DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ambuc

ambuc (am-búcŭ) vb I ambucai (am-bu-cáĭ), ambucam (am-bu-cámŭ), ambucatã (am-bu-cá-tã), ambucari/ambucare (am-bu-cá-ri) – bag mãcari n gurã; u ngljit cu agunjii mãcarea din gurã; mbuc, mãc
{ro: îmbuca, mânca}
{fr: emboucher, manger}
{en: eat, gobble up}

§ ambucat (am-bu-cátŭ) adg ambucatã (am-bu-cá-tã), ambucats (am-bu-cátsĭ), ambucati/ambucate (am-bu-cá-ti) – tsi easti bãgat ãn gurã; tsi easti mãcat; mbucat, mãcat
{ro: îmbucat, mâncat}
{fr: embouché, mangé}
{en: eaten, gobbled up}

§ ambucari/ambucare (am-bu-cá-ri) sf ambucãri (am-bu-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ambucã tsiva, mbucari, mãcari
{ro: acţiunea de a îmbuca, de a mânca; îmbucare, mâncare}
{fr: action d’emboucher, de manger}
{en: action of eating, of gobbling up}

§ mbuc (mbúcŭ) vb I mbucai (mbu-cáĭ), mbucam (mbu-cámŭ), mbucatã (mbu-cá-tã), mbucari/mbucare (mbu-cá-ri) – (unã cu ambuc)

§ mbucat (mbu-cátŭ) adg mbucatã (mbu-cá-tã), mbucats (mbu-cátsĭ), mbucati/mbucate (mbu-cá-ti) – (unã cu ambucat)

§ mbucari/mbucare (mbu-cá-ri) sf mbucãri (mbu-cắrĭ) – (unã cu ambucari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arapositi/araposite

arapositi/araposite (a-ra-pó-si-ti) sn arapositi (a-ra-pó-si-ti) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzili lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); arãpusit, arpusit, misur, cãlãmbuchi, gãrnishor
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}

§ arãpusit (a-rã-pu-sítŭ) sn arãpusiti/arãpusite (a-rã-pu-sí-ti) – (unã cu arapositi)

§ arpusit (ar-pu-sítŭ) sn arpusiti/arpusite (ar-pu-sí-ti) – (unã cu arapositi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

badzarã

badzarã (ba-dzá-rã) sf badzari/badzare (ba-dzá-ri) shi badzãri (ba-dzắrĭ) – unã soi di pitã di cash (veardzã, urdzãts, etc.) adratã cu fãrinã di misur (cãlãmbuchi), coaptã di-aradã tu pontsã; pitã di bãbotã (bubotã); bãbotã, bubotã; (fig: badzara = om aplo, tsi nu shtii cum si s-poartã tu lumi, om di la oi, nipilichisit, niciuplit, neaspilat)
{ro: plăcintă de mălai}
{fr: galette de maïs avec du fromage et cuite au four appelé “pontsã”}
{en: some kind of cheese “pita” (pie) made with corn flour}
ex: easti un badzara (fig: neaspilat, tsi nu shtii si s-poartã tu lumi); nã dzuã, treatsi badzara di ursã pri-aclo

§ bãdzarã (bã-dzá-rã) sf bãdzari/bãdzare (bã-dzá-ri) shi bãdzãri (bã-dzắrĭ) – (unã cu badzarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bubotã

bubotã (bu-bó-tã) sf buboti (bu-bó-ti) – unã soi di turtã (pãni, pitã) di fãrinã di misur (cãlãmbuchi) coaptã tu cireap; bãbotã, babanatsã; badzarã, bãdzarã (fig:
1: bubotã = misur, cãlãmbuchi; expr:
2: fãrã bubotã tu cãpisteari = multu oarfãn, ftohi)
{ro: lipie (pâine) de mălai}
{fr: pain ou galette de farine de maïs cuit au four}
{en: some kind of a corn bread baked in the oven}
ex: mãcam pãni di bubotã (fig: misur)

§ bãbotã (bã-bó-tã) sf bãboti (bã-bó-ti) – (unã cu bubotã)

§ babanatsã (ba-ba-ná-tsã) sf babanatsã (ba-ba-ná-tsã) – (unã cu bubotã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlãmbuchi1

cãlãmbuchi1 (cã-lãm-búchĭŭ) sn cãlãmbuchi/cãlãmbuche (cã-lãm-bú-chi) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzãli lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); misur, arapositi, arãpusit, arpusit, gãrnishor; (fig: cãlãmbuchi = (i) loclu siminat cu cãlãmbuchi (cãlãmbucheauã); (ii) cuceanlu (cãlamea) pri cari crescu gãrnutsãli di cãlãmbuchi)
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}
ex: am nã ambari cu grãn, cã-lãmbuchi (misur), melj, arov, di tuti yipturli; cãlãmbuchi (misur) hertu; porcul intrã tu cãlãmbuchi (fig: loclu siminat cu misur); apresh foclu cu cãlãmbuchi (fig: cãlãnj, cuceanj di misur)

§ cã-lãmbuchi2/cãlãmbuche (cã-lãm-bú-chi) sf cãlãmbuchi (cã-lãm-búchĭ) – (unã cu cãlãmbuchi1)

§ cãlãmbucheauã (cã-lãm-bu-chĭá-ŭã) sf cãlãmbuchei (cã-lãm-bu-chĭéĭ) – agru siminat cu cãlãmbuchi
{ro: porumbişte}
{fr: champ planté avec du maïs}
{en: corn field}

§ cãmbãcuchi/cãmbãcuche (cãm-bã-cú-chi) sf cãmbãcuchi (cãm-bã-cúchĭ) – pitã cu fãrinã di cãlãmbuchi; pitã di bubotã; pispilitã, pruscutitã
{ro: plăcintă de mălai}
{fr: galette de farine de maïs}
{en: kind of Aromanian cake (pie) made of corn flour}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlãmnjauã

cãlãmnjauã (cã-lãm-njĭá-ŭã) sf cãlãmnjei (cã-lãm-njĭéĭ) – pãrtsãli (paljili) di grãni tsi-armãn tu agru s-putridzascã, dupã tsi birichetea easti sitsiratã, adunatã sh-purtatã acasã; agrul tu cari armasirã frãndzãli shi pãrtsãli dit truplu a grãnilor, a misurlui (cu-arãdãtsinjli ngrupati tu loc), etc., dupã tsi birichetea easti purtatã nafoarã dit agru; agrishti
{ro: păiş; mirişte}
{fr: chaume, étaule}
{en: stubble; stubble field}
ex: agrul a nostru easti tora unã cãlãmnjauã di cãlãmbuchi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã