DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aljumtrea

aljumtrea (a-ljĭúm-trea) adv – altã soi (turlii); alantã soi (turlii); di-alantã parti; aljumtrealui; naljumtrea
{ro: altminteri, altfel}
{fr: autrement, d’ailleurs, du reste}
{en: other: aise, or}
ex: cãt gioni sh-eara di-aljumtrea; aljumtrea (altã turlii, alantã soi) voi si s-facã; shutsã cljaea aljumtrea (di-alantã parti); nu poati s-hibã aljumtrea (altã turlii)

§ aljumtrealui (a-ljĭúm-trea-luĭ) adv – (unã cu aljumtrea)

§ naljumtrea (na-ljĭúm-trea) adv – (unã cu aljumtrea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fac

fac (fácŭ) (mi) vb III shi II feci (fécĭŭ), fãtseam (fã-tseámŭ), faptã (fáp-tã), fatsiri/fatsire (fá-tsi-ri) shi fãtseari/fãtseare (fã-tseá-ri) –
1: adar (tsiva, un lucru); plãsedz unã lugurii tsi nu s-ari adratã vãrãoarã ninti; (fig:
1: fac = (i) alãxescu paradz xenj tu paradz di-a loclui, di-unã tinjii tu altã tinjii, etc.; (ii) fug, mi duc, alag, cutriir; (iii) dzãc; (iv) (mi-)amintu, (mi) fet; (v) (mi) fac taha, (mi) prifac; (vi) (l-)cãndãrsescu, (lu-)apuaduc; (vii) fatsi = lipseashti, prindi, easti ghini; expr:
2: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “fac” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) fac pãzari = pãzãripsescu; (ii) fac mãyi = mãyipsescu; (iii) fac aveari = avutsãscu; (iv) fac aradã = arãdãpsescu; (v) nj-si fatsi njilã = njiluescu; (vi) fac lucri = lucredz; (vii) fac hãrgi (exudi) = hãrgiuescu (xudipsescu); etc.;
3: pomlu fatsi poami, ayita fatsi auã, agrili fac grãni, etc. = pomlu da poami, ayita da auã, agrili da grãni, etc.;
4: poamili (auãli, grãnili, etc.) s-fac = poamili (auãli, grãnili, etc.) asescu, s-coc;
5: cãt fatsi aestu lucru = tsi tinjii ari aestu lucru; cãt custuseashti (custiseashti) aestu lucru; cãt caftsã tr-aestu lucru;
6: feci unã tehni; feci araftu (dascal, preftu, etc.) = nvitsai unã tehni; nvitsai ti-araftu (ti dascal, ti preftu, etc.);
7: fac multu chiro (tu-un loc) = stau, armãn multu chiro (tu-un loc);
8: nj-fac chefea = fac tsi voi, tsi mi-arãseashti, cum nji sã ndreadzi huzmetea;
9: mi fac pri mini (tu zmeani, tu culpani) = nj-fac apa-atsea groasa (mi cac) pri mini (tu zmeani, tu culpani); nj-umplu zmeanili;
10: l-fac cumãts = l-vatãm;
11: nj-si featsi yislu = nj-inshi (axi, asi) yislu;
12: hiu di mumã faptu = escu multu gioni;
13: lj-fac tuts paradzlji ghini = lj-aspargu tuts paradzlji, lj-hãrgiuescu;
14: aljumtrea nu s-fatsi = cã vrei i cã nu vrei, lipseashti s-u fats;
15: cãts pãradz ãnj fatsi chealea = cãti pot s-fac, cãt escu acshu s-fac;
16: u fac naparti = fug, u cãrtsãnescu, li-aspel, u-angan cãtsaua, etc.;
17: lj-fac muntsãlj padi = alag pristi tut loclu, munti sh-padi;
18: fac zbor (cu cariva) = zburãscu, mi aduchescu (cu cariva);
19: nj-fac crutsea = (i) mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudusescu;
20: nj-si pari cã mi fac ninga nãoarã = nj-easti multu ghini;
21: unã videari tsi-lj fac = cum ãl vidzui, dit oara tsi-l vidzui;
22: unã-nj fatsi (unã nj-easti, unã soi easti);
23: ãlj fac unã = lj-dau unã, lu-agudescu;
24: fãtsem zbor = n-aduchim, him sinfuni;
25: mi fac mari = crescu;
26: fã-ti ma nclo = du-ti, minã-ti ma nclo
27: fac carti = mi duc la sculii sã nvets carti)
{ro: face; comite; produce; evalua; valora, târgui; schimba (bani); preface; transforma, câştiga; cheltui; (se) distra; decide; realiza; (se) maturiza (coace); dirija; parcurge; coborî; sta, locui, zice; (se) naşte; fi; (se) ocupa; trebui; etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

inimã

inimã (í-ni-mã) sf inimi/inime (í-ni-mi) shi ininj (í-ninjĭ) – mãdular dit cheptul a omlui cari fatsi sãndzili (cu mpindzearea) s-urdinã prit vini; (fig:
1: inimã = (i) suflit; haractir; hiri; (ii) njedz; usii; vahti, yii, mburitã; (iii) curai, thar, gãireti; (iv) vreari, agapi, mirachi, sivdã; (v) stumahi, pãnticã; (vi) chefi, plãtseari; etc.; expr: [zborlu cari s-bagã nãinti icã dupã “inimã” aspuni noima-a zburãriljei]
2: escu cu inimã mari, cu inimã hãrai = hiu bun, pot s-aravdu multi cãtigursiri, zboari-arali, lãets tsi-nj si fac, etc.; oaminjlji pot sã-nj facã multi arali shi nu va lã u voi, va-lj ljertu;
3: cu inimã di-amalamã (bunã) = (om) multu bun;
4: cu inimã ndreaptã = (om) cu eryi, bun, tinjisit, ndreptu;
5: cu inima curatã = suflit bun, nistipsit, tinjisit, tsi nu dzãtsi minciunj, tsi nu shtii drãcurii, tsi nu-ari muzavirlãchi;
6: cu inima dishcljisã = cu vreari, cu harauã, cu vãsãlii, cu hãrãcupilji, cu tinjii, etc.;
7: cu inima ncljisã = nvirinat, fãrã harauã;
8: cu inima ngljitsatã (di fricã) = lãhtãrsit multu;
9: cu inimã di cãni; cu inimã lai = multu-arãu;
10: (cu) inimã di cheatrã; cu inimã-aratsi; tsi nu-ari inimã = tsi nu-ari njilã, tsi nu-l mealã, tsi nu-l doari dip cãndu fatsi urutsets la lumi;
11: (cu) inimã di ljundar; cu trei ininj = multu inimos, curagios, gioni;
12: cu inimã di ljepuri = tsi s-aspari lishor, tsi easti fricos, tsi nu-ari curai;
13: cu tutã inima = cu multã vreari, harauã, plãtseari;
14: (am) inima greauã, un foc tu inimã = hiu nvirinat, am multi cripãri;
15: (fac un lucru) cu inima greauã = (l-fac lucrul) cu tuti cã-nj yini greu, cã nu para voi s-lu fac;
16: (am) inima lishoarã = nu-am vrundidz, cripãri, gaileadz;
17: (fac un lucru) cu inima lishoarã = (l-fac lucrul) cã mi-arãseashti;
18: moari di inimã = moari di-unã lãngoari tsi u fatsi inima s-astãmãtseascã di bãteari;
19: ãnj dzãtsi inima (cã va s-facã tsiva) = aduchescu (pruved) cã va s-facã tsiva;
20: nj-aspardzi inima = mi nvirineadzã, nj-fatsi-arãu;
21: nj-mãc inima; mi-aroadi la inimã, mi mãcã inima = mi siclitsescu, mi nvirinedz, ãnj fac gaileadz; nj-fac sãndzi-arãu; crep di-amãrãciuni;
22: bag tsiva la inimã = easti tsiva tsi mi cãrteashti, shi nu pot s-u-agãrshescu; ãnj pari arãu, chicusescu;
23: nj-lu scosh dit inimã = nu-l mata voi;
24: nj-calcu tu inimã = nu-l fac un lucru cu vreari (cu tutã inima); l-fac un lucru tsi-nj si caftã (tsi lipseashti s-lu fac) cu tuti cã nu mi-arãseashti;
25: am (nj-sta) tsiva pri inimã = am tsiva tu minti tsi mi nvirineadzã icã un mistico tsi nu voi s-lu spun la lumi;
26: nj-u ljishurai (nj-u-avrai) inima = ljishurai (mi isihãsii) cã dzãsh atseali tsi-aveam pri inimã;
27: ãnj caftã (nj-u va, mi tradzi) inima; mi gãdilicã la inimã = voi s-am (sã-nj si da) tsiva, mi-arãseashti (sh-voi s-lu am) un lucru, unã mãcari, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

plasi/plase

plasi/plase (plá-si) sf fãrã pl – hiintsã, fãpturã, suflit di om, suflari di om, lumi, dunjai, lao, fisi, plazmã, dãmarã, soi, mileti, farã, etc.
{ro: făptură, fiinţă, lume, natură}
{fr: être, monde, parenté, nature}
{en: being, people, nature, kinship}
ex: toatã plasea (tutã dunjaea, tuti suflitli di om) plãndzea; multã plasi (lumi) easti adunatã; plasea (laolu, suflarea) tsi s-adunã; nj-tsã ved plasi (multã dunjauã); aljumtrea moari plasea (lumea) di apã; cum plasea (fisea) tu altu loc nu ari

§ plasã2 (plá-sã) sf fãrã pl – (unã cu plasi)
ex: plasã (farã, soi) di oaminj; tsi plasã (mileti, dãmarã) di oaminj suntu-aeshti cari au casa pi par?; plasa (miletea) a vurgarlor easti urãtã

§ plazmã (pláz-mã) sf plazmati/plazmate (pláz-ma-ti) – (unã cu plasi)
ex: Dimul al Nita plazmã (soi) cu noi; sã-sh hãriseascã mama-lj shi plazma-lj (soea-lj); plazmã (hiintsã, fãpturã) mushatã

§ plãsedz2 (plã-sédzŭ) (mi) vb I plãsai (plã-sáĭ), plãsam (plã-sámŭ), plãsatã (plã-sá-tã), plãsari/plãsare (plã-sá-ri) – di tsiva dip fac unã lugurii (tsi nu s-ari faptã vãrãoarã nãinti); fac, adar
{ro: crea, plăsmui}
{fr: créer, faire}
{en: create, make}
ex: mira tsi-l plãsã (lu-adrã); ahtãri vã ari plãsatã (featsi) Dumnidzã

§ plãsat2 (plã-sátŭ) adg plãsatã (plã-sá-tã), plãsats (plã-sátsĭ), plãsati/plãsate (plã-sá-ti) – tsi easti adrat di diptsiva
{ro: creat, plăsmuit}
{fr: créé, fait}
{en: created, made}
ex: eara plãsat (adrat) ahtari

§ plãsari2/plãsare (plã-sá-ri) sf plãsãri (plã-sắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-plãseadzã tsiva
{ro: acţiunea de a crea, de a plăsmui; creare, plăzmuire, creaţie}
{fr: action de créer, de faire; création}
{en: action of creating, of making; creation}

§ plãzmuescu (plãz-mu-ĭés-cu) vb IV plãzmuii (plãz-mu-íĭ), plãzmueam (plãz-mu-ĭámŭ), plãzmuitã (plãz-mu-í-tã), plãzmuiri/plãzmuire (plãz-mu-í-ri) – (unã cu plãsedz2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prapa

prapa (prá-pa) adv – tsi s-fatsi unãshunã; tsi s-fatsi ninti; tsi easti ninti; ãnprapã, curundu, crundu, agonja, gonja, aghonja, agunja; nãinti, ninti, mbar
{ro: curînd, repede}
{fr: bientôt, vite}
{en: soon, fast}
ex: lu loai prapa (agonja) cã aljumtrea Dumnidzã shtii tsi va s-tihisea; nu njardzi lucrul prapa

§ ãnprapã (ãn-prá-pã) adv – (unã cu prapa)

§ mprapã (mprá-pã) – (unã cu prapa)
ex: u loa mprapã (agonja, ninti); cari nu ari sirmei, nu poati s-njargã mprapã cãts anj fu urtac cu frati-su, lucrili njirdzea mprapã (nãinti, mbar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã