DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aloat

aloat (a-lŭátŭ) sn aloaturi (a-lŭá-turĭ) –
1: amisticãturã di fãrinã cu apã sh-alti lucri, ca maeaua, bunãoarã, tsi u fatsi s-creascã, grãsimi, untulemnu, oauã, zahari, etc. cu cari (dupã cutseari) s-fatsi pãnea (pita, tighãnjli, dultsenjli, etc.);
2: cumatã njicã dit aestã amisticãturã tsi s-tsãni di-unã parti (tra s-hibã bãgatã ma nãpoi tu loc di maeauã tu-unã altã amisticãturã di apã shi fãrinã);
(expr:
1: (pãnea) easti aloat yiu = (pãnea) easti nicoaptã;
2: escu un aloat = escu om moali, molav, mulashcu, eavashcu, prãhar;
3: mi fac aloat = mi fac moali ca aloatlu;
4: li-acãtsãm/aprindem aloaturli = nã fãtsem bunj oaspits;
5: li-aspãrdzem aloaturli = u-aspãrdzem uspitsãlja, n-anciupãm, nã ncãcem, nã cãrtim)
{ro: aluat; maia}
{fr: pâte; ferment, levain}
{en: dough; leaven, yeast}
ex: acats aloat (dit un aloat njic (maeauã) fac un aloat mari ti pãni); bãgarã aloat tu yin, di s-featsi puscã; easti ca aloat
(expr: moali, molav); li-acãtsarã ghini aloaturli
(expr: s-featsirã bunj oaspits); li-asparsirã aloaturli
(expr: si ncãcearã sh-nu s-mata urdinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

disfingu

disfingu (dis-fín-gu) vb III disfimshu (dis-fím-shĭu), disfindzeam (dis-fin-dzeámŭ), disfimtã (dis-fím-tã), disfindziri/disfindzire (dis-fín-dzi-ri) – talj (arup) aloatlu criscut, shi-l fac cumãts, ashi cum voi s-aspunã cãrveljli di pãni; cumãtisescu (aloatlu)
{ro: îmbucătăţi aluatul}
{fr: couper en morceaux la pàte pétrie et levée pour leur donner la forme des pains}
{en: cut the leavened dough in small pieces with the desired form for the loaves of bread}
ex: disfingu aloaturli di pãni

§ disfimtu (dis-fím-tu) adg disfimtã (dis-fím-tã), disfimtsã (dis-fím-tsã), disfimti/disfimte (dis-fím-ti) – (aloat) tsi easti faptu njits cumãts trã cãrvelj di pãni; cumãtisit
{ro: (aluat) îmbucătăţit}
{fr: (pàte) mise en morceaux, morcelée}
{en: (leavened dough) cut in small pieces}
ex: aloat disfimtu (tãljat cumãts)

§ disfindziri/disfindzire (dis-fín-dzi-ri) sf disfindziri (dis-fín-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu aloatlu s-disfindzi
{ro: acţiunea de a îmbucătăţi aluatul}
{fr: action de couper en morceaux la pâte pétrie et levée}
{en: cut the leavened dough in small pieces}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fac

fac (fácŭ) (mi) vb III shi II feci (fécĭŭ), fãtseam (fã-tseámŭ), faptã (fáp-tã), fatsiri/fatsire (fá-tsi-ri) shi fãtseari/fãtseare (fã-tseá-ri) –
1: adar (tsiva, un lucru); plãsedz unã lugurii tsi nu s-ari adratã vãrãoarã ninti; (fig:
1: fac = (i) alãxescu paradz xenj tu paradz di-a loclui, di-unã tinjii tu altã tinjii, etc.; (ii) fug, mi duc, alag, cutriir; (iii) dzãc; (iv) (mi-)amintu, (mi) fet; (v) (mi) fac taha, (mi) prifac; (vi) (l-)cãndãrsescu, (lu-)apuaduc; (vii) fatsi = lipseashti, prindi, easti ghini; expr:
2: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “fac” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) fac pãzari = pãzãripsescu; (ii) fac mãyi = mãyipsescu; (iii) fac aveari = avutsãscu; (iv) fac aradã = arãdãpsescu; (v) nj-si fatsi njilã = njiluescu; (vi) fac lucri = lucredz; (vii) fac hãrgi (exudi) = hãrgiuescu (xudipsescu); etc.;
3: pomlu fatsi poami, ayita fatsi auã, agrili fac grãni, etc. = pomlu da poami, ayita da auã, agrili da grãni, etc.;
4: poamili (auãli, grãnili, etc.) s-fac = poamili (auãli, grãnili, etc.) asescu, s-coc;
5: cãt fatsi aestu lucru = tsi tinjii ari aestu lucru; cãt custuseashti (custiseashti) aestu lucru; cãt caftsã tr-aestu lucru;
6: feci unã tehni; feci araftu (dascal, preftu, etc.) = nvitsai unã tehni; nvitsai ti-araftu (ti dascal, ti preftu, etc.);
7: fac multu chiro (tu-un loc) = stau, armãn multu chiro (tu-un loc);
8: nj-fac chefea = fac tsi voi, tsi mi-arãseashti, cum nji sã ndreadzi huzmetea;
9: mi fac pri mini (tu zmeani, tu culpani) = nj-fac apa-atsea groasa (mi cac) pri mini (tu zmeani, tu culpani); nj-umplu zmeanili;
10: l-fac cumãts = l-vatãm;
11: nj-si featsi yislu = nj-inshi (axi, asi) yislu;
12: hiu di mumã faptu = escu multu gioni;
13: lj-fac tuts paradzlji ghini = lj-aspargu tuts paradzlji, lj-hãrgiuescu;
14: aljumtrea nu s-fatsi = cã vrei i cã nu vrei, lipseashti s-u fats;
15: cãts pãradz ãnj fatsi chealea = cãti pot s-fac, cãt escu acshu s-fac;
16: u fac naparti = fug, u cãrtsãnescu, li-aspel, u-angan cãtsaua, etc.;
17: lj-fac muntsãlj padi = alag pristi tut loclu, munti sh-padi;
18: fac zbor (cu cariva) = zburãscu, mi aduchescu (cu cariva);
19: nj-fac crutsea = (i) mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudusescu;
20: nj-si pari cã mi fac ninga nãoarã = nj-easti multu ghini;
21: unã videari tsi-lj fac = cum ãl vidzui, dit oara tsi-l vidzui;
22: unã-nj fatsi (unã nj-easti, unã soi easti);
23: ãlj fac unã = lj-dau unã, lu-agudescu;
24: fãtsem zbor = n-aduchim, him sinfuni;
25: mi fac mari = crescu;
26: fã-ti ma nclo = du-ti, minã-ti ma nclo
27: fac carti = mi duc la sculii sã nvets carti)
{ro: face; comite; produce; evalua; valora, târgui; schimba (bani); preface; transforma, câştiga; cheltui; (se) distra; decide; realiza; (se) maturiza (coace); dirija; parcurge; coborî; sta, locui, zice; (se) naşte; fi; (se) ocupa; trebui; etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

plãvuc1

plãvuc1 (plã-vúcŭ) sn plãvucuri (plã-vú-curĭ) – unã soi di tsarã galbinã, tsi alicheashti cãndu easti udã, shi easti bunã la fãtsearea di oali, stamni, etc.; nigljanã
{ro: pământ argilos}
{fr: terre argileuse}
{en: clay}

§ plãvuc2 (plã-vúcŭ) sn plãvucuri (plã-vú-curĭ) – soi di dultseami (faptã mash dit fãrinã di grãn) tsi s-adutsi doarã la muljarea tsi ari amintatã un njic, di soea-lj multu aprucheatã
{ro: prăjitură (făcută din făină de grâu) ce se duce ca dar la naştere, de către rudele cele mai apropiate}
{fr: gâteau fait avec de la farine de blé}
{en: cake made with wheat flour}

§ pluvuc (plu-vúcŭ) sn pl(?) – aloat (di njedz di pãni);
(expr: nj-cadi pluvuc tu stumahi = nj-cadi greu (placumã) tu stumahi, canda-i aloat yiu)
{ro: aluat (de miez de pâine)}
{fr: pâte}
{en: dough}

§ plivuc (pli-vúcŭ) sn pl(?) – pãni nicoaptã ghini; gljici, cljici, gljitsimacã
{ro: pâine necoaptă}
{fr: pain qui n’est pas bien cuit}
{en: bread not baked well}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prindu1

prindu1 (prín-du) (mi) vb III shi II presh (préshĭŭ) shi primshu (prím-shĭu), prindeam (prin-deámŭ), primtã (prím-tã), prindi-ri/prindire (prín-di-ri) shi prindeari/prindeare (prin-deá-ri) –
1: aduchescu, achicãsescu, acãchisescu, ntsileg, agrãxescu, apucu-pescu, ljau di hãbari, ãnj featã mintea, ãnj talji caplu, bag tu cofã, bag tu cornu, etc.;
2: nj-neadzi (ghini i arãu); nj-yini ghini, nj-si cadi; nj-sta ghini (arãu); nj-undzeashti;
3: da (soarili, luna, stealili); bag mãeauã tu-aloat tra s-lu fac s-creascã (s-lu fac s-yinã); mi fac, mi-amintu, mi fet, mi-aprindu
{ro: înţelege; a-i veni (bine sau rău), a-i merge (bine sau rău); dospi (aluat), se forma, crea, se naşte}
{fr: comprendre; seoir (bien ou mal), aller (bien ou mal); se former, naître}
{en: understand; suit (bad or good); form, make, create, be born}
ex: nu nã prinsesh (aduchish) ghini; a unui ficior cu minti, vurgarã nu-lj prindi (nu-lj lipseashti, nu-lj sta ghini); mãreatsa cum lã prindi (cãt ghini lã sta mãreatsa)!; nu-lj prindi caplu (nu-lj talji caplu, mintea; nu aducheashti); a njia cum ãnj prindu (cum ãnj sta ghini, cum nj-undzeashti, cum ãnj si cadi); furilja nu vã prindi (nu easti ti voi, nu vã sta ghini); nu vã prindu (nu vã sta ghini) fundili; nu-lj prindi-a lui (nu-lj sta ghini, nu-lj undzeashti) tu loc; prindu aloat (bag mãeauã tu aloat tra s-lu fac s-creascã, s-yinã); s-preasi (ishi, deadi) lunã noauã; ma nãs ahtari s-preasi (s-amintã, s-featsi), anapud, tihilai; dit oara cãndu s-preasi (s-amintã); strãpãpãnjlji a noshtri s-preasirã (s-amintarã) ca armãnj

§ primtu (prím-tu) adg primtã (prím-tã), primtsã (prím-tsã), primti/primte (prím-ti) –
1: tsi ari aduchitã (achicãsitã, ntsileaptã, etc.);
2: tsi-lj yini ghini; tsi-lj sta ghini; tsi-lj undzeashti ndreptu; pirifan, fudul, etc.;
3: tsi ari criscutã i vinjitã (aloatlu); tsi s-ari amintatã, etc.
{ro: înţeles; care-i vine (bine sau rău); măndru; format, creat, născut, dospit (aluat)}
{fr: qui a compris; bienséant et fier; sis (bien ou mal), allé (bien ou mal); formé, né}
{en: understood; proper, decorous, proud; suit (bad or good); formed, made, created, been born}
ex: vedzã-l tsi primtu (ndreptu, pripsit, pirifan) sh-tsi livendu easti

§ prindi (prín-di) vb (pirs. 3-a sing di la indicativlu prizentu a verbului prindu) shi prindea (la impirfectu) shi va prindã (la vinjitor) – lipseashti (si s-facã tsiva); nj-sta ghini (un lucru); nj-si cadi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

yeachii/yeachie

yeachii/yeachie (yĭa-chí-i) sf yeachii (yĭa-chíĭ) – cumatã njicã di pãndzã pri cari s-ari teasã unã alifii (mihlemi) sh-cari s-bagã pristi unã aranã, tra s-u-afireascã shi s-nu-acatsã pronj; yeachiuã, ghea-chiuã, plastur, tsirot
{ro: plasture}
{fr: emplâtre}
{en: plaster}
ex: lj-bãgã nã yeachii tu iljii; yeachia-lj vindicã pleaga

§ eachii/ea-chie (ĭa-chí-i) sf eachii (ĭa-chíĭ) – (unã cu yeachii)

§ yeachiuã (yĭa-chí-ŭã) sf yeachii (yĭa-chíĭ) – (unã cu yeachii)

§ ghea-chiuã (ghĭa-chí-ŭã) sf fãrã pl – yitrii faptã dit aloat, oauã, arãchii sh-cucean
{ro: medicament făcut din aluat cu ouă, rachiu şi varză}
{fr: médicament fait de pâte, d’oeufs, d’eau-de-vie et du choux}
{en: medicine made of dough, eggs, brandy and cabbage}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã