DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aludzãscu

aludzãscu (a-lu-dzắs-cu) (mi) vb IV aludzãi (a-lu-dzắĭ), aludzam (a-lu-dzámŭ), aludzãtã (a-lu-dzắ-tã), aludzãri/aludzãre (a-lu-dzắ-ri) – (lucru, lilici, mãcari, carni) nchiseashti s-moalji ninti ca si s-aspargã; nchisescu s-mi-aspargu; mãrãnghisescu, vishtidzãscu, anjurzescu urut, mi-amput, amput, mi-acredz, etc.
{ro: (se) altera, (se) moleşi, ofili, (se) împuţi, începe a se strica}
{fr: (s’)altérer, (se) rendre mou, (s’)amollir; sentir mauvais}
{en: change (for worse), spoil, soften, smell foul}
ex: lilicea s-aludzashti (mãrãnghiseashti); carnea s-aludzã (s-mulje, sã nviclje); sudorli aludzãscu (amput, anjurzescu ca unã mãcari aspartã), s-acreadzã

§ aludzãt (a-lu-dzắtŭ) adg aludzãtã (a-lu-dzắ-tã), aludzãts (a-lu-dzắtsĭ), aludzã-ti/aludzãte (a-lu-dzắ-ti) – tsi s-moalji ninti ca si s-aspargã; tsi-ari nchisitã si s-aspargã; mãrãnghisit, vishtidzãt, anjurzit, urut, amputsãt, acrit, etc.
{ro: alterat, ofilit, moleşit, împuţit, fleşcăit}
{fr: altéré, amolli, qui sent mauvais}
{en: changed (for worse), spoiled, softened, which smells foul}
ex: carni aludzãtã (shidzutã, muljatã, aspartã)

§ aludzãri/aludzãre (a-lu-dzắ-ri) sf aludzãri (a-lu-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-aludzashti; mãrãnghisiri, vishtidzãri, anjurziri urut, amputsãri, acriri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) altera, de a (se) moleşi, de a (se) ofili, de a (se) împuţi, de a începe a (se) strica; alterare, ofilire, împuţire, fleşcăire}
{fr: action de (s’)altérer, de (se) rendre mou, de (s’)amollir; de sentir mau-vais; amolissement}
{en: action of changing (for worse), of spoiling, of softening, of smelling foul; softening}

§ alu-dzãmi/aludzãme (a-lu-dzắ-mi) sf aludzãnj (a-lu-dzắnjĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã aludzãt; ashi cum easti un lucru (ma multu carnea) cãndu s-moalji shi nchiseashti s-aspargã; aludzãri
{ro: fleşcăire, moleşire, alterare}
{fr: amolissement, on dit d’une viande qui commence a s’altérer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aspargu

aspargu (as-pár-gu) (mi) vb III shi II asparshu (as-pár-shĭu), as-pãrdzeam (as-pãr-dzeámŭ), aspartã (as-pár-tã), aspardziri/as-pardzire (as-pár-dzi-ri) shi aspãrdzeari/aspãrdzeare (as-pãr-dzeá-ri) –
1: l-fac un lucru (stamnã, shishi, pheat, etc.) si s-adarã cumãts, si s-facã tsivali; l-fac un lucru s-creapã, s-plãscãneascã, si zdãngãneascã; lu stric, lu tãlãescu un lucru (sãhati, amaxi, etc.) di nu mata neadzi ghini (i nu neadzi dip);
2: bitisescu unã adunari (numtã, cor, bisearicã, etc.) sh-fac lumea s-fugã (si s-arãspãndeascã, s-arãeascã, si sã scrupseascã, etc.);
3: dau paradz tra s-acumpãr lucri; fac exudi cu pãradzlji tsi lj-am (xudipsescu, hãrgiuescu, etc.);
4: l-fac un lucru (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tra s-nu mata armãnã mari lucru di el (surpu, azvãrnuescu, bãstisescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, afãnisescu);
5: u fac unã hiintsã (yeatsã, pravdã, om, etc.) s-moarã; vatãm, talj, spãstrescu, surpu mpadi, lj-mãc caplu, lj-aprindu tseara, etc.;
6: alãxescu paradz cu tinjii mari (liri) trã paradz cu tinjii ma njicã (piastri, aslanj, etc.);
7: alas un lucru tsi easti bun trã mãcari (lapti, carni, ghelã, etc.) si s-facã nibun (si s-astalj, s-aludzascã, etc.);
8: alãxescu purtarea-a unui om sh-lu fac (di bun tsi eara) s-ducã unã banã arushinoasã (di purnilji, etc.);
9: nj-cher mintea, glãrescu;
10: mi-alãxescu la fatsã (di lãngoari, nidurnjiri, etc.), ãnj cher hroma, fac sufri, aushescu, vishtidzãscu, mãrãnghisescu, etc.
{ro: sparge, strica, termina, dispersa, cheltui, distruge, omorî, schimba, corupe, înnebuni, ofili}
{fr: casser, briser, disperser, achever, dépenser, détruire, tuer, échanger, corrompre, se toquer, se faner}
{en: break, finish, end, disperse, spend, distroy, kill, exchange, corrupt, lose one’s mind, fade, wither}
ex: asparshu (surpai) casa; s-asparsi Muscopulea; asparshu brava ca s-pot s-dishcljid sinduchea; nj-asparsish oara (nj-u featsish sãhatea s-astãmãtseascã shi nu mata nj-aspuni oara cum lipseashti); lj-u-asparshu (lj-u alãxii chefea shi-l feci s-lji parã arãu); s-asparsi numta (bitisi ziafetea sh-lumea fudzi cãtrã casili-a lor); corlu s-asparsi (gioclu bitisi sh-giucãtorlji s-arãspãndirã); carnea s-asparsi (s-aludzã); pãradzlji lj-aspãrdzea (fãtsea exudi, acumpãra lucri) curundu; asparsirã (afãnisirã, azvãrnuirã) tsintsi, shasi hori; s-aspargã (s-u surpã, s-u cãtãstrãpseascã) Gramostea; pri Dina sh-pri tatãl a featãljei lj-asparshu (ãlj vãtãmai); s-nidzem tu muntsã shi s-lji aspãrdzem (sã-lj vãtãmãm, s-lji spãstrim, s-lji tãljem); aspardzi-nj unã lirã (alãxea-nj lira shi dã-nj, trã cãt fatsi lira, paradz ma minuts, cu tinjii ma njicã); asparshu nã migidii albã cã nu-aveam minuts; asparsi (li-alãxi, li featsi pradz) shi fluriili di la veri; asãndzã ficiorlji s-aspargu (sh-alãxescu purtarea shi n-arushineadzã) lishor; s-asparsi di minti (glãri, sh-chiru mintea); cara-lj murirã ficiorlji, s-asparsi niheamã la minti; cãt s-asparsi (s-alãxi, mãrãnghisi) la fatsã!; furã unãoarã cu mari aveari, tora s-asparsirã; li-asparsim doili (chicusim, nã ncãcem); nu puteam s-lj-u-aspargu (chefea) al Tanasi; nu putui cama s-aravdu shi lj-u-asparshu (asparshu chefea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bun1

bun1 (búnŭ) adg bunã (bú-nã), bunj (búnjĭ), buni/bune (bú-ni) – tsi ari hãri cãftati shi vruti di lumi; (om) cari nu fatsi arãu; (om) cari fatsi bunets tu lumi, (om) cari agiutã lumea cãndu ari ananghi, etc.; bunac;
(expr:
1: bunlu-a bunjlor, (om) bun ca pãnea-atsea calda; bun, zahari; bun, si-l badz pri-aranã; bun, cum nu-ari faptã altu fisea; etc. = (om) multu bun; om di nai ma bunjlji;
2: nj-easti bun = mi-ariseashti;
3: u-aflu bunã = u-aflu cã easti ghini (cã undzeashti, cã-lj si cadi, cã-lj hãrzeashti, etc.);
4: cusurin bun = prot cusurin, cusurin ver;
5: bunjlji a hoarãljei = oaminjlji di frãmti a hoarãljei; mãrlji a hoarãljei;
6: bunã-vã oara; bunã-vã dzua = zbor cu cari s-ghinueashti lumea cãndu s-adunã i s-disparti;
7: di bun, ma bun = cu cãt treatsi chirolu, cu-ahãt ma bun s-fatsi;
8: Multu Bune! = Dumnidzale!;
9: easti tu (cu) bunili; ari bunili = veadi bana mash cu bunets sh-va si s-poartã ghini cu tutã dunjaea)
{ro: bun}
{fr: bon}
{en: good}
ex: di bunili (di lucrili buni) tuti lj-deadi Dumnidzã; n casã ari tuti bunili (tuti lucrili buni di cari ari ananghi); easti bun ca pãnea-atsea caldã
(expr: easti multu bun); nj-easti cusurin bun
(expr: prot cusurin); nj-easti bunã
(expr: mi-ariseashti) cafeea cu lapti; nu tsi-u bunã
(expr: nu ti-ariseashti); adzã easti cu bunili
(expr: adzã li veadi tuti cu inima mplinã di harauã, easti ifhãrãstisit di banã, u va lumea sh-va s-facã mash bunets)

§ nibun (ni-búnŭ) adg nibunã (ni-bú-nã), nibunj (ni-búnjĭ), nibuni/nibune (ni-bú-ni) – tsi nu easti bun; tsi nu-ari hãri cãftati di lumi; (om) cari nu fatsi bunets la lumi (om arãu ca, bunãoarã, om cari nu-agiutã lumea cãndu ari ananghi, cari fatsi arãu, etc.); tsi easti-arãu; tsi easti glar;
(expr: nveasta-atsea buna: nibunili, li-adarã buni = zbor tsi s-dzãtsi trã nurorli tsi s-fac buni ca s-treacã ghini cu soacrili nibuni)
{ro: rău, prost}
{fr: mauvais, niais}
{en: bad, stupid}
ex: nibuni (slabi, arali) zãcoani; s-lã lja atseali nibunili (slabili, aralili) mbodhur; carnea azã easti nibunã (nu easti bunã, easti aspartã, aludzãtã)

§ bun2 (búnŭ) sn buni/bune (bú-ni) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã bun; harea tsi pãrãstiseashti un lucru tsi nu easti arãu, slab; ghineatsã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciuruchi/ciuruche

ciuruchi/ciuruche (cĭu-rú-chi) sf ciuruchi (cĭu-rúchĭ) – catasta-sea tu cari s-aflã un lucru tsi ari putridzãtã (ari aludzãtã, s-ari aspartã, etc.); lugurii tsi easti putridã (aspartã, aludzãtã, etc.); ciuruclichi, putridzãnji, putridzãmi, putriganj, gãnji, trãhlã, smac
{ro: putreziciune, descompunere}
{fr: pourriture, corruption}
{en: rot, decay}

§ ciuruclichi/ciurucliche (cĭu-ru-clí-chi) sf ciuru-clichi (cĭu-ru-clíchĭ) – lugurii (carni, lemnu, cheali, etc.) tsi s-ari aspartã (ari putridzãtã, ari ciurutipsitã, etc.); ciuruchi, putridzãnji, putriganj, gãnji, smac
{ro: putregai, materie descompusă}
{fr: pourriture, matière décomposée}
{en: rot, decay}
ex: ma s-la perlji, ciuruclichea (chealea moartã, perlji tsi cad) s-curã

§ ciuruc (cĭu-rúcŭ) adg ciurucã (cĭu-rú-cã), ciuruts (cĭu-rútsĭ), adg ciurutsi/ciu-rutse (cĭu-rú-tsi) – tsi easti putrid (aspartu, aludzãt, etc.); shupliv, putrid, putridzãt
{ro: putred, stricat, descompus}
{fr: pourri, décomposé}
{en: rotten, decayed, decomposed}

§ ciurutipsescu (cĭu-ru-tip-sés-cu) vb IV ciurutipsii (cĭu-ru-tip-síĭ), ciurutipseam (cĭu-ru-tip-seámŭ), ciurutipsitã (cĭu-ru-tip-sí-tã), ciurutipsiri/ciu-rutipsire (cĭu-ru-tip-sí-ri) – cher unã parti (i tuti) hãrli tsi am (putearea, mintea, etc.), di itia-a aushaticlui, (di itia-a atsilor tsi pãtsãi tu banã, etc.); mi nvicljedz sh-mi-aspargu cu anlji tsi trec; mi-aspargu, putridzãscu, etc.
{ro: degenera, putrezi, (se) strica}
{fr: dégénérer, pourrir, gâter}
{en: degenerate, rot, spoil}
ex: ciurutipsi (s-asparsi) lumea, ciurutipsirã (s-asparsirã) sh-prãvdzãli

§ ciurutipsit (cĭu-ru-tip-sítŭ) adg ciurutipsitã (cĭu-ru-tip-sí-tã), ciurutipsits (cĭu-ru-tip-sítsĭ), ciurutipsiti/ciurutipsite (cĭu-ru-tip-sí-ti) – tsi ari chirutã hãrli tsi ari di itia-a atsilor pãtsãti (a chirolui tri treatsi, etc.); tsi s-ari nvicljatã i aspartã cu anjlji tsi tricurã; ciuruc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

njurizmã

njurizmã (njĭú-riz-mã) sf njurizmi/njurizme (njĭú-riz-mi) – harea tsi u au ndauã lucri ca s-alasã tsiva tu vimtu tsi poati s-hibã aduchit di narea-a omlui (cãndu lja anasã); anjurizmã, miru-dyeauã, njurdii; aromã, aroamã, arumã
{ro: miros, mireazmă}
{fr: odeur, exhalaison}
{en: smell, exhalation}
ex: njurizmã proaspitã; dit sucachi si sãmti njurizma di la carafilili a voastri; mi mbeatã njurizma

§ anjurizmã (a-njĭú-riz-mã) sf anjurizmi/anjurizme (a-njĭú-riz-mi) – (unã cu njurizmã)
ex: ari anjurizmã di shiboi

§ njurdii/njurdie (njĭur-dí-i) sf njurdii (njĭur-díĭ) – (unã cu njurizmã)
ex: fum ncãrcat di njurdii (anjurizmi)

§ njurzescu (njĭur-zés-cu) (mi) vb IV njurzii (njĭur-zíĭ), njurzeam (njĭur-zeámŭ), njurzitã (njĭur-zí-tã), njurziri/njurzire (njĭur-zí-ri) – aduchescu unã njurizmã tu vimtu; (un lucru) alasã unã njurizmã tsi s-aducheashti cu narea; caftu s-aduchescu un lucru (cu narea) ma s-alasã unã njurizmã; anjurzescu, arnjuzescu, nvoh;
(expr:
1: njurzescu tsiva = aduchescu, ngucescu, am unã noimã cã va s-facã tsiva;
2: nu nj-anjurzeashti ghini = lucrili nu-nj par ambar; pari s-hibã piriclju)
{ro: mirosi}
{fr: répandre de l’odeur, sentir, flairer}
{en: smell}
ex: patlu di carafili dit grãdina-a voastrã njurzeashti di diparti

§ njurzit (njĭur-zítŭ) adg njurzitã (njĭur-zí-tã), njurzits (njĭur-zítsĭ), njurziti/njurzite (njĭur-zí-ti) – (lucru) tsi-alasã (scoati, da) unã njurizmã; tsi njurzeashti; anjurzit, arnjuzit, nvuhat
{ro: mirosit}
{fr: senti, flairé}
{en: smelled}

§ njurziri/njurzire (njĭur-zí-ri) sf njurziri (njĭur-zírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva njurzeashti, anjurziri, arnjuziri, nvuhari
{ro: acţiunea de a mirosi; mirosire}
{fr: action de sentir, de flairer}
{en: action of smelling}
ex: njurzirea-a florlor ti dishteaptã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nostru

nostru (a nós-tru) pr pos a noastrã (a nŭás-trã), a noshtri (a nósh-tri) shi a noshtsrã (a nósh-tsrã), a noastri/noastre (a nŭás-tri) (numinativ shi acuzativ; s-avdi totna cu zborlu “a” nãinti) – zbor tsi tsãni loclu a numãljei a atsilor di noi tsi au unã lugurii; zbor tsi spuni cã un lucru easti (i ma multi lucri suntu) a atsilor tsi zburãscu (icã a pareiljei dit cari fatsi parti atsel tsi zburashti); nost, nã
{ro: nostru, al nostru}
{fr: notre; le/la nôtre}
{en: our, ours}
ex: tini featã hii di-a noastri; voi ficiori nu hits di-a noshtri

§ a nustrui (nus-trúĭ) pr pos a nushtrei (a nush-tréĭ), a nushtror (a nush-trórŭ), a nushtror (a nush-trórŭ) – (ginitiv shi dativ di la pronuma “nostru”; s-avdi totna cu zborlu “a” nãinti) – a atsilui a nostru, a atsiljei a noastrã, a atsilor a noshtri (a noastri)
{ro: nostru, al nostru}
{fr: notre; le/la nôtre}
{en: our, ours}
ex: carnea a nustrui (carnea a atsilui a nostru) eara aludzãtã; laptili a nushtrei (a atsiljei a noastrã) nu eara bun; ded a nushtror (ded a atsilor a noshtri) ncljinãciunj di la dada; njeljlji shi oili a nushtror (a atsilor a noshtri/noastri)

§ nã4 (-nắ) pr pos (formã shcurtã a pronumãljei posesivã “nostru” tsi s-adavgã tu bitisita-a unui zbor, multi ori tra si nvãrtushadzã noima-a pronumãljei) – a nostru
{ro: a nostru}
{fr: notre}
{en: ours}
ex: him tuts a noshtri-nã (nã = a noshtri); s-njardzim la loc-nã (nã = a nostru); him tuts a noshtri-nã (nã = aeshti a noshtri); mãrata-nã di featã (nã = a noastrã); laea-nã di hoarã (nã = a noastrã); ahurea-a domnului-nã (nã = a nostru); dzua-nã (nã = a noastrã) easti mushatã; aestu easti anlu-nã (nã = a nostru); ficiorlji-nã (nã = a noshtri) shi featili-nã (nã = a noastri) sã ndreapsirã trã numtã

§ nost (a nóstŭ) pr pos a noastã (a nŭás-tã), a noshti (a nóshtĭ), a noasti/noaste (a nŭás-ti) – (unã cu nostru)
ex: di iu aushlj-a noshti (a noshtrã) s-fitarã; frats di-a noshti di farã-armãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ntses

ntses (ntsésŭ) adg ntseasã (ntseá-sã), ntsesh (ntséshĭ), ntsea-si/ntsease (ntseá-si) – (trã unã lugurii grasã) tsi easti apreasã (aludzãtã, aspartã) sh-ari acãtsatã anjurizmã (cã easti di multu chiro sh-ari statã nafoarã tu cãldurã); apres, aludzãt, aspartu, tsi nchiseashti s-amputã
{ro: încins, rânced, fermentat, stricat}
{fr: fermenté, ranci}
{en: fermented, rancid, foul}
ex: cash ntses (apres), nucã ntseasã (apreasã, tricutã, tsi-amputi); folj cu cash ntses (apres, tsi da greu, aspartu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

rãntsid

rãntsid (rắn-tsidŭ) adg rãntsidã (rắn-tsi-dã), rãntsidz (rắn-tsidzĭ), rãntsidi/rãntside (rắn-tsi-di) – (lucru gras, grãsimi, ligdã, usãndzã, unturã, nuts, etc.) tsi s-ari aspartã niheamã, s-ari aludzãtã, cã ari shidzutã nafoarã di multu chiro shi ari loatã un gustu sh-unã anjurizmã acrã ca unã soi di voahã nibunã
{ro: rânced}
{fr: rance}
{en: rancid}
ex: lj-u ded a ghiftãljei grãsimea-atsea rãntsidã; ligda ari unã voahã rãntsidã

§ rãntsidzashti (rãn-tsi-dzásh-ti) vb IV rãntsidzã (rãn-tsi-dzắ), rãntsidza (rãn-tsi-dzá), rãntsidzãtã (rãn-tsi-dzắ-tã), rãntsidzãri/rãntsidzãre (rãn-tsi-dzắ-ri) – (grãsimea) s-fatsi rãntsidã sh-lja un gustu sh-unã anjurizmã nibunã, dupã tsi shadi multu chiro nafoarã tu vimtu
{ro: râncezi}
{fr: devenir rance}
{en: become rancid}
ex: cara umtul nu fu ghini nsãrat, rãntsidzã

§ rãntsidzãt (rãn-tsi-dzắtŭ) adg rãntsidzãtã (rãn-tsi-dzắ-tã), rãn-tsidzãts (rãn-tsi-dzắtsĭ), rãntsidzãti/rãntsidzãte (rãn-tsi-dzắ-ti) – tsi ari loatã un gustu sh-unã anjurizmã nibunã, dupã tsi ari shidzutã multu chiro nafoarã tu vimtu
{ro: râncezit}
{fr: devenu rance}
{en: that became rancid}

§ rãntsidzãri/rãntsidzãre (rãn-tsi-dzắ-ri) sf rãntsidzãri (rãn-tsi-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã grãsimi s-fatsi rãntsidã
{ro: acţiunea de a râncezi; râncezire}

§
{fr: action de devenir rance}
{en: action of becoming rancid}

§ arãntsid (a-rắn-tsidŭ) adg arãntsidã (a-rắn-tsi-dã), arãntsidz (a-rắn-tsidzĭ), arãntsidi/arãntside (a-rắn-tsi-di) – (lucru gras, nuts, usãndzã, unturã, etc.)
{ro: rânced}
{fr: rance}
{en: rancid}

§ arãntsidzashti (a-rãn-tsi-dzásh-ti) vb IV arãntsidzã (a-rãn-tsi-dzắ), arãntsidza (a-rãn-tsi-dzá), arãntsidzãtã (a-rãn-tsi-dzắ-tã), arãntsidzãri/arãntsidzãre (a-rãn-tsi-dzắ-ri) – (unã cu rãntsidzashti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stau

stau (stáŭ) vb I shi II stãtui (stã-túĭ), stam (stámŭ) shi stãteam (stã-teámŭ), statã (stá-tã) shi stãtutã (stã-tú-tã), stari/stare (stá-ri) shi stãteari/stãteare (stã-teá-ri) –
1: shed pri tsiva (mpadi, mprostu, etc.); escu, hiu, mi aflu;
2: astãmãtsescu di imnari; nu mi min dip di cum escu tora; shed tu-un loc, mi curdusescu, mi-ashternu;
3: bãnedz tu-un loc iu-nj trec bana (iu dormu, mãc, etc.); shed cu casa; bãnedz, cãtichisescu;
(expr: stai ma nclo = mutrea-ts lucrul)
{ro: sta, (se) opri, locui}
{fr: rester; s’arrêter; habiter}
{en: stay; stop; reside, live at}
ex: u discusu feata sh-aflã cum stãtea (eara, s-afla) lucrul; shcurtul di minti lj-aspuni cum sta luguria; si stãteari (shideari) s-misuri peturli; stãnda s-ti mindueshti; si stãteari (astãmãtsiri) limba-a cãntariljei; earba stãtu (astãmãtsi) ta s-creascã; vimtu stãtu (astãmãtsi) ta s-batã; noi stãm (bãnãm) Sãrunã; vãrã nu-lj dzãtsea sã sta ma nclo
(expr: nu-lj dãdea vãr di mãnar, si-lj dzãcã tra si-sh mutreascã huzmetea)

§ stãtut1 (stã-tútŭ) adg stãtutã (stã-tú-tã), stãtuts (stã-tútsĭ), stãtuti/stãtute (stã-tú-ti) –
1: tsi shadi pi tsiva (mpadi, mprostu, tu-un loc, etc.); shidzut, curdusit, ashtirnut;
2: tsi tsãni (sta) multu chiro tu starea tu cari s-aflã; shidzut, tsãnut, dãnisit, dinãsit;
3: tsi sta (bãneadzã, sh-treatsi bana) tu-un loc (casã, iu doarmi, mãcã, bea, etc.); bãnat, cãtichisit;
4: avursit, apustusit, curmat, armas
{ro: stătut, oprit, locuit; obosit}
{fr: resté, arrêté, habité; las, fatigué}
{en: stayed, stopped, resided; tired}
ex: calu easti stãtut (avursit)

§ stat1 (státŭ) adg statã (stá-tã), stats (státsĭ), stati/state – (unã cu stãtut1)

§ stari1/stare (stá-ri) sf stãri (stắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sta; bãnari tu-un loc; stãteari, shideari, astãmãtsiri, cãtichisiri
{ro: acţiunea de a sta, de a (se) opri, de a locui; stare, oprire, locuire}
{fr: action de rester; de s’arrêter; d’habiter}
{en: action of staying; of stopping; of residing, of living at}
ex: nu eara trã stari (trã shideari, tr-astãmãtsiri, bãnari tu casã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn