DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alsivã

alsivã (al-sí-vã) sf alsivi/alsive (al-sí-vi) – apa tu cari s-hearbi cinusha di lemnu (cu cari s-aspealã stranji, vasi, etc.)
{ro: leşie}
{fr: lessive}
{en: lye}
ex: aspel vasili cu-alsivã

§ alisivã (a-li-sí-vã) sf alisivi/alisive (a-li-sí-vi) – (unã cu alsivã)
ex: unã livã, ca hearta sh-upãrita alisivã!

§ lisivã (li-sí-vã) sf lisivi/lisive (li-sí-vi) – (unã cu alsivã)
ex: mi lai pi cap cu lisivã; feci lisivã sh-tr-atsea-nj criparã mãnjli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

purintu1

purintu1 (pu-rín-tu) (mi) vb I purintai (pu-rin-táĭ), purintam (pu-rin-támŭ), purintatã (pu-rin-tá-tã), purintari/purintare (pu-rin-tá-ri) – mãc carni (lapti, oauã, cash, etc.), lucri tsi nu lipseashti s-mãc dzãlili di preasinj (cãndu lipseashti s-mãrsinedz, s-mãc mash mãrsineatsã);
(expr:
1: mi purintu = (i) mãc tsiva trã prota oarã; (ii) mãc tsiva tsi mi-arãseashti, mãc mash trã gustu; (iii) ljau tsiva s-mãc;
2: macã ti purintsã, mãcã canim njel = ma s-fats un lucru slab, s-lu fats macarim trã tsiva tsi axizeashti multu)
{ro: mânca de dulce}
{fr: manger des plats gras, avec viande, fromage, etc. pendant le carême}
{en: eat meals with meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent}
ex: cum va si s-ducã la cumnicãturã cara s-ari purintatã?; cu tsiva nu mi purintai
(expr: nu loai) di avearea a frati-njui; macã ti purintash, s-nu ti cumãnits; nitsi nu mi purintarã
(expr: nu-nj deadirã, nu mi-alãsarã s-gustu tsiva); arãulu nu s-purintã di
(expr: nu lu-arãseashti s-angljitã) om nicat; mi purintai
(expr: mãcai trã prota oarã, trã gustu) di cireashi

§ purintat (pu-rin-tátŭ) adg purintatã (pu-rin-tá-tã), purintats (pu-rin-tátsĭ), purintati/purintate (pu-rin-tá-ti) – tsi ari mãcatã carni (oauã, lapti, cash, etc.), lucri tsi nu lipseashti s-mãcã dzãlili di preasinj
{ro: care a mâncat de dulce}
{fr: qui a rompu le carême}
{en: who ate meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent}

§ purintari/purintare (pu-rin-tá-ri) sf purintãri (pu-rin-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-purintã
{ro: acţiunea de a mânca de dulce}
{fr: action de manger de la viande (lait, oeufs, fromage) pendant le carême}
{en: action of eating meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent}

§ nipurintat (ni-pu-rin-tátŭ) adg nipurintatã (ni-pu-rin-tá-tã), nipurintats (ni-pu-rin-tátsĭ), nipurintati/nipurintate (ni-pu-rin-tá-ti) – tsi nu-ari mãcatã carni (oauã, lapti, cash, etc.) dzãlili di preasinj; tsi nu s-ari purintatã;
(expr: nipurintat = tsi nu-ari mãcatã un lucru tsi nu lipsea mãcari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

umtu1

umtu1 (úm-tu) sn umturi (úm-turĭ) – grãsimea tsi easti scoasã dit lapti shi tsãnutã tri mãcari;
(expr: cãndu ata ari umtu shtii s-u-adarã pita = zbor tsi va s-dzãcã cã, atumtsea cãndu ai tut tsi-ts lipseashti, pots s-lu fats un lucru)
{ro: unt}
{fr: beurre}
{en: but-ter}
ex: umtul di oi nu fu scumpu stãmãna aestã; draclu oi nu-avea, shi umtu vindea; cara s-nji si scoalã feata va s-vã dau umtu; cum s-tucheashti umtul pri foc; mãni va lom umtul tut; trã earna bãgai un foali di umtu

§ umturã (um-tú-rã) sf umturi/umture (um-tú-ri) – grãsimea (lãrdia, usãndza) di porcu tuchitã la foc, arãtsitã sh-tsãnutã (trã earnã) tra si s-bagã tu piti sh-mãcãri; ligdã
{ro: untură}
{fr: graisse de porc fondue}
{en: porc shortening}
ex: bãgã umturã multã tu ghelã di ti nguseadzã

§ umtos (um-tósŭ) adg umtoasã (um-tŭá-sã), umtosh (um-tóshĭ), umtoasi/umtoase (um-tŭá-si) – tsi easti gras ca umtul; tsi easti adrat cu umtu; tsi ari umtu; umturos
{ro: untos}
{fr: grais, graisseux, qui a du beurre}
{en: greasy, made with butter}

§ umturos (um-tu-rósŭ) adg umturoasã (um-tu-rŭá-sã), umturosh (um-tu-róshĭ), umturoa-si/umturoase (um-tu-rŭá-si) – tsi easti gras ca umtura; tsi easti adrat cu umturã; tsi ari umturã; ligdos, umtos
{ro: unturos}
{fr: grais, graisseux, qui a de la graisse de porc}
{en: greasy, made with porc shortening}
ex: vasili suntu umturoasi canda nu suntu lati cu alsivã

§ untulemnu (un-tu-lém-nu) sn untuleamni/untu-leamne (un-tu-leám-ni) – grãsimea tsi si scoati dit masini trã mãcari (tora si scoati shi dit gãrnutsã di misur, simintsã di bumbac, di ocljul a soarilui, dit susami, etc.); ladi, ljolad;
(expr:
1: aruc (bag) untulemnu pri foc = lu schin, lu cãrtescu ma multu pri cariva tsi easti cãrtit chiola;
2: easti untulemnu pristi apã = easti om ndreptu, dishcljis, cum ãl vedz ashi easti;
3: es ca untulemnul pristi apã = es tu migdani;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn