DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

par1

par1 (párŭ) vb II pãrui (pã-rúĭ), pãream (pã-reámŭ), pãrutã (pã-rú-tã), pãreari/pãreare (pã-reá-ri) – lugursecu cã hiu ashi cum mi veadi cariva; nj-yini s-pistipsescu cã easti ashi cum nji s-alãnceashti; apar, mpar, ampar, lugursescu, minduescu;
(expr:
1: nj-si pari = lugursescu, minduescu, pistipsescu, etc.;
2: nj-pari ghini = mi-arãseashti, nj-yini ghini, mi hãrsescu;
3: nj-pari-arãu = nu mi-arãseashti, nu-nj yini ghini, mi fac pishman)
{ro: părea}
{fr: paraître, sembler}
{en: seem, appear}
ex: lucru bun nu lã pãrea (nu-l videa s-hibã lucru bun); ma s-pari (ma lugursim cã easti un) cal cu fãrnu; s-par (s-veadi) cã sta pãdurli muti; nj-si pari (nj-yini s-pistipsescu) cã plãndzi; nu par (nu-s para veadi s-hiu) cama aush ca multsã altsã di vrãsta-a mea; nj-pari (pistipsescu) cã yini tata

§ pãrut (pã-rútŭ) adg pãrutã (pã-rú-tã), pãruts (pã-rútsĭ), pãruti/pãrute (pã-rú-ti) – ashi cum ãlj s-alãnceashti a unui un lucru; apãrut, mpãrut, ampãrut, alãncit, lugursit, minduit
{ro: părut}
{fr: paru, semblé}
{en: seemed, appeared}

§ parcã (pár-cã) adv – nji sã pari cã; ashi-nj si pari; pistipsescu cã; canda
{ro: parcă}
{fr: comme ci; on dirait que}
{en: it seems like}

§ pãreari/pãreare (pã-reá-ri) sf pãreri (pã-rérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pari tsiva; atsea tsi-aspuni cari easti minduirea-a mea; apãreari, mpãreari, ampãreari, alãnciri, lugursiri, minduiri; minti, idei
{ro: acţiunea de a părea; părere}
{fr: action de paraître, de sembler; apparence, illusion}
{en: action of seeming, of appearing; appearance, illusion}
ex: nu avem unã pãreari (minduiri, minti, idei); pãrearea-a mea easti s-ti duts la tat-tu

§ ampar1 (am-párŭ) vb II ampãrui (am-pã-rúĭ), ampãream (am-pã-reámŭ), ampãrutã (am-pã-rú-tã), ampãreari/ampãreare (am-pã-reá-ri) – (unã cu par1)
ex: lj-ampãru cã nu-i vãrã ma mushat (sh-lugursea cã nu undzeashti s-aibã vãrã ma mushat); nu nj-ampari dip arãu; lj-ampãrea ghini cãndu-l vidzu cã vinji sh-el

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

undzescu

undzescu (un-dzés-cu) (mi) vb IV undzii (un-dzíĭ), undzeam (un-dzeámŭ), undzitã (un-dzí-tã), undziri/undzire (un-dzí-ri) –
1: am entipusea cã atseali tsi ved (avdu, nj-si spuni, etc.) sh-u-aduc cu…(un lucru shtiut); par, apar, ambar, ampar;
2: am hãri (fatsã, boi, mushuteatsã, etc.) ca atseali avuti di un altu; nj-u-aduc tu hãri cu cariva; bag un lucru tu-un loc tsi-lj si ndreadzi tamam cum lipseashti (tsi easti, tsi-lj yini ghini, tsi-lj si uidiseashti); aundzescu, unzescu, nj-u-aduc, tiryisescu, uidisescu, udisescu, idusescu, uidescu, sãmãrusescu;
3: ãnj si cadi; ãnj da (di mãnã); ãnj yini (pi gaidã); ãnj cadi (tu pãzari); ãnj si ndreadzi (lucrul, huzmetea), etc.;
4: ãnj sta (nj-prindi) ghini (un lucru, un stranj tsi portu, etc.)
{ro: părea; (se) asemăna; fi convenabil, a i se cade; a-i sta bine, potrivi}
{fr: paraître, sembler, ressembler; être convenable; aller; seoir}
{en: seem likely; resemble; be convenient; show (fit) well on}
ex: undzescu (nj-si pari cã hiu) capitane tu-aumbra dit curii; undzea (pãrea, lugursea) cã vrea s-da ndriptati a hãngilui; undzeashti (s-cadi) pri doxã-Lj a lui di tinjii s-nã ncljinãm; nu undzeashti (pari) s-hibã lucru bun; ari a cui s-undzeascã (cu cari si sh-u-aducã; cu cari si s-uidiseascã); cari s-nu undzeascã (ma s-nu sh-u-aducã), va s-anjurdzeascã; zboarã anusti nu ts-undzescu (nu-ts sta ghini; nu sh-u-aduc cu haractirlu-a tãu); undzeashti (tsã si cadi, easti ghini) s-tats; di-anda eara armãnjlji stoc, tsi sh-undzea lailu di loc (tsi ghini-lj stãtea, prindea a lailui di loc); undzescu (minduescu, lugursescu) s-fug; lj-undzescu multu (lj-yin multu ghini) stranjili tsi li feci tora ti Pashti; tsi vãrtos a njia nj-undzea ((i) nj-stãtea ghini, mi-aspunea ghini; icã (ii) tsi ghini sh-u-adutsea cu mini); nu ts-undzeashti (nu tsã sta ghini) a tsia, om aush cu-un cicior tu groapã, s-fats fapta-aestã; undzeashti (nj-si cadi a njia, lipseashti) s-mi aflu tu-unã ahtari chideri?

§ undzit (un-dzítŭ) adg undzitã (un-dzí-tã), undzits (un-dzítsĭ), undziti/undzite (un-dzí-ti) – tsi-lj s-ari pãrutã; tsi ari hãri unã soi cu cariva altu; (lucru) tsi easti uidisit tu-un loc; tsi-lj sta (lj-prindi) ghini, etc.; pãrut, ampãrut, aundzit, unzit, uidisit, tiryisit, etc.
{ro: părut; asemănat; convenabil, potrivit}
{fr: paru, semblé, ressemblé; ressemblant; convenable; allé}
{en: seemed likely; resembled; resembling; convenient; shown (fitted) well on}
ex: cum easti undzitã (cum ãlj si cadi s-hibã); doilji suntu undzits (cu prãxi buni)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn