DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

amin2

amin2 (a-mínŭ) adv shi inter – zbor cu noima “ashi si s-facã” cu cari s-bitisescu multi ori rugãciunjli tsi s-fac la Dumnidzã tu pistea crishtinã; (fig: cuvendã cu cari s-bitiseashti unã zburãri tra si sã spunã: adio, videari bunã, ashi s-hibã, dealihea easti, bitisirã lucrili, etc.)
{ro: amin}
{fr: amen}
{en: amen}
ex: pãnã tu-amin (bitisitã, eta-a atilor) va ti-avin

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dzeamin

dzeamin (dzeá-minŭ) sm, sf, adg dzeaminã (dzeá-mi-nã), dzea-minj (dzeá-minjĭ), dzeamini/dzeamine (dzeá-mi-ni) – unã di dauãli hiintsi tsi s-amintã idyea oarã, sh-dit idyea dadã; plantã tsi easti ishitã dit idyea arãdãtsinã cu-unã altã plantã; yimishi tsi ari criscutã alichitã di-unã altã yimishi, etc.; ndzeamin, didimarcu, biznat, binat
{ro: geamăn}
{fr: jumeau}
{en: twin}
ex: suntu dauã surãri dzeamini, una-i tut jilitã, alantã-i hãrsitã (angucitoari: dzua shi noaptea); patru frats dzeaminj criscuts, tu-unã cãmeashi nviscuts (angucitoari: nuca); dzeamin njel; doi frats dzeaminj; ca dzeaminj di un sin suntu-alãptats; ficiorlj-atselj tsi sh-u-aduc un cu-alantu suntu dzeaminj; cãstãnji dzeaminã; tseapi dzeamini

§ ndzeamin1 (ndzeá-minŭ) sm, sf, adg ndzeaminã (ndzeá-mi-nã), ndzeaminj (ndzeá-minjĭ), ndzeamini/ndzeamine (ndzeá-mi-ni) – (unã cu dzeamin)

§ didimarcu (di-di-már-cu) adg didimarcã (di-di-már-cã), didimartsi (di-di-már-tsi), didimartsi/didimartse (di-di-már-tsi) – (unã cu dzeamin)

§ ndziminedz (ndzi-mi-nédzŭ) (mi) vb I ndziminai (ndzi-mi-náĭ), ndziminam (ndzi-mi-námŭ), ndziminatã (ndzi-mi-ná-tã), ndziminari/ndziminare (ndzi-mi-ná-ri) – (trã feamini) amintu dzeaminj; mi-amintu (fitrusescu) sh-crescu ca dzeaminj (cãti doi tu loc di unlu singur); fac preaclji cu cariva; bag deadun dauã cãti dauã; (fig: si ndzeaminã = (i) si ncurunã, s-lja cu cãrunã; (ii) s-uidisescu ghini; (iii) si mbuneadzã; (iv) doi (i ma multsã) s-adunã tu-un loc)
{ro: îngemăna; înperechea}
{fr: jumeler; appareiller; unir étroitement}
{en: pair; tie very closely}
ex: cum si ndzimineadzã un njel (tu loclu a unui altu njel fitat mortu); di cãndu si ndziminarã (s-featsirã preaclji; icã fig: si ncurunarã, s-loarã)

§ ndzeamin2 (ndzeá-minŭ) (mi) vb I ndziminai (ndzi-mi-náĭ), ndziminam (ndzi-mi-námŭ), ndziminatã (ndzi-mi-ná-tã), ndziminari/ndziminare (ndzi-mi-ná-ri) – (unã cu ndziminedz)
ex: tu valea-atsea si ndzeaminã (fig: s-adunã) muntsãlj; mizi li ndziminãm (lj-bãgãm deadun; icã fig: lji nbunãm); nu sã ndzeaminã (fig: nu s-uidisescu) ghini cãpachea cu sãhanea; nji ndziminã (ãnj li bãgã deadun, ãnj li ligã) dauãli alisi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

feamin

feamin (feá-minŭ) sm, sf, adg feaminã (feá-mi-nã), feaminj (feá-minjĭ), feamini/feamine (feá-mi-ni) –
1: (om, prici, lucru) tsi easti (di sexu) muljirescu;
2: muljari; theamin, heamin, seamin;
(expr: easti feamin la minti = (un) tsi u-ari mintea pirã; tsi-lj talji (tsi lj-acatsã) multu caplu; tsi easti dishteptu)
{ro: feminin, de sex feminin; femelă, femeie; ingenios}
{fr: feminin, de sexe feminin; femelle, femme; sagace, ingénieux}
{en: feminine, of feminine sexe; female, woman; ingenious, clever}
ex: feamina (muljarea) easti ursitã s-aveaglji casa; omlu-aestu, tu itsido strimtoari, va s-aflã cum s-easã cã easti feamin la minti
(expr: u-ari mintea dishteaptã, pirã)

§ theamin (thĭá-minŭ) sm, sf, adg theaminã (thĭá-mi-nã), theaminj (thĭá-minjĭ), theamini/theamine (thĭá-mi-ni) – (unã cu feamin)
ex: ari oaminj mascuri shi theaminj; ari trei ficiori, tuts theaminj (tuti theamini, tuti feati); theamina (muljarea) lipseashti s-tacã; nu-lj tãcãnea a theaminãljei (a muljariljei) cã nu lipsea si sta tu udã cu nãsh; gãljina easti theaminã; zavã mascurã, zavã thea-minã (tsi sh-u-adutsi cu grama U tu cari intrã zava mascurã); mascurlji lj-vindum, theaminjlji (njeljlji theaminj) lj-tsãnum; tatã-nju sh-cu paplu, multu theamin
(expr: dishteptu, pirã) lu-avea caplu; mintea-a ta easti theaminã
(expr: pirã, di dishteaptã tsi easti)

§ heamin (hĭá-minŭ) sm, sf, adg heaminã (hĭá-mi-nã), heaminj (hĭá-minjĭ), heamini/heamine (hĭá-mi-ni) – (unã cu feamin)
ex: mascur, heamin, tuts pot s-acatsã oftica; niscãntsã oaminj au mintea mascurã, altsã heaminã

§ seamin2 (seá-minŭ) sm, sf, adg seaminã (seá-mi-nã), seaminj (seá-minjĭ), seamini/seamine (seá-mi-ni) – (unã cu feamin)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã