DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amurgu1

amurgu1 (a-múr-gu) sn(?) amurguri(?) (a-múr-gurĭ) – chirolu di dupã ascãpitarea-a soarilui (cãndu nchiseashti si sã ntunearicã niheamã) sh-pãnã la cãdearea-a noaptiljei (cãndu s-fatsi ghini scutidi); oara di cãtrã la (pri) toacã; murgu, amurgish, murgish, amurdzish, murdzish, amurdzitã, murdzitã, murgheazmã, murghizmã
{ro: amurg}
{fr: brune, crépuscule, chute du jour; moment de la tombée du soir; le jour à son déclin}
{en: dusk, twilight}
ex: amurgul acupiri hoara; amurgul cãndu s-alasã pi golinj

§ murgu1 (múr-gu) sn(?) murguri(?) (múr-gurĭ) –
ex: netsi tru murgu nu cuteadzã s-treacã; cum cãdea murgul; nu ti vidzush pãn tu murgu

§ amurdzish (a-mur-dzíshĭŭ) sn amurdzishuri (a-mur-dzí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)
ex: tu amurdzish ãnchisii s-mi duc acasã; cãtrã tu amurdzish, s-alinã pi unã dzeanã, sh-anãltsã mãnjli cãtrã tser; cãtrã tu amurdzish agiumsirã tu-unã hoarã

§ murdzish (mur-dzíshĭŭ) sn murdzishuri (mur-dzí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)
ex: seara, amãnat, tu murdzish; stãtui seara pãnã tu murdzish

§ amurgish (a-mur-gíshĭŭ) sn amurgishuri (a-mur-gí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)

§ murgish (mur-gíshĭŭ) sn murgishuri (mur-gí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)

§ amurdzitã (a-mur-dzí-tã) sf amurdziti/amurdzite (a-mur-dzí-ti) – (unã cu amurgu1)
ex: cum eara tu amurdzitã, nitsi cã u vidzu vãrã; lã bãgã s-mãcã shi cãtrã tu-amurdzitã lj-ascumsi; s-turnarã tu-amur-dzitã

§ murdzitã (mur-dzí-tã) sf murdziti/murdzite (mur-dzí-ti) – (unã cu amurgu1)
ex: s-toarnã tu murdzitã

§ murgheazmã (mur-ghĭáz-mã) sf fãrã pl – (unã cu amurgu1)

§ murghizmã (mur-ghíz-mã) sf fãrã pl – (unã cu amurgu1)
ex: murghizma si ngrusha

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mirindi/mirinde

mirindi/mirinde (mi-rín-di) sf fãrã pl –
1: mãcarea tsi u lja omlu trã cali i cãndu s-dutsi la lucru; hranã, mãcari;
2: chirolu di dupã prãndzu sh-ninti di-amurdzitã (cãtã tu sãhatea 4-5); chindii
(expr: va-lj curmu mirindea = va-l scot (dau nafoarã) di la lucru, va-l scãrchescu)
{ro: merinde, chindie}
{fr: provision de bouche; partie de la journée d’entre 4 et 5 heures de l’après-midi}
{en: food (snack, lunch) taken for the road; late afternoon, between 4 and 5 o’clock}
ex: lj-dush mirindi (mãcari) la-ayinji; durnji di la anjadzã pãnã tu mirindi (niheamã ninti di-amurdzitã); mãcãm mirindi pãni cu cash; mirindi (mãcari) ts-ai culac di grãn; va-nj curnji mirindea?
(expr: va-nj curnji pãnea?; va mi scãrcheshti?; va mi fats sã-nj cher lucrul?); cãtrã mirindi oara (dupã prãndzu amãnat); dupã prãndzu, cãtrã mirindi (dupã prãndzu, cãtrã tu oara 4-5); vinji mirindea (oara 4-5 dupã prãndzu)

§ mirindedz (mi-rin-dédzŭ) vb I mirindai (mi-rin-dáĭ), mirindam (mi-rin-dámŭ), mirindatã (mi-rin-dá-tã), mirindari/mirindare (mi-rin-dá-ri) – mãc trã mirindi; mirindu
{ro: mânca pe la ora chindiei}
{fr: manger quelque chose vers l’heure 4-5 de l’après-midi}
{en: have a snack around 4-5 o’clock in the late afternoon}
ex: sh-mirindã fumealja (lã deadi s-mãcã trã mirindi); mirindats (mãcats, trã mirindi) sh-tradzits calea; mirindãm tu livadi; pute nu mirindeadzã, cã nu lj-easti foami

§ mirindu (mi-rín-du) vb I mirindai (mi-rin-dáĭ), mirindam (mi-rin-dámŭ), mirindatã (mi-rin-dá-tã), mirinda-ri/mirindare (mi-rin-dá-ri) – (unã cu mirindedz)
ex: cãndu vrea shadã s-mirindã (s-mãcã tsiva trã mirindi)

§ mirindat (mi-rin-dátŭ) adg mirindatã (mi-rin-dá-tã), mirindats (mi-rin-dátsĭ), mirindati/mirindate (mi-rin-dá-ti) – cari ari mãcatã (tsi easti mãcat) trã mirindi; tsi ari mirindatã
{ro: care a luat masa de după amiază}
{fr: qui a pris le repas de l’après-midi}
{en: who had the late afternoon snack}
ex: vinjim mirindats (mãcats trã mirindi); nica nu eara mirindat (mãcat trã mirindi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

oarã

oarã (ŭá-rã) sf ori (órĭ) –
1: lundzimea di chiro tsi easti isea cu 60 di minuti i a 24-a parti dit unã dzuã (cu noapti cu tut); sãhati, sãati, sati;
2: hãlatea tsi-aspuni chirolu; sãhati, sãhat, sãati, sati, uruloyi;
3: chirolu tsi easti aspus di-aestã hãlati; sati, sãhati, chiro;
4: atsea (lundzimea) tsi-aspuni cãt chiro lja tra si s-facã un lucru (misuratã cu sãhãtsli, dzãlili, meshlji, etc.); chiro, zãmani, vãcãti;
5: apuhii, ipuhii, arasti;
6: uritsã, stih, stic, stigmii, tenghi;
7: catiun di locurli (protlu, andoilu, etc.) dit un bair di lucri tsi s-au faptã chiola i va si s-facã ma nclo; datã, hopã, aradã, cali;
(expr:
1: bag oarã, nj-bag oara = mutrescu cu multã cãshtigã (tra s-ved cum lipseashti shi s-nj-aduc ghini aminti ma nãpoi); ved, mutrescu, pãrãtirsescu; nj-bag mintea; nj-am cãshtiga;
2: ori; escu cu oara; escu cu orli = (i) cumbuloyi; (ii) aeari, nj-hiu tu-aeari; (iii) atsea tsi ari atsel tsi easti acãtsat di “buni” (di-“arali”, di hulii, di fãrfudz, di zurleatsã, etc. fãrã sã-lj si parã cã ari vãrã cãbati) sh-fatsi lucri tsi nu suntu di-aradã; hiu cu fãrfudz, cãprici; cãpritsusescu;
3: va-nj yinã oara (sh-a njia) = va-nj yinã arada (sh-a njia);
4: (s-aibã) oara bunã = sã-lj si ducã lucrili ambar;
5: (sã-lj yinã) oara lai = s-nu-lj hibã cu tihi, s-patã tsiva, s-nu-lj si ducã lucrili ambar;
6: cari s-u-aducã oara = ma s-tihiseascã, ma s-yinã oara ca s-hibã ananghi;
7: ca parti dit un adverbu (ma nu ca zbor ahoryea, cum easti, bunãoarã, cãndu zborlu oarã ari noima di sãhati): (i) unãoarã, unoarã, nãoarã = aoa sh-un chiro; un chiro, unã zãmani; itsi chiro s-hibã; caishti cãndu; etc.; (ii) diunãoarã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, truoarã, trãoarã, troarã, tuoarã = tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; unãshunã, dinãcali, diunãcali; (iii) dãnãoarã = un chiro tsi-ari tricutã sh-ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; vãrnãoarã; (iv) vãrnãoarã, vãrãoarã, vãrnoarã, vãroarã, dãnãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; putes; (v) ori, ori (ori-ori); niscãntiori, nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã = nu tut chirolu ma di cãndu-cãndu; un chiro trãninti (di ma nclo) ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; (vi) nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, barunoarã, barunãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; pute, putes; (vii) oarã di oarã = ea tora cãt easti si s-facã, dit un stih tu altu; unãshunã, dinãoarã, dinãcali; etc.; (viii) tora di oarã = tu-aestã oarã; tora, oara-aestã; tr-aestã stigmii; torea, amu, amush, acush, acmotsi; (ix) di oarã; trã tora di oarã = tr-aestã stigmii; trã tora, trã dip tora, tr-aestã aradã; (x) di oarã tsi = cum, cã, di itia cã, etc.; (xi) cu oara = nu amãnat; fãrã s-amãnã; tamam cãndu lipseashti; etc.; (xii) oara-a oarãljei = tamam chirolu cãndu lipseashti fãtseari lucrul)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

toacã

toacã (tŭá-cã) sf tots (tótsĭ) – ploaci di lemnu i metal tsi s-agudeashti cu doauã ciocute tra s-cljamã dunjaea s-yinã la bisearicã; (fig:
1: toacã = oara cãtrã searã, dupã ascãpitarea-a soarilui (cãndu nchiseashti si sã ntunearicã niheamã) sh-pãnã la cãdearea-a noaptiljei (cãndu s-fatsi ghini scutidi); amurgu, murgu, amurgish, murgish, amurdzish, murdzish, amurdzitã, murdzitã; expr:
2: nu dau toaca = u tsãn hãbarea trã mini, nu u dzãc a vãrnui)
{ro: toacă}
{fr: planche en bois ou demi-cercle en fer qui sert de cloche pour les églises}
{en: wooden or metal plate which, being sounded, calls people to church}
ex: n pãduri mi-amintai, n pãduri mi tãljai, shi tora, laea-agiumshu tra s-aurlu n hoarã (angucitoari: toaca); tu munti nj-earam, tu munti crishteam, shi n hoarã cari yineam, hoara tutã-u trundueam (angucitoari: toaca); la bisearica din vali, bati toaca-atsea di lemnu; s-nu dai pri toacã
(expr: s-nu u dzãts la tuts, tsãni-u trã tini mash); amãnat, cãtrã la toacã (fig: cãtã tu-amurgish); bati toaca di her la bisearicã; deadi toaca, vinji oara; pi toacã, mi dush mpãzari

§ toc1 (tócŭ) vb I tucai (tu-cáĭ), tucam (tu-cámŭ), tucatã (tu-cá-tã), tucari/tucare (tu-cá-ri) – bat (agudescu, dau, asun) toaca tra s-cljem oaminjlji la bisearicã;
(expr: tsi-nj toacã (mintea) = tsi minduescu, tsi-nj treatsi prit minti)
{ro: toca, face să sune toaca}
{fr: annoncer le service divin en frappant avec un maillet sur la “toacã”}
{en: announce the religious service by sounding the “toacã”}
ex: patru toacã, sh-nã njilji gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); la mãnãstir toacã (asunã toaca); nu tucã (nu bãtu toaca) ninga preftul; unã dzuã, tsi si-lj toacã?
(expr: tsi sã-lj treacã prit minti?); tu minti altã-lj toacã
(expr: lj-treatsi altu tsiva prit minti); lj-pãru cã toacã toaca (asunã toaca); ma tucã (ma asunã toaca), tricu dzua

§ tucat1 (tu-cátŭ) adg tucatã (tu-cá-tã), tucats (tu-cátsĭ), tucati/tucate (tu-cá-ti) – (tsi ari asunatã (bãtutã, datã) toaca
{ro: tocat, (toaca este) făcută să sune}
{fr: (le service divin est) annoncé en frappant avec un maillet sur la “toacã”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn