|
|
amintatic
amintatic (a-min-tá-ticŭ) sm – vedz tu amintu1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: amintu1airati/airate
airati/airate (a-i-rá-ti) sf airãts (a-i-rắtsĭ) – amintaticlu tsi ts-lu-adutsi avearea tsi u ai (toclu di la pãradz dats ãmprumut, nichea loatã di la unã casã datã cu-ayoyi, etc.); iratã, irati
{ro: rentă, venit}
{fr: revenu, rapport, rente}
{en: revenue, income, annuity}
ex: nu-am mari airati
§ iratã (i-rá-tã) sf irati/irate (i-rá-ti) – (unã cu airati)
ex: sh-cu tutã irata-a mea
§ irati/irate (i-rá-ti) sf irãts (i-rắtsĭ) – (unã cu airati)
ex: shi lj-alãsã multi irati a bisearicãljei
amindatic
amindatic (a-min-dá-ticŭ) sm fãrã pl – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz amintatic
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãamintu1
amintu1 (a-mín-tu) vb I amintai (a-min-táĭ), amintam (a-min-támŭ), amintatã (a-min-tá-tã), amintari/amintare (a-min-tá-ri) – nchirdãsescu tsiva (pãradz i altu lucru) cãndu fac unã stihimã (cãndu mi-alumtu, cãndu mi-antrec cu cariva, cãndu escu plãtit ti un lucru tsi-l fac, etc.); anchirdãsescu, ãnchirdãsescu, nchirdãsescu, chirdãsescu, cãzãnsescu, chindisescu, fac, aflu, scot
{ro: câştiga}
{fr: gagner}
{en: win, earn}
ex: lã si pãru cã amintarã unã vãsilii; fã Doamne, s-amintu; adz s-amintã, mãni s-amintã, tritsea dzãlili unã cãti unã; macã-i di la preftu, ghini featsish, cã nãsh li-amintã fãrã asudoari; cara s-hiu cu voi niscãntsã mesh va s-amintu (nchirdãsescu, nvets) multi; cu tsi gioni mi-amintai (nj-aflai, cãdzui tu vreari)!
§ amintat1 (a-min-tátŭ) adg amintatã (a-min-tá-tã), amintats (a-min-tátsĭ), amintati/amintate (a-min-tá-ti) – (lucru) tsi easti nchirdãsit; harea tsi u ari un tsi-ari amintatã tsiva; anchirdãsit, ãnchirdãsit, nchirdãsit, chirdãsit, cãzãnsit, chindisit, loat, scos
{ro: câştigat}
{fr: gagné}
{en: won}
ex: nãsh mãratslji lu-ashtipta s-yinã amintat (cu amintatic); paradzlji amintats di tatã-su cu asudori
§ amintari1/amintare (a-min-tá-ri) sf amintãri (a-min-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nchirdãseashti tsiva; anchirdãsiri, ãnchirdãsiri, nchirdãsiri, chirdãsiri, cãzãnsiri, chindisiri, loari, scuteari
{ro: acţiunea de a câştiga; câştigare}
{fr: action de gagner}
{en: action of winning, earning}
§ amintatic (a-min-tá-ticŭ) sm fãrã pl – atsea (pãradz, lucri, tinjii, etc.) tsi nchirdãseashti cariva; ncherdu, cheari
{ro: câştig, beneficiu}
{fr: gain, bénéfice}
{en: gain}
ex: mari amintatic easti; tora nu-ai vãrnu amintatic (tsiva tsi s-pots si nchirdãseshti); nu lj-eara di amintatic, cãt lj-eara di altã; veara aestã avum mari amintatic; am amintatic (ved hãiri, am intires) di la oaminjlj-aeshti; nvetslu-a limbãljei armãneascã easti mari amintatic trã armãnj
analuyii
analuyii (a-na-lu-yí-i) sf analuyii (a-na-lu-yíĭ) – undzirea (ntreagã i mash unã parti) tsi sh-u fac doauã i ma multi lucri; uidii, udisetsã, udiseatsã, uidizmã, undziri, aducã, adutseari, adutsiri, eshã
{ro: analogie, asemănare}
{fr: analogie, ressemblance}
{en: analogy, similarity}
§ analug (a-ná-lugh) sm fãrã pl – partea cu cari un om agiutã la fãtsearea-a unui lucru; partea tsi-lj si cadi a unui dit un amintatic (dit exudili tsi s-fac, etc.); partea tsi-lj si cadi a unui cãndu sã mparti tsiva; parti, tãimi, tãini, curamanã
{ro: cotă, parte, porţie}
{fr: cote, part, proportion (d’un profit, taxes, etc.)}
{en: quota, allowance, proportion (of expenses, taxes, etc.}
apilpisescu
apilpisescu (a-pil-pi-sés-cu) (mi) vb IV apilpisii (a-pil-pi-síĭ), apilpiseam (a-pil-pi-seámŭ), apilpisitã (a-pil-pi-sí-tã), apilpisi-ri/apilpisire (a-pil-pi-sí-ri) – mi-aflu tu-unã halã greauã shi-nj cher tutã umutea cã lucrili va sã ndreagã; mi-acatsã deaspirlu; dispir
{ro: (se) dispera, (se) descuraja}
{fr: désesperer, (se) décourager}
{en: despair, discourage}
ex: s-apilpisi (sh-chiru umutea); mi-avea apilpisitã (faptã sã-nj cher nãdia) zãrazea (znjia) di estan
§ apilpisit (a-pil-pi-sítŭ) adg apilpisitã (a-pil-pi-sí-tã), apilpisits (a-pil-pi-sítsĭ), apilpisiti/apilpisite (a-pil-pi-sí-ti) – tsi s-aflã tu-unã halã greauã shi sh-cheari umutea cã lucrili va sã ndreagã; tsi lu-acãtsã deaspirlu; dispirat
{ro: disperat, descurajat}
{fr: désesperé, découragé}
{en: despaired, discouraged}
ex: tsi ampaturi ca un apilpisit?
§ apilpisiri/apilpisire (a-pil-pi-sí-ri) sf apilpisiri (a-pil-pi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apilpiseashti; apilpisii, dispirari, deaspir
{ro: acţiunea de a (se) dispera, de a (se) descuraja; disperare, descurajare}
{fr: action de désesperer, de (se) décourager}
{en: action of despairing, of discouraging}
§ apilpisii/apilpisie (a-pil-pi-sí-i) sf apilpisii (a-pil-pi-síĭ) – atsea tsi ari omlu tsi easti apilpisit; deaspir
{ro: disperare}
{fr: désespoir}
{en: despair}
ex: apilpisia (deaspirlu) nu easti vãrnãoarã cu amintatic
cheari1/cheare
cheari1/cheare (chĭá-ri) sf pl(?) – atsea (pãradz, lucri, tinjii, etc.) tsi nchirdãseashti cariva; ncherdu, amintatic
{ro: profit}
{fr: gain, profit}
{en: profit, gain}
ex: ts-am faptã izmeti ca rob, cu tutã chearea a mea (cu tut amintaticlu a meu); ea s-videm, avem cheari (amintatic) i zãrari?
cundratã
cundratã (cun-drá-tã) sf cundrãts (cun-drắtsĭ) – aduchirea tsi sh-u fac doi i ma multsã oaminj, di-aradã ngrãpsitã pi-unã carti sh-ipugrãfsitã di tuts, (i) tra si s-facã un lucru, (ii) partea tsi va s-u aibã catiun tu fãtsearea-a-aishtui lucru (iii) hãrili tsi va li aibã lucrul bitisit shi (iv) mpãrtsãrea-a amintaticlui tsi va s-easã dit aestu lucru, etc.
{ro: contract}
{fr: contrat}
{en: contract}
§ cundrachi/cundrache (cun-drá-chi) sf cundrãchi (cun-drắchĭ) – (unã cu cundratã)
ex: featsim cundrachi
§ hundratã (hun-drá-tã) sf hundrãts (hun-drắtsĭ) – (unã cu cundratã)
§ con-tracci (con-trac-cí) sm contracceadz (con-trac-cĭádzĭ) – un di-atselj tsi fatsi unã cundratã
{ro: contractant}
{fr: contractant}
{en: contracting party}
§ cundracci (cun-drac-cí) sm cundracceadz (cun-drac-cĭadzĭ) – atsel tsi fatsi (cumãndãrseashti) unã lucrari (casã, punti, fambricã, cali, etc.) trã cari ari ipugrãpsitã unã cundratã tra s-u facã
{ro: antreprenor de lucrări}
{fr: entrepreneur de travaux}
{en: contractor}
ex: tadi s-featsi cundracci
§ cundotã (cun-dó-tã) sf cundoti/cundote (cun-dó-ti) – hundrata tsi u fãtsea, aoa sh-un chiro, cati an, unã hoarã cu-un yeatru, ca atsel an, yeatrul s-lã aibã ngãtanlu, s-lji mutreascã trã sãnãtati, tuts huryeatslji din hoarã
{ro: contract anual între un doctor şi primăria unui sat, ca doctorul să se îngrijească acel an de sănătatea locuitorilor din sat}
{fr: contrat annuel entre l’éphorie d’un village et un médecin pour que celui-ci ait soin de la santé de tous les villageois pendant l’année respective}
{en: annual contract between a village and a doctor, by which the doctor will take care of the health of all villagers during that year}
diafur
diafur (di-ĭá-furŭ) sn diafuri (di-ĭá-furĭ) – paradzlji tsi-lj plãteashti cariva (di-aradã ti-un an), trã paradzlji tsi-lj lja cu borgi; ufelia tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã ahãrzit (s-hibã lipsit, etc.); amintaticlu tsi lu-adutsi un lucru; gheafru, dyeafur, toc, amintatic, ncherdu, ufelii, prucuchii, hãiri
{ro: dobândă, câştig, folos}
{fr: intérêt, gain, profit}
{en: interest, gain, profit}
ex: anlu-aestu nu-avum mari diafur (amintatic); ari paradz dats cu diafur (toc); lucreadzã ducheanea cu diafur (paradz loats cu toc)
§ gheafru (ghĭá-fru) sn gheafruri (ghĭá-frurĭ) – (unã cu diafur)
ex: dau paradz cu gheafru
§ dyeafur (dhyĭá-furŭ) sn dyeafuri/dyeafure (dhyĭá-fu-ri) – (unã cu diafur)
ghilir
ghilir (ghi-lírŭ) sn ghiliri/ghilire (ghi-lí-ri) – amintatic faptu fãrã lucru, di-aradã cu arãderi, cu minciuni, nafoarã di nomurli-a statlui
{ro: ghelir}
{fr: revenu illicite}
{en: earnings without work}
ex: nãs nu mutreashti la gundulãchi (amintatic cu lucru) ma la ghiliri (amintatic fãrã lucru, nitinjisit, cu-arãderi)
hãiri/hãire
hãiri/hãire (hã-í-ri) sf hãiri (hã-íri) – hãrii, hãirusiri, prucuchii, tihi, ufelii, amintatic, etc.;
(expr: am hãirea-a pangului = nu prucupsescu, nu-am tihi, nu ved hãiri)
{ro: folos, profit}
{fr: profit; bonheur, fortune}
{en: profit, good luck, fortune}
ex: hãiri s-nu-ai (prucuchii s-nu vedz) pute; cãlca lucru cu hãiri (fãtsea lucru cu ufelii); mãndzrã cu hãiri (cu tihi); nu lã vidzu hãirea (nu vidzu prucuchii di pi urma-a lor); omlu nu veadi hãiri (fatsi prucuchii) di lucru furat; s-lja hãirea (s-lja tihea); multsã-lj vidzurã hãirea; nu-am hãiri di tini; avem vidzutã multã hãiri di la oaminjlji aeshti; cu hãiri s-vã hibã; nu lu-ari ti hãiri ficiorlu
§ hãrii/hãrie (hã-rí-i) sf hãrii (hã-ríĭ) – (unã cu hãiri)
ex: nu-nj fu di hãrii; spãstrea-l, poati s-tsã hibã di hãrii
§ hãirusescu (hã-i-ru-sés-cu) (mi) vb IV hãirusii (hã-i-ru-síĭ), hãiruseam (hã-i-ru-seámŭ), hãirusitã (hã-i-ru-sí-tã), hãirusiri/hãirusire (hã-i-ru-sí-ri) – am (fac, ved) hãiri; prucupsescu, amintu, nchirdãsescu, etc.
{ro: profita}
{fr: avoir du profit, du bonheur, de la fortune}
{en: profit}
ex: hãirusim (featsim hãiri) sh-noi di hãirusirea (hãirea) a ta
§ hãirusit (hã-i-ru-sítŭ) adg hãirusitã (hã-i-ru-sí-tã), hãirusits (hã-i-ru-sítsĭ), hãirusiti/hãirusite (hã-i-ru-sí-ti) – tsi ari faptã hãiri; prucupsit, amintat, nchirdãsit, etc.
{ro: profitat}
{fr: qui a eu du profit, du bonheur, de la fortune}
{en: profited}
§ hãirusiri/hãirusire (hã-i-ru-sí-ri) sf hãirusiri (hã-i-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva veadi hãiri di la un lucru; prucupsiri, amintari, nchirdãsiri, etc.
§ hãirlãtcu (hã-ir-lắt-cu) adg hãirlãtcã (hã-ir-lắt-cã), hãirlãttsi (hã-ir-lắt-tsi), hãirlãttsi/hãirlãttse (hã-ir-lắt-tsi) – tsi adutsi tihi; tsi easti lugursit ca semnu bun; hãirlãtic, agurliu, ugurliu, uguri
{ro: norocos}
{fr: de bon augure}