DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

analut

analut (a-ná-lutŭ) adg analutã (a-ná-lu-tã), analuts (a-ná-lutsĭ), analuti/analute (a-ná-lu-ti) – tsi ari hãri (hui) tsi ti fac s-nu ti-ariseascã (s-nu-l vrei, s-nu tsã fats lucru cu el, etc.); un tsi nu-ts lu lja harea dip
{ro: antipatic}
{fr: antipathique}
{en: antipathetic}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

apanghiu

apanghiu (a-pán-ghĭu) sn apanghiuri (a-pán-ghĭurĭ) – loc tu cari omlu poati si sta tra si s-apãrã di dushmanj i si s-afireascã di chindin (arcoari, cãldurã, ploai, furtunã, etc.); apãrãturã
{ro: adăpost}
{fr: abri}
{en: shelter}
ex: hoara nu eara tu apanghiu (loc iu putea si s-apãrã, si s-aveaglji); ca s-hibã niheamã sum apanghiu (apãrãturã); nu-aflai apanghiu s-nu mi ud di ploai

§ apãnghisescu (a-pãn-ghi-sés-cu) vb IV apãnghisii (a-pãn-ghi-síĭ), apãnghiseam (a-pãn-ghi-seámŭ), apãnghisitã (a-pãn-ghi-sí-tã), apãnghisiri/apãnghisire (a-pãn-ghi-sí-ri) –
1: stau tu un apanghiu tra s-mi apãr, s-mi-afirescu di dushmanj (chindin, arcoari, ploai, etc.);
2: mi curmu di la un copus tsi-l fac (cã mi avurseashti multu) tra sã-nj ljau anasa shi sã-nj yinã suflitlu la loc; stau tes tra s-nj-am arihati cã mi aduchescu multu avursit; discurmu, dizvursescu, dispustusescu, arihãtipsescu, arãpas, arãpãsedz, arãpãsescu, aripas, aripãsedz, arupas, rãpas, rãpãsedz, rupas, rupusedz, ripas {adăposti, (se) odihni}
{fr: s’abriter; (se) délasser, (se) reposer}
{en: shelter, rest}

§ apãnghisit (a-pãn-ghi-sítŭ) adg apãnghisitã (a-pãn-ghi-sí-tã), apãnghisits (a-pãn-ghi-sítsĭ), apãnghisiti/apãnghisite (a-pãn-ghi-sí-ti) – tsi ari astãmãtsitã di fãtseari un copus (tsi lu-avurseashti multu) tra sã-sh lja anasa; dizvursit, dispustusit, arihãtipsit, arãpãsat, arãpãsit, aripãsat, arupãsat, rãpãsat, rupusat, ripãsat {adăpostit, odihnit}
{fr: abrité; reposé, délassé}
{en: sheltered; rested}

§ apãnghisi-ri/apãnghisire (a-pãn-ghi-sí-ri) sf apãnghisiri (a-pãn-ghi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apãnghiseashti; discurmari, dizvursiri, dispustusiri, arihãtipsiri, arãpãsari, arãpãsiri, aripãsari, arupãsari, rãpãsari, rupusari, ripãsari; arãpas, aripas, arupas, rãpas, ripas, rupas {acţiunea de a adăposti, de a (se) odihni; repauzare; odihnă}
{fr: action de s’abriter; de (se) reposer, de (se) délasser; repos}
{en: action of sheltering; of resting; rest}

§ apanghi/apanghe (a-pán-ghi) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ascapã di tsiva i di iuva; ascãpari
{ro: salvare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ascap

ascap (as-cápŭ) vb I ascãpai (as-cã-páĭ), ascãpam (as-cã-pámŭ), ascãpatã (as-cã-pá-tã), ascãpari/ascãpare (as-cã-pá-ri) – mi zmulgu di-iuva shi-nj ljau calea; mi disfac dit tsiva sh-fug (dit un loc, di cariva, etc. tsi nu mi-ariseashti); trec prit (es dit) unã catastasi greauã; lu-alas (bitisescu) un lucru; bitisescu (aspargu, hãrgiuescu) paradzlji; scap, discap, asusescu, curturisescu, cutursescu, nchiuluescu, bitisescu
{ro: scăpa; termina}
{fr: échapper, se sauver; terminer, achever}
{en: escape; finish, end}
ex: paradzlji lj-ascãparã (s-bitisirã, lj-asparsirã); seara, dzua ascapã (bitiseashti); nj-ascãpã (nj-fudzi) dit mãnã; ascap (mi zmulgu, fug) dit mãna-a lui; mizi ascãpai dit hãpsãnã; ascãpai di (mi lai di, u-ashtershu) unã borgi mari; ascãpai shi di njitsli borgi tsi-aveam ti dari; ascãpãm (tricum) dinclo di munti; Mitlu nu lu-ascãpa (nu lu-alãsa) dintr-oclji saclu; pãnã s-ascap di pirmith (s-bitisescu pirmithlu); Doamne! ascapã-nj-mi di-arãu; lu-ascãpai di moarti; lipseashti s-u-aibã ascãpatã vãrnu; astã-searã ascãpai; s-mi-ascãparish, s-nu mi cheri

§ ascãpat (as-cã-pátŭ) adg ascãpatã (as-cã-pá-tã), ascãpats (as-cã-pátsĭ), ascãpati/ascãpate (as-cã-pá-ti) – tsi s-ari zmulsã di cariva; tsi s-ari disfaptã di tsiva sh-ari vgatã; tsi ari tricutã prit unã catastasi greauã; tsi lu-ari alãsatã un lucru (lu-ari bitisitã); tsi lj-ari aspartã (hãrgiuitã) paradzlji; scãpat, discãpat, asusit, curturisit, cutursit, nchiuluit, bitisit
{ro: scăpat; terminat}
{fr: échappé, sauvé; terminé, achevé}
{en: escaped; finished, ended}
ex: dzã ca s-eshti ascãpatã (curturisitã); ascãpats di-Arap, inshirã tu lumi; va s-escu ascãpat shi va s-nã bãnãm deadun pãnã la moarti; cara s-tritsea di gardu eara ascãpatã

§ ascãpari/ascãpare (as-cã-pá-ri) sf ascãpãri (as-cã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ascapã di tsiva; scãpari, discãpari, asusiri, curturisiri, cutursiri, nchiuluiri, bitisiri
{ro: acţiunea de a scăpa; de a termina; scăpare, terminare}
{fr: action d’échapper, de se sauver; de terminer, d’achever; salut, délivrance}
{en: action of escaping; of finishing, of ending; salvation, end}
ex: mintea-a aushlor, ghineatsa shi ascãparea-a tinirlor; cari vidzu acshi feata, cã nu-ari ascãpari; la mãnar sh-aflã ascãparea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

asusescu

asusescu (a-su-sés-cu) vb IV asusii (a-su-síĭ), asuseam (a-su-seámŭ), asusitã (a-su-sí-tã), asusiri/asusire (a-su-sí-ri) – ascap di-iuva shi-nj ljau calea; ascap di cariva (dit tsiva, di iuva) sh-fug; trec prit (es dit) unã catastasi greauã; lu-alas (l-bitisescu) un lucru; susescu, ascap, scap, discap, curturisescu, cutursescu, nchiu-luescu, bitisescu
{ro: scăpa; termina}
{fr: échapper, se sauver; achever}
{en: escape; finish}

§ asusit (a-su-sítŭ) adg asusitã (a-su-sí-tã), asusits (a-su-sítsĭ), asusiti/asusite (a-su-sí-ti) – tsi ari ascãpatã di-iuva shi s-ari dusã; tsi ari tricutã prit unã catastasi greauã; tsi ari ascãpatã di cariva (dit tsiva, di iuva); tsi lu-ari alãsatã un lucru (lu-ari bitisitã); susit, ascãpat, scãpat, discãpat, curturisit, cutursit, nchiuluit, bitisit
{ro: scăpat; terminat}
{fr: échappé, sauvé; achevé}
{en: escaped; finished}

§ asusi-ri/asusire (a-su-sí-ri) sf asusiri (a-su-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva asuseashti; susiri, ascãpari, scãpari, discãpari, curtu-risiri, cutursiri, nchiuluiri, bitisiri
{ro: acţiunea de a scăpa; de a termina; scăpare, terminare}
{fr: action d’échapper, de se sauver; d’achever; salut, délivrance}
{en: action of escaping; of finishing; salvation, ending}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bun1

bun1 (búnŭ) adg bunã (bú-nã), bunj (búnjĭ), buni/bune (bú-ni) – tsi ari hãri cãftati shi vruti di lumi; (om) cari nu fatsi arãu; (om) cari fatsi bunets tu lumi, (om) cari agiutã lumea cãndu ari ananghi, etc.; bunac;
(expr:
1: bunlu-a bunjlor, (om) bun ca pãnea-atsea calda; bun, zahari; bun, si-l badz pri-aranã; bun, cum nu-ari faptã altu fisea; etc. = (om) multu bun; om di nai ma bunjlji;
2: nj-easti bun = mi-ariseashti;
3: u-aflu bunã = u-aflu cã easti ghini (cã undzeashti, cã-lj si cadi, cã-lj hãrzeashti, etc.);
4: cusurin bun = prot cusurin, cusurin ver;
5: bunjlji a hoarãljei = oaminjlji di frãmti a hoarãljei; mãrlji a hoarãljei;
6: bunã-vã oara; bunã-vã dzua = zbor cu cari s-ghinueashti lumea cãndu s-adunã i s-disparti;
7: di bun, ma bun = cu cãt treatsi chirolu, cu-ahãt ma bun s-fatsi;
8: Multu Bune! = Dumnidzale!;
9: easti tu (cu) bunili; ari bunili = veadi bana mash cu bunets sh-va si s-poartã ghini cu tutã dunjaea)
{ro: bun}
{fr: bon}
{en: good}
ex: di bunili (di lucrili buni) tuti lj-deadi Dumnidzã; n casã ari tuti bunili (tuti lucrili buni di cari ari ananghi); easti bun ca pãnea-atsea caldã
(expr: easti multu bun); nj-easti cusurin bun
(expr: prot cusurin); nj-easti bunã
(expr: mi-ariseashti) cafeea cu lapti; nu tsi-u bunã
(expr: nu ti-ariseashti); adzã easti cu bunili
(expr: adzã li veadi tuti cu inima mplinã di harauã, easti ifhãrãstisit di banã, u va lumea sh-va s-facã mash bunets)

§ nibun (ni-búnŭ) adg nibunã (ni-bú-nã), nibunj (ni-búnjĭ), nibuni/nibune (ni-bú-ni) – tsi nu easti bun; tsi nu-ari hãri cãftati di lumi; (om) cari nu fatsi bunets la lumi (om arãu ca, bunãoarã, om cari nu-agiutã lumea cãndu ari ananghi, cari fatsi arãu, etc.); tsi easti-arãu; tsi easti glar;
(expr: nveasta-atsea buna: nibunili, li-adarã buni = zbor tsi s-dzãtsi trã nurorli tsi s-fac buni ca s-treacã ghini cu soacrili nibuni)
{ro: rău, prost}
{fr: mauvais, niais}
{en: bad, stupid}
ex: nibuni (slabi, arali) zãcoani; s-lã lja atseali nibunili (slabili, aralili) mbodhur; carnea azã easti nibunã (nu easti bunã, easti aspartã, aludzãtã)

§ bun2 (búnŭ) sn buni/bune (bú-ni) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã bun; harea tsi pãrãstiseashti un lucru tsi nu easti arãu, slab; ghineatsã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlimirsescu

cãlimirsescu (cã-li-mir-sés-cu) vb IV cãlimirsii (cã-li-mir-síĭ), cãlimirseam (cã-li-mir-seámŭ), cãlimirsitã (cã-li-mir-sí-tã), cãli-mirsiri/cãlimirsire (cã-li-mir-sí-ri) – fac un semnu shi dzãc un zbor di sãnãtati (vreari, urari, tinjii, ghineatsã, etc.) cãndu mi-adun cu cariva; bunuescu, ghinuescu, hiritisescu, hiritsescu, pri-shindescu
{ro: saluta}
{fr: saluer}
{en: greet, salute}
ex: shãndoilji nã cãlimirsim (nã ghinuim)

§ cãlimirsit (cã-li-mir-sítŭ) adg cãlimirsitã (cã-li-mir-sí-tã), cãlimirsits (cã-li-mir-sítsĭ), cãlimirsi-ti/cãlimirsite (cã-li-mir-sí-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã un zbor, i-lj s-ari faptã un semnu, tra sã-lj s-aspunã zboarã di sãnãtati i ghineatsã la unã andamusi; bunuit, ghinuit, prishindit, hiritisit, hiritsit
{ro: salutat}
{fr: salué}
{en: greeted, saluted}

§ cãlimirsi-ri/cãlimirsire (cã-li-mir-sí-ri) sf cãlimirsiri (cã-li-mir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãlimirseashti lumea; bunuiri, ghinuiri, prishindiri, hiritisiri, hiritsiri
{ro: acţiunea de a saluta; salutare}
{fr: action de saluer; salutation}
{en: action of greeting, of saluting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chiulafi/chiulafe

chiulafi/chiulafe (chĭu-lá-fi) sf chiulãhi (chĭu-lắhĭ) – soi di cãciulã nturtseascã tsi s-purta aoa sh-un chiro, deavãrliga di cari s-purta cealma (shirvetea, cipa); chiuleafi, chileafi, chileafã, chilefã
{ro: chiulaf}
{fr: bonnet de forme conique}
{en: old Turkish cap}

§ chiuleafi/chiuleafe (chĭu-leá-fi) sf chiulehi (chĭu-léhĭ) – (unã cu chiulafi)

§ chileafi/chileafe (chi-leá-fi) sf chilehi (chi-léhĭ) – (unã cu chiulafi)

§ chileafã (chi-leá-fã) sf chilehi (chi-léhĭ) – (unã cu chiulafi)

§ chilefã (chi-lé-fã) sf chilehi (chi-léhĭ) – (unã cu chiulafi)

§ chiliposhi/chiliposhe (chi-li-pó-shi) sf chilipo-shi/chiliposhe (chi-li-pó-shi) – unã soi di capelã lishoarã di pãndzã, njicã, albã sh-lishoarã, chindisitã di-aradã cu hrisafi, purtatã veara; chifãlucã, cãlipush, tichii, tãchii
{ro: scufiţă}
{fr: petit, blanc et léger bonnet d’été, brodé avec de fil d’or}
{en: small summer cap, white and light, embroidered with golden threads}
ex: tsi ts-u hera, cãsidoase? chiliposhi di mãrgãritari

§ chifãlucã (chi-fã-lú-cã) sf chifãlutsi/chifãlutse (chi-fã-lú-tsi) – unã soi di capelã lishoarã di pãndzã purtatã ma multu noaptea cãndu s-bagã omlu s-doarmã (ligatã sum grunj sh-purtatã di njits dupã tsi s-amintã, purtatã di cãlugãreali, etc.); tichii, tãchii, chiliposhi
{ro: scufiţă}
{fr: bonnet}
{en: cap}
ex: tsã scot chifãluca din cap

§ cãlipush (cã-li-púshĭŭ) sn cãlipushi/cãlipushe (cã-li-pú-shi) – (unã cu chiliposhi)
ex: ficiorlu sã-sh scoatã cãlipushlu i fesea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curturisescu

curturisescu (cur-tu-ri-sés-cu) (mi) vb IV curturisii (cur-tu-ri-síĭ), curturiseam (cur-tu-ri-seámŭ), curturisitã (cur-tu-ri-sí-tã), curturisiri/curturisire (cur-tu-ri-sí-ri) – ascap di-iuva shi-nj ljau calea; ascap di cariva (dit tsiva) sh-fug; trec prit (es dit) unã catastasi greauã; lu-alas (bitisescu) un lucru; cutursescu, ascap, scap, discap, asusescu, nchiuluescu, bitisescu
{ro: scăpa, (se) debarasa, termina}
{fr: (s’)échapper, se débarrasser, se sauver; (s’)achever}
{en: escape; get rid off, finish, end}
ex: s-curturisi (bitisi) eta

§ curturisit (cur-tu-ri-sítŭ) adg curturisitã (cur-tu-ri-sí-tã), curturisits (cur-tu-ri-sítsĭ), curturisiti/curturisite (cur-tu-ri-sí-ti) – tsi ari ascãpatã di-iuva shi s-ari dusã; tsi ari tricutã prit unã catastasi greauã; tsi ari ascãpatã di cariva (dit tsiva, di iuva); tsi lu-ari alãsatã un lucru (lu-ari bitisitã); cutursit, ascãpat, scãpat, discãpat, asusit, nchiuluit, bitisit
{ro: scăpat, debarasat, terminat}
{fr: échappé, débarrassé sauvé; terminé, achevé}
{en: escaped; ridden off, finished, ended}

§ curturisiri/curturisire (cur-tu-ri-sí-ri) sf curturisiri (cur-tu-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-curturiseashti; cutursiri, ascãpari, scãpari, discãpari, asusiri, nchiuluiri, bitisiri
{ro: acţiunea de a scăpa, de a se debarasa, de a termina; scăpare, debarasare, terminare}
{fr: action d’échapper, de se débarrasser, de se sauver; d’achever; salut, délivrance}
{en: action of escaping; of getting rid off, of finishing; salvation, ending}

§ cutursescu (cu-tur-sés-cu) (mi) vb IV cutursii (cu-tur-síĭ), cuturseam (cu-tur-seámŭ), cutursitã (cu-tur-sí-tã), cutursi-ri/cutursire (cu-tur-sí-ri) – (unã cu curturisescu)

§ cutursit (cu-tur-sítŭ) adg cutursitã (cu-tur-sí-tã), cutursits (cu-tur-sítsĭ), cutursiti/cutursite (cu-tur-sí-ti) – (unã cu curturisit)

§ cutursi-ri/cutursire (cu-tur-sí-ri) sf cutursiri (cu-tur-sírĭ) – (unã cu curturisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã