DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acãchii/acãchie

acãchii/acãchie (a-cã-chí-i) sf acãchii (a-cã-chíi) – arburi tsi-ari alumãchi cu schinj, frãndzi mãri (adrati di frãndzã ma njits, di-unã parti sh-di-alantã di-unã ca lumãchitsã), cu arapuni di lilici albi tsi anjurdzescu mushat (tsi pot shi si s-mãcã) shi cu fructul pãstalji tu cari sta ncljisi simintsãli njits, arucutoasi; bagrem, davan, sãlcãm, craicean
{ro: salcâm}
{fr: acacia} {locust tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

agrandzaljauã

agrandzaljauã (a-gran-dza-ljĭá-ŭã) sf agrandzaljei (a-gran-dza-ljĭéĭ) – soi di arburic, cu trup sh-alumãchi tsi nu pot sã sta singuri mproasti (sh-tr-atsea s-trag azvarna pri loc icã s-acatsã di alti planti cu-unã soi di cãrlidzi), ufilisitã multi ori ca plantã trã mushuteatsa-a casãljei, cu frãndzã verdzã cari s-toarnã toamna ca tu-arosh, sh-arapuni cu yimishi njits tsi sh-u-aduc cu auãli; ayitã agrã; nãvrãscã
{ro: viţă sălbatică}
{fr: vigne sauvage}
{en: wild vine}

§ agrandzalã (a-grán-dza-lã) sf agrandzali/agrandzale (a-grán-dza-li) – yimisha (aua njicã) faptã di agrandzaljauã; grandzalã, grandzã; (fig: agrandzalã = agru-auã, auã nicoaptã)
{ro: strugure sălbatic}
{fr: raisin sauvage}
{en: wild grapes}

§ grandzalã (grán-dza-lã) sf grandzali/grandzale (grán-dza-li) – (unã cu agrandzalã)

§ grandzã (grán-dzã) sf grandzali/grandzale(?) (grán-dza-li) – (unã cu agrandzalã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

alãncescu

alãncescu (a-lãn-cĭés-cu) (mi) vb IV alãncii (a-lãn-cíĭ), alãnceam (a-lãn-cĭámŭ), alãncitã (a-lãn-cí-tã), alãnciri/alãncire (a-lãn-cí-ri) – alincescu, mi-aspun (es, mi duc) dinintea-a unui; alincescu, andzãmedz, ndzãmedz, fãnirusescu, furnisescu, pãrãstisescu, pãrãstãsescu, (mi-)aspun, dau, dau cap, scot cap, azvom, fitrusescu (dit loc)
{ro: apărea; (se) prinde la joc}
{fr: apparaître, surgir; entrer dans la ronde}
{en: appear, come into view}
ex: furlji s-alãncirã (si-aspusirã); hulera lã si alãncea (lã s-aspunea) cum alagã; Clisureanj, ascãpats di la cireapuri, si alãncirã (si-aspusirã, deadirã cap) un cãti un di la ushi

§ alãncit (a-lãn-cítŭ) adg alãncitã (a-lãn-cí-tã), alãncits (a-lãn-cítsĭ), alãnciti/alãncite (a-lãn-cí-ti) – tsi s-aspuni dininti; tsi ari datã (scoasã) cap; alincit, andzãmat, ndzãmat, fãnirusit, furnisit, pãrãstisit, pãrãstãsit, etc.
{ro: apărut; prins la joc}
{fr: apparu, surgi; entré dans la ronde}
{en: appeared, who came into view}

§ alãnciri/alãncire (a-lãn-cí-ri) sf alãnciri (a-lãn-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãnceashti tsiva i cariva; alinciri, andzãmari, ndzãmari, fãnirusiri, furnisiri, pãrãstisiri, pãrãstãsiri, etc.
{ro: acţiunea de a apărea; de a se prinde la joc}
{fr: action d’apparaître, de surgir; d’entrer dans la ronde}
{en: action of appearing, of coming into view}

§ alin-cescu (a-lin-cĭés-cu) (mi) vb IV alincii (a-lin-cíĭ), alinceam (a-lin-cĭámŭ), alincitã (a-lin-cí-tã), alinciri/alincire (a-lin-cí-ri) – (unã cu alãncescu)
ex: Scrooge, njiclu s-alinci (s-aspusi) mari; s-alinci (inshi) n cali; s-alinci (sã ndzãmã) nã searã; sh-tu yis lã si alinceashti (fãniruseashti); mi alincii (vidzui) tu yis cã earam pi-un munti-analtu; s-alincescu (fãnirusescu) minduiri arali; nj-s-alãnci nã muljari moashi; s-nji s-alinceascã (s-intrã, si s-acatsã) gionjlji n cor; alincim merlu (bãgãm unã-alumachi veardi stulsitã cu poami) stri casã

§ alincit (a-lin-cítŭ) adg alincitã (a-lin-cí-tã), alincits (a-lin-cítsĭ), alinciti/alincite (a-lin-cí-ti) – (unã cu alãncit)

§ alinci-ri/alincire (a-lin-cí-ri) sf alinciri (a-lin-círĭ) – (unã cu alãnciri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alumã

alumã (a-lu-mắ) sm alumadz (a-lu-mádzĭ) – usic (ma mari di la ciciorlu a unui tsap) di la un agioc di ficiori njits cu cari s-agudescu di-aradã alanti usitsi (ma njits di la cicioarli a njeljlor, a cãprilor, etc.); anumã, vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, vangã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: ichi, arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}
ex: am un alumã di caprã

§ anumã (a-nu-mắ) sm anumadz (a-nu-mádzĭ) – (unã cu alumã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

amadã

amadã (a-má-dhã) sf amãdz (a-mắdzĭ) – usic di la cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; madã, vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alumã, anumã, vangã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}

§ madã (má-dhã) sf mãdz (mắdzĭ) – (unã cu amadã)

§ asmadã (as-má-dhã) sf asmãdz (as-mắdzĭ) – usic (cheatrã, nel) dit un agioc di njits
{ro: rotoghilă}
{fr: palet}
{en: quoit}
ex: njitslji s-agiuca cu asmada

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

amãgic

amãgic (a-mã-gícŭ) sn amãgits (a-mã-gítsĭ) – os njic sh-mushat dit un agioc di ficiurits (cu cari s-agudescu di-aradã alti usitsi); amãgicã, (vãshclje, vãsilje, arshic, alumã, etc.) njic
{ro: ichi mic şi frumos}
{fr: petit et joli osselet}
{en: small bone from a children’s game}
ex: tut amãgits badz tu-agioc

§ amãgicã (a-mã-gí-cã) sf amãgits (a-mã-gítsĭ) – (unã cu amãgic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ambolj

ambolj (am-bóljĭŭ) sn amboljuri (am-bó-ljĭurĭ) – alumachi njicã loatã di la un prot pom (trandafil, plantã, etc.) sh-bãgatã tu-alumachea-a unui altu (andoilu) pom (trandafil, plantã, etc.) di idyea soi, icã di altã soi (trup di trandafil, di plantã, etc.) cu cari va s-facã unã, iu andoilu pom, trandafilu, etc. va u creascã sh-va u hrãneascã alumachea (amboljlu) di la protlu pom shi iu yimishili i lilicili tsi va li facã aestã alumachi di la protlu pom va hibã idyea soi, icã altã soi, ama cama aleapti, ma sãnãtoasi, ma mushati, icã di soi amisticatã cu-atseali fapti di andoilu pom, trandafil, etc.; ashlamai, shurtiri
{ro: altoi}
{fr: greffe, ente}
{en: graft, grafted shoot}
ex: meari di ambolj

§ ambuljisescu (am-bu-lji-sés-cu) vb IV ambuljisii (am-bu-lji-síĭ), ambuljiseam (am-bu-lji-seámŭ), ambuljisitã (am-bu-lji-sí-tã), ambuljisiri/ambuljisire (am-bu-lji-sí-ri) – ljau unã-alumachi di la un pom (un ambolj) sh-u bag tu-alumachea-a unui altu pom; lj-fac ashlamai a unui pom (trandafil, plantã, etc.); shurtescu
{ro: altoi}
{fr: greffer, enter}
{en: graft}
ex: ambuljisii (feci ashlamai) un pom

§ ambuljisit (am-bu-lji-sítŭ) adg ambuljisitã (am-bu-lji-sí-tã), ambuljisits (am-bu-lji-sítsĭ), ambuljisiti/ambuljisite (am-bu-lji-sí-ti) – (pom, plantã) tsi-lj s-ari tãljatã unã alumachi (truplu) tra sã-lj si bagã unã-alumachi di la un altu pom (plantã) ma bun; shurtit
{ro: altoit}
{fr: greffé, enté}
{en: grafted}

§ ambuljisiri/ambuljisire (am-bu-lji-sí-ri) sf ambuljisiri (am-bu-lji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un pom easti ambuljisit; shurtiri
{ro: acţiunea de a altoi; altoire}
{fr: action de greffer, d’enter}
{en: action of grafting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã