DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

Amirichii/Amirichie

Amirichii/Amirichie (A-mi-ri-chí-i) sf fãrã pl – continentu tsi s-aflã dupã marli uchean Atlantic, ditu-Ascãpitata-ali Ivropi; crat mari adrat di 50 di stati (nãi) ma njits; America
{ro: America}
{fr: l’Amérique}
{en: America}

§ Americã (A-mé-ri-cã) sf fãrã pl – (unã cu Amirichii)

§ amirican (a-mi-ri-cánŭ) sm, sf amiricanã (a-mi-ri-cá-nã), amiricanj (a-mi-ri-cánjĭ), amiricani/amiricane (a-mi-ri-cá-ni) – om tsi bãneadzã icã yini dit Amirichii (di-aradã tsi s-amintã aclo) {american}
{fr: américain}
{en: American}

§ amiri-cãnescu (a-mi-ri-cã-nés-cu) adg amiricãneascã (a-mi-ri-cã-neás-cã), amiricãneshtsã (a-mi-ri-cã-nésh-tsã), amiricãneshti/ami-ricãneshte (a-mi-ri-cã-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu Amirichia icã cu amiricanjlji
{ro: americănesc}
{fr: américain}
{en: American}

§ amiricãneashti/amiricãneashte (a-mi-ri-cã-neásh-ti) adv – ca amiricanjlji; ca dit Amirichii
{ro: americăneşte}
{fr: comme les Américains}
{en: American style}

§ amiricancu (a-mi-ri-cán-cu) adg amiricancã (a-mi-ri-cán-cã) amiricantsã (a-mi-ri-cán-tsã), amiricantsi/amiricantse (a-mi-ri-cán-tsi) – (lucru) tsi yini dit Amirichii
{ro: american}
{fr: Américain}
{en: american}

§ amiricancã (a-mi-ri-cán-cã) sf amiricantsi/amiricantse (a-mi-ri-cán-tsi) – unã soi di pãndzã tsi yinea tu vecljul chiro dit Amirichii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nuc

nuc (núcŭ) sm nuts (nutsĭ) – mari sh-fanumin pom, tsi yini dit Asii, shi creashti tu livãdz, bãhceadz, uboari, mardzina di cãljuri (ma sh-agru tu pãduri), cu-alumãchi multi sh-groasi tsi-alasã unã aumbrã ndisatã, cu frãndzãli mãri (fapti di ma multi frãndzã njits), cu un lemnu multu cãftat trã momila din casã, cu fructul mari nvãlit cu-unã cãlufi veardi, cãrnoasã, tu cari s-aflã simintsa (nuca, cucoasha) cu-unã coaji limnoasã tsi-acoapirã nuntru un njedz cãrnos, multu bun tu mãcari; cucosh
{ro: nuc}
{fr: noyer}
{en: walnut tree}
ex: tsi-i amar ca hearea shi dultsi ca njarea (angucitoari: nuclu); la groapa cu shapti nuts (cucosh); l-vãtãmarã la nuc; frãndzãli di nuc cãdzurã ascuturati di vimtu; s-teasi Yeani sum nuc si-lj tragã un somnu

§ nuc agru (nu-cŭá-ghru) sm nuts agri (nu-tsĭá-ghri) – arburi di pãduri, cu boea tsi poati s-agiungã pãnã di 45-50m, cu truplu ndreptu, cu coaja vinitã sh-cripatã, cu frãndzã mãri, cu fructu ma mari ca nuca, ma cu coaja multu sãnãtoasã, ma groasã sh-sufrãsitã, tu cari s-aflã simintsãli tsi nu s-mãcã cã nu suntu buni; nuc amirican
{ro: nuc american}
{fr: noyer noir}
{en: black walnut tree}

§ nucã1 (nú-cã) sf nuts (nútsĭ) – yimisha (simintsa) a nuclui, stronghilã, cu coaji limnoasã, sãnãtoasã cari, dupã tsi easti aspartã, aspuni njedzlu cãrnos di nãuntru, multu bun tu mãcari; cucoashi;
(expr:
1: nucã costenlivã, nucã cuncavã = nucã trã cari njedzlu easti multu greu trã scuteari dit coaji;
2: ca nuca n sãnãtor = multu vrut; zbor tsi-aspuni cãt vrut easti un lucru ca, bunãoarã, unã mamã tsi-sh va njiclu)
{ro: nucă}
{fr: noix}
{en: walnut}
ex: patru frats tu-unã cãmeashi (angucitoari: nuca); patru frats dzeaminj criscuts, tu-unã cãmeashi nviscuts (angucitoari: nuca); un mãnãstir cu patru cãlugãri (angucitoari: nuca); s-featsirã estan nutsli; n-agiucãm cu nuts; nuclu-a nostru (pomlu nuc) nu-ari nuts (cucoashi); nuntru un mãrgãritar cãt nã nucã di mãrli; sh-eara bunã ca njelu, dultsi ca nuca sh-durutã ca-amalama; cãdea ca nuts (poamili) cãndu scuturi nutslji (ponjlji); nj-u am ca nuca n sãnãtor
(expr: nj-u am multu vrutã); sh-nuca sh-cheatra tu mãna-a lui easti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãndzã

pãndzã (pắn-dzã) sf pãndzã (pắn-dzã) shi pãndzi/pãndze (pắn-dzi) – tsãsãturã suptsãri, di-aradã faptã di hiri di bumbac, sirmã, ljin, cãnipã, etc.; cumatã i lucru faptu dit aestã turlii di tsãsãturã; pãndzina faptã di-un pangu;
(expr:
1: l-fac pãndzã vinjitã; l-fac pãndzã bilitã = l-pãpurisescu, l-fac vinjit di bãteari, lj-dau un shcop bun, l-bat sãnãtos;
2: lj-mut pãndzãli = lu-alavdu multu, ma multu dicãt lipseashti;
3: pãndzã di pangu = pãndzinã)
{ro: pânză}
{fr: toile}
{en: linen cloth}
ex: s-tsasã nã pãndzã di ljin, tra s-facã nã cãmeashi; pãndzãli teasi alghea pi ohtu; avea flori aroshi shi galbini pi-unã pãndzã veardi; tu ducheani avea multi turlii di pãndzã, di sirmã, di bumbac, pãndzã amiricanã, etc.; pãndza di pangu
(expr: pãndzina) acupirea firida; pãndza va biliri (pãndza va alghiri); l-featsi pãndzã bilitã
(expr: l-bãtu ghini, lj-deadi un shcop bun); fudzi di-acasã cã lu-avea faptã pãndzã vinjitã
(expr: cã lu-avea bãtutã multu); ca s-mutã pãndzãli sh-la altsã
(expr: ca s-lj-alavdã shi altsã) dats ãn cap ca voi; nã fustani minutã ca pãndza di pangu
(expr: pãndzinã)

§ pãndzinã (pãn-dzí-nã) sf pãndzinj (pãn-dzínjĭ) – pãndzã adratã di pangu;
(expr: ocljilj nj-acãtsarã pãndzinã = ved ca prit unã pãndzã; nu para ved ghini; ocljilj ãnj suntu mintits, tulburats)
{ro: păienjeniş}
{fr: toile d’araignée}
{en: spider’s web}
ex: curã pãndzina dit cohi

§ pãndzãturã (pãn-dzã-tú-rã) sf pãndzãturi (pãn-dzã-túrĭ) – cumatã di pãndzã
{ro: bucată de pânză, pânzătură}
{fr: morceau de toile}
{en: piece of linen cloth}

§ pãndzar (pãn-dzárŭ) sm pãndzari (pãn-dzárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi pãndzã
{ro: cel ce face sau vinde pânzeturi}
{fr: toilier, marchand de toiles}
{en: maker or seller of linen cloth}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn