DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dãnga

dãnga (dắn-ga) adv – tsi s-vearsã pristi mãdzinj di mplin tsi easti; mplin (umplut, ndisat) pristi misurã; denga, dinga;
(expr: va fac dãnga! = va plãscãnescu (dãngãnescu) di mãcari)
{ro: doldora, cu vârf şi îndesat}
{fr: plein outre mesure, à regorger}
{en: completely full (to the borders, overflowing)}
ex: casa-i dãnga di fum; casa-a lui eara dãnga di nviscãmindu; mãcarã tuts ahãt multu, tsi vrea facã dãnga!
(expr: di va plãscãnea!)

§ dãng! (dắng) inter – zbor tsi caftã si sh-u-aducã cu vrondul faptu di-un lucru tsi plãscãneashti di mplin (dãnga) tsi easti

§ dinga (dín-ga) adv – (unã cu dãnga)
ex: dinga (mplinã pãnã la budzã) easti cupa; li-avea chimerli dinga di flurii (ahãntu mplini di nu mata ncãpea alti flurii)

§ denga (dén-ga) adv – (unã cu dãnga)
ex: sh-umplu cheljli denga (pãnã la budzã)

§ dengã (dén-gã) sf denghi (dén-ghi) shi dendzã (dén-dzã) – sac mari shi mplin di lucri tsi sã ncarcã pri-unã mulã (un di-unã parti, un di-alantã); denghi, hãrar, hãrai, burdã, bal, balã
{ro: balot mare}
{fr: grand ballot; la moitié d’une charge de bête de somme}
{en: bale; large sack full of raw or finished product}
ex: vindu multi dendzi (hãrãi, hãrãi umpluti ghini) di bumbac

§ denghi (dén-ghi) sf denghiuri (dén-ghĭurĭ) – (unã cu dengã)

§ dãngusescu (dãn-gu-sés-cu) vb IV dãngusii (dãn-gu-síĭ), dãnguseam (dãn-gu-seámŭ), dãngusitã (dãn-gu-sí-tã), dãngusiri/dãngusire (dãn-gu-sí-ri) – l-fac un lucru dãnga (cu umplearea tsi-lj fac); umplu un lucru di primansus (pristi misurã, pãnã la budzã, di nu mata pot s-bag altu tsiva); durdursescu, surusescu
{ro: umplea doldora}
{fr: remplir à regorger}
{en: fill until overflowing}

§ dãngusit (dãn-gu-sítŭ) adg dãngusitã (dãn-gu-sí-tã), dãngusits (dãn-gu-sítsĭ), dãngusiti/dãngusite (dãn-gu-sí-ti) – tsi easti faptu dãnga, di umplearea tsi-lj si fatsi; durdurdit, surusit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nvescu1

nvescu1 (nvés-cu) (mi) vb III shi II nviscui (nvis-cúĭ), nvish-team (nvish-teámŭ), nviscutã (nvis-cú-tã), nveashti-ri/nveashtire (nveásh-ti-ri) shi nvishteari/nvishteare (nvish-teá-ri) –
1: nj-bag stranjili pri mini; mi-alãxescu tu alti stranji;
2: acumpãr lucri di cari am ananghi trã mini (casã, ducheani, lucru, etc.); bag paradz tu-unã prãmãtii; vescu, anvescu, ãnvescu;
(expr:
1: nvescu = bag (mi nvescu cu) stranji curati, nali, mushati; mi stulsescu; bãtãljusescu; etc.;
2: nvescu lãili = bag stranji lãi, di jali; intru tu jali;
3: nvescu locuri = acoapir locuri)
{ro: (se) îmbrăca, cumpăra, procura, învesti}
{fr: vêtir, faire des emplettes, acheter, investir}
{en: dress, clothes, procure, invest}
ex: lu nviscui (lj-bãgai stranji, lu-alãxii) ghini; lã vinji la ureaclji hãbarea-a amirãlui sã nveascã lãili; deadi Dumnidzã sh-ari moasha di-iu s-mãcã shi sã nveascã; s-vã nveashtits (s-v-alãxits) tu stranji muljireshti; nu mi nviscui ninga; sã nviscu cu stranji arupti; niorlji nvescu dzenuri
(expr: acoapirã dzenuri); s-nã nvishtem (s-fãtsem pãzari trã, s-acumprãm) prãmãtii; namisa di pãnãyir iu nvishtea (iu-acumpãra) prãmãtii; tsi prãmãtii nviscu? lji nviscu paradzlji? (tu tsi prãmãtii lj-bãgã pãradzlji?); va sã nvishtem (va bãgãm paradz tu) tutunuri; frãmtea albã tra s-lj-u nvescu
(expr: s-lj-u stulsescu); datã la bãtãnji si nveascã
(expr: si bãtãljuseascã); nviscu duganea cu multã pãrmãtii

§ nviscut (nvis-cútŭ) adg nviscutã (nvis-cú-tã), nviscuts (nvis-cútsĭ), nviscuti/nviscute (nvis-cú-ti) – tsi ari bãgatã stranji pri el; tsi s-ari alãxitã; tsi easti alãxit tu stranji mushati; tsi (ari faptã pãzari shi) ari acumpratã prãmãtii; viscut, anviscut, ãnviscut
{ro: (bine) îmbrăcat, cumpărat, procurat, învestit}
{fr: (bien) vêtu, qui a fait des emplettes, acheté}
{en: clothed, (well) dressed, procured, invested}
ex: truplu sh-caplu nj-u tut una, pri-un cicior stau tutdiuna, cãmesh am ninumirati, sh-li portu nviscuti toati (angucitoari: cuceanlu); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); si nveatsã dispuljat shi lj-easti-arshini nviscut; totna nviscut
(expr: nviscut ghini) s-ti ved; nviscutã ca (alãxitã tu stranji di) muljari; vidzu tu irnjii nã featã nviscutã tu stranji di-amiradz; lu poartã ghini sh-curat nviscut; soarili easti n prãndzu shi nãs nicã nu easti nviscut; casa lj-easti nviscutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stranj

stranj (stránjĭŭ) sn stranji/stranje (strá-nji) – zbor cu cari s-aducheashti itsi nviscãmindu cu cari si nveashti omlu; strãnot, strãnush, stoli, custumi, alãxãmintu, nviscãmindu, nvishmintu, viscãmindu, vistãmintu, vishtimintu, etc.;
(expr:
1: nu mi ncap stranjili (di harauã, di pirifanji, etc.) = (mi hãrsescu, hiu pirifan, etc.) multu di multu; nu mi ncapi casa di harauã; nu shtiu tsi s-fac (di-ahãntã harauã, pirifanji, etc.); nu calcu mpadi (di harauã, di pirifanji, etc.);
2: stranji strimti = stranji strimti ca-atseali dit Ivropi, stranji ivrupineshti;
3: stranji huryiteshti = stranji fapti di-unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã (pustavi, shiac, abã) purtati di-aradã di huryeats;
4: stranji nali dit ac = stranji nali unãshunã dupã tsi suntu adrati;
5: ari mash stranjili di pi el = easti oarfãn sh-nu-ari altu tsiva di stranjili di pi el; omlu fatsi stranjlu, nu stranjlu pri om = nu lipseashti s-lu giudits omlu di pi stranjili tsi poartã)
{ro: strai, haină}
{fr: habit}
{en: clothes}
ex: stranjlu nj-easti lai, cãmeasha nj-easti-aroshi, truplu nj-easti albu (angu-citoari: cãstãnja); stranjili nji si sufinarã, ncriminirã; apa cu cari mulja ea stranjili eara sãpunoasã; ari multi stranji, di s-alãxeashti cati dzuã; sh-adarã unã pãreaclji di stranji noauã dit ac; ãndreptsã shi adrats cu stranjili atseali cama mushatili; earna yinea shi nu sh-avea nitsi stranji, nitsi leamni; pusputeashti prit stranji, ãlj furã cljeili di hãznã; sã ncljisi amirãlu, tu stranji di jali n casã; s-vã nveashtits tu stranji muljireshti; s-nu u cunoascã vãrnu, ãlj deadi stranjili cãlugãreshti; si nviscurã tru stranji di tsiritori shi intrarã n hoarã; s-adarã cu stranji veclji, tiptili shi tradzi la tatã-su; lj-adusi stranji strimti
(expr: stranji ivrupineshti) dit Armãnii; avea bãgatã stranji di preftu, cã psãltisea tu bisearicã; tatã-su, cãndu-l vidzu, nu lu ncãpea stranjili di harauã
(expr: s-hãrsi multu, nu shtea tsi s-facã di harauã); di harauã mari, budza lj-arãdea shi stranjili nu u ncãpea

§ strãnot (strã-nótŭ) sn strãnoti/strãnote (strã-nó-ti) – (unã cu stranj)

§ strãnush (strã-núshĭŭ) sn strãnushi/strãnushe (strã-nú-shi) – stranj njic ti ficiurits i fititsi
{ro: hăinuţă}
{fr: petit vêtement pour les enfants}
{en: children’s clothes}
ex: eara nviscutã cu strãnushi di hrisafi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn