|
|
ampaturlea
ampaturlea (am-pá-tur-lea) adv – vedz tu ampatrulea1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ampatrulea1ampatrulea1
ampatrulea1 (am-pá-tru-lea) adv – ashi cum alagã un cal cãt poati cama-agonja (ansãrindalui prota cu dauãli cicioari di nãinti deadun sh-deapoea cu-atseali doauã di dinãpoi); cum nu s-poati cama agonja; cu multã agunjii; alãgãndalui, anpatrulea, ampaturlea, ambatrulea, ambaturlea
{ro: în galop, în goană}
{fr: au grand galop; extrêmement vite}
{en: at full gallop, extremely fast}
ex: ampatrulea (alãgãndalui) mi turnai aoa; ampatrulea, pri-un cal ncãlar
§ ampaturlea (am-pá-tur-lea) adv – (unã cu ampatrulea1)
§ ambatrulea1 (am-bá-tru-lea) adv – (unã cu ampatrulea1)
ex: vinj ambatrulea (cu agunjii)
§ ambaturlea (am-bá-tur-lea) adv – (unã cu ampatrulea1)
§ ampatur (am-pá-turŭ) vb I ampãturai (am-pã-tu-ráĭ), ampãturam (am-pã-tu-rámŭ), ampãturatã (am-pã-tu-rá-tã), ampãturari/ampãturare (am-pã-tu-rá-ri) – alag multu agonja (ashi cum alagã calu tsi ansari cu dauãli cicioari di nãinti deadun); ampãturedz, ãmpãturedz, ampaturlu, ampãturledz, ambãtruledz, ambaturlu
{ro: galopa, alerga cu mare viteză, goni}
{fr: galoper, fuir, chasser, bannir}
{en: gallop, run extremely fast, run away, chase}
ex: ampãtura caljlji; lu-ampãturã calu ta s-fugã; ampãturai (alãgai ahãntu-agonja) di-nj chirui adiljatlu; ampaturã (du-ti cu dealaga) pãnã-acasã; mi ampãturarã (mi-agunirã) furlji
§ ampãturedz (am-pã-tu-rédzŭ) vb I ampãturai (am-pã-tu-ráĭ), ampãturam (am-pã-tu-rámŭ), ampãturatã (am-pã-tu-rá-tã), ampãturari/ampãturare (am-pã-tu-rá-ri) – (unã cu ampatur)
§ ampãturat (am-pã-tu-rátŭ) adg ampãturatã (am-pã-tu-rá-tã), ampãturats (am-pã-tu-rátsĭ), ampãturati/ampãturate (am-pã-tu-rá-ti) – tsi fu faptu s-alagã multu agonja; tsi ari alãgatã multu-agonja, ãmpãturat, ampãturlat, ambãturlat, ambãtrulat
{ro: galopat, alergat, gonit}
{fr: galopé, chassé, banni}
{en: galloped, run extremely fast, run away, chased}
cal1
cal1 (cálŭ) sm calj (cáljĭ) – pravdã imirã di casã cu cari oaminjlji trag amãxili icã u ncalicã tra s-lji ducã iuva; dupã cum lj-easti hroma i ari alti hãri, calu poati s-lja sh-numa: psar (griv, siv), murgu (amurgu), cil (albu), ghioc (arosh), aroibu (arosh), at (cal mascur), areati (cal mascur, niscuchit), binec (cal di cãvalã), etc.;
(expr:
1: cal di lemnu = ciumagã pri cari ncalicã cilimeanjlji cãndu s-agioacã;
2: nj-gioacã calu = nj-njergu lucrili ambar; u scot naparti; lj-dau di cali a lucrului;
3: cal cu peani, azbuirãtor, cu-areapiti; cal tsi mãcã loclu shi bea niorlji = cal dit pãrmiti, cal multu gioni, cal aumbrat, cal mãyipsit;
4: nj-adun caljlji tu ahuri = nj-tsãn gura ncljisã sh-nu dzãc tsiva;
5: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi lucrul cu tut copuslu tsi-l caftã ma, tu soni, un altu va-lj veadã hãirea;
6: cari, xen cal ãncalicã, n cali discalicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj cari nu-sh fac lucrili cu puterli-a lor ma cu puterli-a altor, shi tr-atsea nu va poatã s-lu bitiseascã;
7: calu bun, singur sh-adavdzi orzul = omlu bun si-andoapirã totna pi puterli-a lui, cãndu va s-facã un lucru;
8: a calui nu-lj si mãcã carnea, ma imnaticlu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlui ta s-acumprã un lucru mash trã hãrli tsi va lu-agiutã la ananghea tsi u ari, nu tr-atseali hãri tsi nu va lu-agiutã;
9: calu psohi, mushtili lu-ascuchi = lumea nu ti tinjiseashti cãndu nu mata ai puteari s-fatsi tsiva, ma va sh-arãdã di tini;
10: di pri cal, pri gumar = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi-alasã un lucru bun ti un lucru slab cãndu minduescu cã easti ma ghini;
11: calu tsi-i pischesi nu s-mutreashti la dintsã = cãndu-lj si fatsi unã doarã, omlu nu lipseashti s-lji mutreascã cusurli shi s-lji facã cãtigurii)
{ro: cal, armăsar, murg, etc.}
{fr: cheval, étalon}
{en: horse, stallion}
ex: cal di cãvalã; cal di furtii (trã ncãrcari lucri); cal cu arivani (tsi alagã cu cicioarili di-unã parti deadun); cal shutsãt; cal areati (mascur sh-nishutsãt); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); ncarcã caljlji tuts ca-aeri; suntu la noi multsã calj shi di soi bunã; cari ari cal, nu-ari livadi, shi cari ari livadi, nu-ari cal; lj-gioacã calu
(expr: lj-njardzi ghini, ambar); mash aclo nu-lj gioacã calu
(expr: nu u scoati n cap, naparti); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); alãgam pri calj di lemnu
(expr: pri ciumãdz); adunã-ts caljlji tu ahuri
dinjic
dinjic (di-njicŭ) (mi) vb I dinjicai (di-nji-cáĭ), dinjicam (di-nji-cámŭ), dinjicatã (di-nji-cá-tã), dinjicari/dinjicare (di-nji-cá-ri) – talj un lucru (pãni, cash, carni, etc.) di-l fac cumãts njits; aspargu un lucru shi-l fac cumãts; aspargu, arup, disic, cioamin, dizvoc, chisedz, dãrãm, etc.
(expr:
1: mi dinjic = mi pidipsescu sh-mi vãsãnipsescu ca un lucru tsi s-dinjicã; mi dirin, munduescu, vãsãnipsescu, nj-scot suflitlu, etc.;
2: l-dinjicarã = l-featsirã cumãts, l-vãtãmarã)
{ro: dumica}
{fr: mettre en morceaux; émietter; briser}
{en: crumble, crumb (bread), shatter}
ex: di sori nu lj-u fricã, di vimtu s-dinjicã (angucitoari: niorlu); dinjicã pãni (featsi cumãts njits di pãni sh-li bãgã) tu lapti; lj-dinicarã (tãljarã cumãts njits di pãni sh-li bãgarã tu) nã cuvatã di lapti s-mãcã; lo apoea truplu, ãl dinjicã bucãts-bucãts; ursa s-alãsã ampaturlea ca vãrã nior dupã nãsh s-lj-agiungã shi s-lji dinjicã
(expr: s-lji facã cumãts shi s-lji mãcã); va u vatãm! gri el, va u dinjic, cã nãsã-i cãtsaua tsi nã cheari tutiputa!; nveasta-lj va s-dinjicã (fig: va s-dirinã); aclo iu plãndzea shi s-dinjica
(expr: s-dirina di plãndzeari), ca laili sh-ca tihilaili, na iu lj-easi nã moashi; s-mi dinjicats
(expr: s-mi fãtsets cumãts), lai curbishanj!; mi dinjicarã cãnjlji; si ncãcearã fratslji di s-dinjicarã
(expr: shi scoasirã suflitlu) un cu-alantu; l-dinjicarã
(expr: l-vãtãmarã) furlji; cum ãts dinjicash, acshi mãcã-ts
§ dinjicat (di-nji-cátŭ) adg dinjicatã (di-nji-cá-tã), dinjicats (di-nji-cátsĭ), dinjicati/dinjicate (di-nji-cá-ti) – tsi easti faptu njits cumãts (cu tãljarea, arupearea, disicarea, ciu-minarea, etc.); aspartu, aruptu, disicat, ciuminat, dizvucat, chisat, dãrãmat, etc.
{ro: dumicat}
{fr: mis en morceaux; émietté; brisé}
{en: crumbled, crumbed (bread), shattered}
§ dinjica-ri/dinjicare (di-nji-cá-ri) sf dinjicãri (di-nji-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dinjicã tsiva i cariva; aspãrdzeari, arupeari, disicari, ciuminari, dizvucari, chisari, dãrãmari, etc.
{ro: acţiunea de a dumica; dumicare}
{fr: action de mettre en morceaux; d’émietter; de briser}
frãngu1
frãngu1 (frắn-gu) (mi) vb III shi II fregi (frégĭŭ) shi frãmshu (frắm-shĭu), frãndzeam (frắn-dzeámŭ), frãmtã (frắm-tã), frãndzi-ri/frãndzire (frắn-dzi-ri) shi frãndzeari/frãndzeare (frãn-dzeá-ri) – fac dauã (i ma multi) cumãts dit un lucru (cu arupearea, agudirea, nduplicarea, arcarea, plãscãnirea, apitrusirea, etc. a lucrului); arup, aspargu, disic, etc.;
(expr:
1: mi frãngu = hiu ahãntu ncãrcat di nj-easti fricã cã dealihea va mi frãngu;
2: u frãngu = fug ampaturlea, mi duc, u cãlescu, u cãrtsãnescu, etc.;
3: nj-frãngu caplu = mi-agu-descu multu greu la cap;
3: nj-frãngu dintsãlj = lj-fac dintsãlj s-creapã icã-lj fac sã-nj cadã cumãts dit elj;
4: l-frãngu di shcop (chiutecã); lj-frãngu oasili = l-bat multu, lu-astingu di bãteari, lj-dau unã bãteari bunã, etc.;
5: nj-si frãndzi mintea = nj-alãxescu mintea, pãrearea;
6: frãngu calea = alãxescu, strãmbu, tornu calea;
7: frãndzi cãroarea (dzua, noaptea, omlu) = scadi, njicshureadzã cãroarea (dzua, noaptea);
8: omlu frãndzi (la fatsã, la trup) = omlu s-tradzi la fatsã, scadi, slãgheashti icã alãxeashti multu, di-aushatic, di lãngoari, etc.;
9: frãngu nãpoi = dau, mi duc, imnu nãpoi;
10: nj-frãngu inima (mãnjli) = mi nvirinedz, mi sãcãldisescu, mãrãnedz; mi zbat di dureari;
11: nj-frãngu foamea (seatea) = nj-u curmu, nj-u-astãmãtsescu, fac sã-nj scadã foamea (seatea);
12: nj-frãngu mesea = mi leagãn lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã, (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; nj-fac cãtsãmãchi;
13: nu nj-u frãngu mesea = (i) hiu ahãntu linãvos cã nu voi necã s-mi-aplec; (ii) nu mi leagãn lishor sh-dultsi, cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã;
14: mi frãndzi somnul = mi curmã, mi-aplucuseashti somnul;
15: l-frãngu; lj-frãngu putearea = lu-azvingu; lj-azvingu;
16: mi frãngu di cãntari (bãteari, asunari, giucari, etc.) = nu-astãmãtsescu di multã cãntari (bãteari, asunari, etc.) tsi fac;
17: nj-freadzi chefea (orixea) = nj-asparsi chefea (orixea), mi-alasã fãrã chefi (orixea), nj-lo orixea, etc.;
18: frãngu laptili = lu-ameastic laptili;
19: frãngu lãna = trag lãna;
20: (ascherea) s-freadzi = (ascherea) s-trapsi nãpoi;
21: frãngu coasti = stau shi nu para shtiu tsi easti ghini s-fac; stau pi dauã; strãmbu narea cã nu mi-ariseashti tsi prindi s-fac; shuvãescu;
22: nj-frãngu zverca = fug agonja, ampatrulea, u cãlescu, u cãrtsãnescu;
23: frãndzi-ti di-aoa!; frãndzi-ts gusha = fudz, cã nu voi s-ti ved ãn fatsã; cumãtisea-ti!; arupi-ts gusha!; surpã-ti di-atsia;
24: lj-frãngu nãrli = l-cãtãdixescu, l-tãpinusescu, lu-arushinedz, lj-dipun urecljili, lj-aplec nãrli, l-fac s-lji scadã tinjia; etc. etc.)
{ro: frânge, înfrânge; supraîncărca; ezita, (se) codi; pleca, (o) întinde; (se) duce la naiba; mlădia (mersul); coti (drumul); scădea, diminua; da înapoi; întrista; umili; astâmpăra (foamea); copleşi; învinge; nimici; dărăci (lâna); cobi; etc.}
zvercã
zvercã (zvér-cã) sf zvertsi (zvér-tsi) – partea di nafoarã shi-di dinãpoi di la gushi sh-cap; dupã cap; cheafã, ceafã, cãshingic, nucã, putil;
(expr:
1: zverca di sumar = partea di nãinti (ca unã cupã turnatã cu curlu nsus) a sumarlui;
2: bag zvercã = (i) mi ngrash; (ii) fac aveari, avutsãscu, acats cljag, bag seu;
3: nj-ljau (nj-u arup, nj-u frãngu) zverca di-aoa = (i) fug di-aoa agonja, ampaturlea, u-angan cãtsaua, li cãlescu; (ii) mi cãtãstrãpsescu, mi afãnsescu; mi prãpãdescu;
4: lã dau di (sti, pisti) zvercã (a oilor) = li xifac, li vindu;
5: u mãc (nj-intrã, mi lo) pi (pisti) zvercã = mi bati cariva; ljau un shcop;
6: ãlj cad pri zvercã = mi-angrec (tra s-facã tsiva), u leg tru greaua, bag ciciorlu;
7: armãn cu tsiva pristi zvercã = armãni s-lu fac mini lucrul;
8: l-ljau (lu-am) pri zvercã = lj-aduc mari taxirãts;
9: di sum casã, na-l pri measã, di pri measã vru sh-tu cergã, pãnã sh-adunã pri zvercã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu s-ifhãrãstiseashti cu putsãn)
{ro: ceafă}
{fr: nuque, cou}
{en: nape of the neck, back of the head}
ex: mizi shutsã zverca-a lui, ca luplu; sh-cãni, agiun nu-armãnj; ma sh-lup, nu mãts pri zvercã; u-ari luplu zverca groasã, cã s-mutreashti singur; mi doari zverca c-arãtsii; ari zvercã sãnãtoasã; armasi cu hãrgili pristi zvercã
(expr: armasi ca s-li plãteascã el hãrgili); sh-lo zverca
(expr: fudzi, li dipinã, u-angãnã cãtsaua) di-aclo; lja-ts zverca
(expr: fudz) di-aoatsi; va-nj ljau zverca di-aoatsi
(expr: va fug di-aoatsi sh-va-nj mi duc diparti) cu tut mãdular; sh-u-avea cã va sh-lo zverca cãnili
(expr: fudzi, li cãrtsãni cãnili); arupi-ts zverca
(expr: fudz di-aoa); shi-sh frãmsirã zverca
(expr: fudzirã ampatrulea) dratslji; sh-lo zverca
(expr: fudzi, s-afãnsi, s-prãpãdi); lã deadi di zvercã a oilor
(expr: li xifeatsi, li vindu); lã deadi pisti zvercã a ayinjlor
(expr: li vindu ayinjli); mãcã pri zvercã multi
(expr: l-bãturã ghini; lj-deadirã un shcop bun); nu lj-u intri pri zvercã
(expr: nu-lj dai un shcop tra s-ti-aducã-aminti); li mãts pri zvercã
(expr: eshti bãtut, mãts shcop); lj-deadi ndauã pisti zvercã