DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ambuir

ambuir (am-bú-irŭ) (mi) vb I ambuirai (am-bu-i-ráĭ), ambuiram (am-bu-i-rámŭ), ambuiratã (am-bu-i-rá-tã), ambuirari/ambuirare (am-bu-i-rá-ri) – (pravda) intrã (s-arucã, s-hiumuseashti, agudeashti, ntsapã) cu coarnili pri cariva; mbuir, ambuts, mbuts, mbut, ampar
{ro: împunge cu coarnele}
{fr: encorner, frapper avec les cornes; donner un coup de pointe}
{en: gore, stab (with horns)}
ex: boulu ti ambuirã (ti ntsãpã, ti pimsi, ti-agudi cu coarnili); va ti-ambuirã vaca

§ ambuirat (am-bu-i-rátŭ) adg ambuiratã (am-bu-i-rá-tã), ambuirats (am-bu-i-rátsĭ), ambuirati/ambuirate (am-bu-i-rá-ti) – cari fu agudit (ntsãpat) cu coarnili di-unã pravdã; mbuirat, ambutsãt, ambutsat, mbutsãt, mbutsat, mbutat, ampãrat
{ro: împuns cu coarnele}
{fr: encorné, frappé avec les cornes; qui a reçu un coup de pointe}
{en: gored, stabed (with horns)}

§ ambuirari/ambuirare (am-bu-i-rá-ri) sf ambuirãri (am-bu-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-unã pravdã ambuirã tsiva; mbuirari, ambutsãri, ambutsari, mbutsãri, mbutsari, mbutari, ampãrari
{ro: acţiunea de a împunge cu coarnele; împungere}
{fr: action d’encorner, de frapper avec les cornes; de donner un coup de pointe}
{en: action of goring, of stabbing (with horns)}

§ mbuir (mbú-irŭ) (mi) vb I mbuirai (mbu-i-ráĭ), mbuiram (mbu-i-rámŭ), mbuiratã (mbu-i-rá-tã), mbuirari/mbuirare (mbu-i-rá-ri) – (unã cu ambuir)
ex: birbeclu mi mbuirã sh-mi deadi di padi; lj-ishirã coarnili, cã tsã si pãrea, cã va s-ti mbuirã (s-ti ntsapã cu coarnili)

§ mbuirat (mbu-i-rátŭ) adg mbuiratã (mbu-i-rá-tã), mbuirats (mbu-i-rátsĭ), mbuirati/mbuirate (mbu-i-rá-ti) – (unã cu ambuirat)

§ mbuirari/mbuirare (mbu-i-rá-ri) sf mbuirãri (mbu-i-rắrĭ) – (unã cu ambuirari)

§ ampar2 (am-párŭ) vb I ampãrai (am-pã-ráĭ), ampãram (am-pã-rámŭ), ampãratã (am-pã-rá-tã), ampãrari/ampãrare (am-pã-rá-ri) – (unã cu ambuir)
ex: fudz cã ti amparã (ambuirã) buvulitsa

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ohru

ohru (ó-hru) adg ohrã (ó-hrã), ohri (ó-hri), ohri/ohre (ó-hri) – tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, marat, corbu, morvu, mbogru, buisit, cacomir, nvapsu, vapsu, vãpsit, buisit, lipisit, lupusit, tumsu, tumtu, dholj, duljat, dhistih, caimen, maimen, gramen, gal, lai, tihilai, piscatran, shcret, etc.
{ro: nenorocit, sărman, sărac, neastâmpărat}
{fr: malheureux, pauvre, misérable, folâtre}
{en: unfortunate, poor, miserable, frisky}
ex: tamam cãndu eara trã tsinã, eavea sh-ohra (shcreta, buisita) di vitsinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

piridrum

piridrum (pi-rí-dhrumŭ) adg piridrumã (pi-rí-dhru-mã), piridrunj (pi-rí-dhrunjĭ), piridrumi/piridrume (pi-rí-dhru-mi) – tsi nu-ari isihii (arãvdari) shi nu poati si sta tu-un loc fãrã si s-minã; tsi nu sta isih shi s-minã tut chirolu; tsi nu lu-acatsã loclu; asiguriftu, sirsem, zevzec
{ro: neastâmpărat}
{fr: agité, folâtre, diable d’homme}
{en: agitated, playful frisky}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sigã

sigã (sí-ghã) sf fãrã pl – isihia tsi u-aducheashti omlu cãndu nu-ari nitsiunã minari i vrondu deavãrliga di el; irini, arinji, isihii, arihati;
(expr: tu sighã (ca adv) = isih)
{ro: pace, linişte, tăcere}
{fr: paix, silence}
{en: peace, silence}
ex: alasã-nj cãtsãlu tu sigã (isih)

§ asiguriftu (a-si-ghú-rif-tu) adg asiguriftã (a-si-ghú-rif-tã), asigu-riftsã (a-si-ghú-rif-tsã), asigurifti/asigurifte (a-si-ghú-rif-ti) – tsi nu-ari isihii shi nu poati si sta tu-un loc fãrã si s-minã; tsi nu-ari arãvdari shi nu lu-acatsã loclu; tsi nu sta isih sh-fatsi shimãtã; piridrum, sirsem, zevzec
{ro: neastâmpărat, turbulent}
{fr: inquiet, turbulent}
{en: restless, fidgety, turbulent}

§ neasiguriftu (nea-si-ghú-rif-tu) adg neasiguriftã (nea-si-ghú-rif-tã), neasiguriftsã (nea-si-ghú-rif-tsã), neasigurifti/neasigurifte (nea-si-ghú-rif-ti) – lucru tsi-l fatsi omlu s-nu-aibã isihii shi s-nu poatã si sta tu-un loc
{ro: neliniştitor}
{fr: inquietant}
{en: disturbing}
ex: un dor vãrtos, neasiguriftu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã