|
|
aman!
aman! (a-mán) invar – zbor tsi caftã s-aspunã itsi simtsãmintu ahãndos suflitescu (di dureari, mirachi, vreari, ananghi, etc.); vai, ljirtari;
(expr: agiumshu la aman = agiumshu tu mari ananghi, ftuhipsii)
{ro: vai, aman}
{fr: grâce, acte de clémence}
{en: clemency}
ex: aman, nu mi vãtãmã!; aman, pri caplu-a tãu, fã-nj aestã buneatsã!; aman!, cã ts-lu dau!
banã
banã (bá-nã) sf fãrã pl – harea tsi-l fatsi omlu (pravda, earba, etc.) s-hibã yiu; starea-a-atsilui tsi s-aflã dealihea tu lumi (cã easti unã prici yii i un lucru tsi nu easti yiu) di cãndu s-fatsi shi pãnã s-afãnseashti dit aestã lumi; bãnata (soea di banã, treaca, treatsita) tsi u dutsi cariva; yeatsã, zuii, treacã, treatsitã, bãnatã;
(expr:
1: apã di banã = apã dit pãrmiti tsi ntinireashti, tsi nyeadzã lumea, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã; apã athanatã; apã yii);
2: am banã di cãni = am banã-arauã, greauã, trag multi, am mash cripãri;
3: nj-mãc bana = mi nvirinedz, crep, mi sicãldisescu, ãnj lãescu (nj-mãc) inima;
4: ts-astingu bana = ti vatãm, ti mor;
5: nu-lj dau banã = nu lu-alas isih, lj-fac bana amarã;
6: ari bana acãtsatã cu hirlu = easti tu mari piriclju sã-sh chearã bana, s-moarã;
7: mi doari bana; u voi bana = voi multu s-bãnedz, nu voi s-mor;
8: ashi s-ts-ai bana! = ti pãlãcãrsescu!, fãts njilã!, aman!;
9: bana-a banãljei = banã multu bunã, nu-ari banã ma bunã;
10: mi-ashternu pi banã = nchisescu s-bãnedz ghini)
{ro: viaţă}
{fr: vie, train de la vie}
{en: life, living}
ex: omlu ari sh-banã sh-moarti; cãt aush s-hibã omlu, bana-i dultsi; avu banã lungã, vidzu nipots sh-nipots; greauã easti bana!; cu bana tuti sã ndreg; nu-am banã (treacã bunã) cu tini; va ts-astingu bana
(expr: va ti vatãm); nu-nj da banã
(expr: nu mi-alasã isih) un minut; nj-am nã soacrã! nu-nj da banã
(expr: nj-fatsi bana-amarã); aoa i bana-a banãljei
(expr: banã multu bunã)
§ bãnedz (bã-nédzŭ) vb I bãnai (bã-náĭ), bãnam (bã-námŭ), bãnatã (bã-ná-tã), bãnari/bãnare (bã-ná-ri) – mi aflu tu banã; hiu yiu; fac tut tsi lipseashti (mãc sh-beau, mi-afirescu di arcoari shi piriclju, etc.) tra s-armãn tu banã; stau shi-nj trec bana tu-un loc (crat, casã, etc.) singur i cu cariva; ljau anasã, adilj
{ro: vieţui, trăi}
{fr: vivre}
{en: live}
ex: cãt bãnedz, ahãtu-nvets; s-nã bãnãm hãrzita banã; bãnedz sh-cama arãu; bãnedz ghini, nu-nj lipseashti tsiva; bãneadzã (sta cu casa shi sh-treatsi bana) ninga n Cljisurã; s-bãnats shi s-alghits ca Elimbul; cã ma multu nu s-bãneadzã; s-bãnãm doilji cã di-anculea yini aushaticlu
§ bãnat (bã-nátŭ) adg bãnatã (bã-ná-tã), bãnats (bã-nátsĭ), bãnati/bãnate (bã-ná-ti) – tsi s-aflã tu banã; tsi easti yiu; tsi sh-ari tricutã bana (tu-un loc); cari fatsi tut tsi lipseashti tra s-armãnã tu banã
cutã
cutã (cú-tã) sf cuti/cute (cú-ti) – cãni (tu limba-a ficiuritslor)
{ro: câine, în limbajul copiilor mici}
{fr: chien, dans le langage des petits enfants}
{en: dog, in the language of small children}
§ cuti! (cútĭ) inter – cãni (tu limba ficiuritslor); zbor cu cari s-greashti cãnili tra s-yinã; curi-cuti!, cut, cut-cut, cooti, coti-co, cuci, cuci-cuci
{ro: interjecţie cu care se cheamă să vină un câine}
{fr: interjection dont on se sert pour appeler les chiens qui sont près de nous}
{en: interjection with which someone calls a dog}
§ cuti-cuti! (cútĭ-cútĭ) inter – (unã cu cuti!)
§ cut2! (cút) inter – (unã cu cuti!)
ex: na, cut!, Caraman!
§ cut-cut! (cút-cút) inter – (unã cu cuti!)
§ coti-coti! (cótĭ-cótĭ) inter – (unã cu cuti!)
§ coti-co! (cótĭ-có) inter – (unã cu cuti!)
§ cooti! (co-ótĭ) inter – (unã cu cuti!)
§ cuci-cuci! (cúcĭ-cúcĭ) inter – (unã cu cuti!)
§ cuci2! (cúcĭ) inter – (unã cu cuti!)
maljaclu!
maljaclu! (má-ljĭa-clu) inter – zbor tsi lu-aurlã unã dadã s-dzãcã a unui njic tsi plãndzi, tra s-tacã; tats! ncljidi-ts gura! s-ti lja draclu!; etc.; maljacura
{ro: vorbă spusă de o mamă enervată, unui copil care plânge tot timpul}
{fr: mot signifiant “tais-toi!”, ta gueulle!”, “que le diable t’emporte!” et qu’une mère énervée adresse à son petit enfant qui pleure, qui dit “maman!” sans cesse}
{en: expression used by a mother whose little child cries all the time}
§ maljacura! (ma-ljĭa-cú-ra) inter – (unã cu maljaclu)
vait1
vait1 (vá-itŭ) sn vaiti/vaite (vá-i-ti) – dzeamit di dureari scos di cariva tsi s-pidipseashti multu cu truplu i cu suflitlu; zghicutlu (plãngul) scos di cariva tsi butseashti un mortu
{ro: vaiet}
{fr: lamentation, gémissement, plainte}
{en: lamentation, groan, moan}
ex: di la noi lj-avdzã vaitli (boatsitili), tsã s-arupea inima di njilã
§ vait2 (vá-itŭ) (mi) vb I vãitai (vã-i-táĭ), vãitam (vã-i-támŭ), vãitatã (vã-i-tá-tã), vãitari/vãitare (vã-i-tá-ri) – bag boatsea shi scot vaiti dit gurã tra s-nj-aspun durearea tsi-aduchescu, cãndu pat tsiva; plãngu shi scot boatsiti di jali la caplu-a unui mortu; dzem di dureari; plãngu, jilescu; (fig: mi vait = mi plãngu sh-aspun cã tsiva nu mi-arãseashti dip; mi plãngu cã-nj si bagã zori s-adar tsiva tsi nu voi)
{ro: (se) văita}
{fr: (se) lamenter, gémir, se plaindre}
{en: lament, wail, mourn over}
ex: s-vãitã (plãmsi, bãgã botsli di jali) tutã noaptea
§ vãitat (vã-i-tátŭ) adg vãitatã (vã-i-tá-tã), vãitats (vã-i-tátsĭ), vãitati/vãitate (vã-i-tá-ti) – (om) tsi easti plãmtu di jali; tsi ari scoasã zghicuti di dureari cã ari pãtsãtã tsiva; plãmtu, jilit
{ro: văitat}
{fr: lamenté, gémis, plaint}
{en: lamented, wailed, mourned over}
ex: muri diparti di casã, nitsi plãmtu, nitsi vãitat, nijilit
§ vãitari/vãitare (vã-i-tá-ri) sf vãitãri (vã-i-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-vaitã; plãndzeari, jiliri
{ro: acţiunea de a (se) văita}
{fr: action de (se) lamenter, de gémir, de se plaindre}
{en: action of lamenting, of wailing, of mourning over}
§ vai2/vae (vá-i) sf pl(?) – muljari (moashi) tsi plãndzi sh-jileashti la mortu; muljari (featã) tsi plãndzi multu sh-trã itsido
{ro: bocitoare}
{fr: pleureuse, femme qui se lamente}
{en: wailer, lamenter}
ex: dipriunã-nj si dutsea ca vaea (unã moashi tsi miryiuluxeashti, butseashti); zgileashti ca vaea (moasha tsi bagã botsli la mortu)