj-ari faptã un bun; mprumut, mpãrmut; discumpãrari, mushtinari;
(expr: lucredz mprumut = dau paradz cu mprumut sh-ljau toc pri elj)
{ro: împrumut; recompensă}
{fr: emprunt, prêt; récompense}
{en: borrowing, loan; reward}
ex: itsi fats, cu mprumut u fats; loai mprumut ndoi paradz di la frati-nju; lo mprumut di putu sã nchiseascã; frati-nju lucreadzã mprumut
(expr: da paradz cu toc)
§ mprumut2 (mpru-mutŭ) (mi) vb I mprumutai (mpru-mu-táĭ), mprumutam (mpru-mu-támŭ), mprumutatã (mpru-mu-tá-tã), mprumutari/mprumutare (mpru-mu-tá-ri) – ljau di la cariva paradz (un lucru) cu ligãtura ca s-lji-lj tornu ma nãpoi; dau la cariva paradz (un lucru) cu ligãtura ca s-nji-lj toarnã ma nãpoi; ljau (dau) tsiva cu mprumut; mprumutedz, mprãmutedz, mpãrmãtedz;
(expr: mprumut arãdz (hui, etc.) di la pãrintsã = ljau, clirunumsescu arãdz (hui, etc.) di la pãrintsã)
{ro: împrumuta}
{fr: emprunter, prêter}
{en: borrow, loan}
ex: nu s-ari mprumutatã (nu-ari loatã tsiva cu mprumut) di la vãrnu; ear cãndu muri, lu mprumutai; mprumutã (lo, clirunumsi) di la tatã-su aesti arãdz; di cãndu lu mprumutai niheam, ni mãcã, ni bea; s-nu s-arushineadzã, dusi shi si mprumutã la hani; cari nu-avea cu tsi, shi mprumutã gãleata di la moasha
§ mprumutedz (mpru-mu-tédzŭ) (mi) vb I mprumutai (mpru-mu-táĭ), mprumutam (mpru-mu-támŭ), mprumutatã (mpru-mu-tá-tã), mprumutari/mprumutare (mpru-mu-tá-ri) – (unã cu mprumut2)
ex: nã mprumutãm cu doi sats di fãrinã
§ mpru-mutat (mpru-mu-tátŭ) adg mprumutatã (mpru-mu-tá-tã), mprumutats (mpru-mu-tátsĭ), mprumutati/mprumutate (mpru-mu-tá-ti) – (lucrul, paradzlji) tsi suntu dats (loats) cu mprumut; (omlu) tsi ari loatã un lucru cu mprumut; mprãmutat, mpãrmãtat
{ro: împrumutat}
{fr: emprunté, prêté}
mut1
mut1 (mútŭ) adg mutã (mú-tã), muts (mútsĭ), muti/mute (mú-ti) – (om) tsi nu poati sã scoatã un zbor (c-ashi s-amintã, di lãngoari, icã, trã niheamã chiro, tu oara tsi s-aspari multu, s-ciudiseashti, etc.); (om) tsi tatsi sh-nu va s-dzãcã un zbor; (lucru) tsi s-fatsi tu tãtseari fãrã vrondu (fãrã zboarã); amut, tãcut
{ro: mut}
{fr: muet}
{en: mute, dumb, speechless}
ex: tsi tricu pri afoarã di orbul u vidzu, mutlu-lj gri, surdul s-aspãre di boatsi-lj? (angucitoari: minciuna); doi hilj ari, doilji-lj suntu muts (nu pot sã zburascã); nãsã mutã s-featsi; mut shi surdu mi feci; mushata-a loclui nu eara mutã (nu eara di-atseali tsi nu putea sã zburascã); aclo iu-lj grea tuts ali mutã, ãlj greashti shi nveasta di sum zvon; mut (tãcut) ca cheatra
§ amut1 (a-mútŭ) adg amutã (a-mú-tã), amuts (a-mútsĭ), amuti/amute (a-mú-ti) – (unã cu mut1)
§ mutalj (mu-táljĭŭ) sm pl(?) – catastasea (starea) tsi u-ari atsel cari easti mut; niputearea tsi-l fatsi un tra s-nu poatã sã zburascã; amutsalj
{ro: muţenie}
{fr: mutisme}
{en: muteness}
ex: mutaljlu lu-agudi
§ amutsalj (a-mu-tsáljĭŭ) sm fãrã pl – (unã cu mutalj)
ex: s-amutsãshti, cã ts-u deadi amutsaljlu
§ mutsami/mutsame (mu-tsá-mi) sf mutsãnj (mu-tsắnjĭ) – (unã cu mutalj)
§ amutsami/amutsame (a-mu-tsá-mi) sf amutsãnj (a-mu-tsắnjĭ) – (unã cu mutalj)
§ mutsãscu (mu-tsắs-cu) vb IV mutsãi (mu-tsắĭ), mutsam (mu-tsámŭ), mutsãtã (mu-tsắ-tã), mutsãri/mutsãre (mu-tsắ-ri) – cher harea tsi u-am ca s-pot sã zburãscu (di lãngoari, aspãreari, etc.); nu pot si scot un zbor; tac sh-nu voi s-grãescu tsiva; mutsescu, amutsãscu, amut, tac; (fig: mutsãscu = tac ca sturlu (ca lemnul, ca marmura, di fricã, di-arcoari, di leani, etc.); nlimnescu, mãrmurisescu)
{ro: amuţi, tăcea}
{fr: devenir muet, se taire}
{en: become mute, become speechless}
ex: s-nã mutsascã (s-nã facã s-tãtsem); mutsã (tãcu), nu ma zburashti; di-atumtsea mutsã, nu cama scoasi zbor; mutsã (sh-chiru grailu) di fricã
mut2
mut2 (mútŭ) (mi) vb I mutai (mu-táĭ), mutam (mu-támŭ), mutatã (mu-tá-tã), mutari/mutare (mu-tá-ri) –
1: min un lucru dit loclu iu s-aflã tra s-lu duc tu-un altu;
2: fug dit casa iu shed sh-mi duc sã stau tu-unã altã casã;
3: analtsu, portu tsiva (hãrãi) deanumirea; min, duc, fug, strãmut, scol, alãxescu, portu, analtsu, alin, etc.;
(expr:
1: l-mut; lj-mut lucri, casa, etc. = l-fur, lu mprad, lj-arichescu lucri, etc.;
2: mut cãnticlu = ljau s-cãntu, deadun cu cariva altu, sh-cu-unã altã boatsi, ma nsus i ma nghios;
3: mut caplu = mi scol, lj-au armili contra-a unui afindico, a chivernisiljei, etc.);
4: mut mãna = analtsu mãna tra s-lu-agudescu (s-dau) pri cariva;
5: mut measa = ljau mãcarea di pri measã;
6: lj-mut coada = lu-alavdu, cu tuti cã nu-ahãrzeashti alãvdari;
7: mut loclu (muntsãlj, valea, etc.) = fac loclu s-arãsunã di-aurlãrli shi zghicurli-a meali;
8: mutã-ts mintea = alãxea-ts mintea;
8: nji si mutã mintea = glãrescu, nj-fudzi mintea)
{ro: muta; (se) muta cu locuinţa; ridica, purta, răscula, etc.}
{fr: changer de place, déplacer; déménager; lever, se rebeller, etc.}
{en: move, remove, displace, raise, revolt, etc.}
ex: mutã-ti (minã-ti, fudz) di-aoa; ficior, mutã-u
(expr: alãxeats-u) mintea; sã s-mutã (s-fugã) dit hoara atsea; cãsharea va u mutãm (va lj-alãxim loclu sh-va u dutsem) didindi; hãrãi pri cheptu mutã; doilji s-mutarã (s-anãltsarã) multu nsus; dimãndã s-lu mutã azvarna di pri measã shi s-lu spindzurã; mutã-ti ncoa s-nu ti-agudeacã; li mutai tuti dit loc (li minai, lã alãxii loclu); adzã nã mutãm (fudzim dit casa iu shidem sh-nidzem tu-unã altã casã); shi-lj mutã tutã casa
(expr: lj-furã tut tsi-avea n casã); gheganjlji tsi nã mutã
(expr: furã) caljlji; l-mutã cãnticlu
(expr: nchisi, lo s-cãntã); vãsiljelu vitsin mutã cap
(expr: si sculã contra); doilji nãsh caplu sh-mutarã
(expr: si scularã); ahtãri suntu-arbineshlji di coadã cãndu-lj muts
(expr: cãndu lj-alavdzã); amirãlu mutã
(expr: sculã, featsi s-arãsunã) loclu di-aurlãri; nveasta-lj mutã
(expr: scoalã, fatsi s-arãsunã) munti sh-vali; s-mutã measa
(expr: s-loarã mãcãrli di pri measã), sh-amirãlu lj-acljimã tuts cuscrilj shi acljimatslji a lui tu grãdinã; ficior, mutã-u
(expr: alãxea-ts-u) mintea, cã va s-u pats; cãsmetea-a omlui nu s-mutã
strãmutat
strãmutat (strã-mu-tátŭ) adg – vedz tu mut2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mut2